Acţiune în constatare. Sentința nr. 16/2015. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 16/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 25-09-2015 în dosarul nr. 896/2015
ROMANIA
TRIBUNALUL TIMIS
SECTIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.896/A
Ședința publică din 25.09.2015
PREȘEDINTE – M. R.
JUDECĂTOR – A. C.
GREFIER – F. S. H.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul-reclamant G. O.-G. si apelantul-parat M. E. impotriva sentintei civile_/16.12.2014, pronuntata de Judecatoria Timisoara in dosarul_, in contradictoriu cu intimatii-parati M. Timisoara prin Primar si Consiliul Local al Municipiului Timisoara.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru intimatii parati, c.j.C. Marchis, lipsa fiind celelalte parti.
Procedura completă.
A fost expus referatul cauzei de către grefier care invedereaza ca prin registratura la data de 21.09.2015 apelantul reclamant G. O.-G. a depus o cerere de judecare a cauzei in lipsa.
Reprezentantul intimatilor parati depune delegatie de reprezentare.
Instanta, in baza art. 248 C. raportat la art. 445 C., invoca exceptia inadmisibilitatii apelului declarat de apelantul parat si acorda cuvantul asupra acestei exceptii si aupra cererii apelantului-reclamant de renuntare la judecata apelului.
Reprezentantul intimatilor parati solicita admiterea exceptiei inadmisibilitatii apelului declarat de parat si a se lua act de renuntarea reclamantului la judecata apelului.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Prin sentința civilă nr._/16.12.2014, pronuntata in dosarul_ Judecatoria Timisoara a admis acțiunea formulată de reclamanții G. O. G. și M. E. G. ambii în contradictoriu cu pârâții M. Timișoara, prin Primar și Consiliul Local al Municipiului Timișoara, a constatat că reclamanții au dobândit de la pârâți prin cumpărare (G. O. G.) și, respectiv prin moștenire (M. Emanue G., în calitate de succesor al defunctei sale mame, G. C., decedată la data de 27.02.2003), în baza contractului de vânzare cumpărare nr._ din 24.07.1991, dreptul de proprietate pe cote părți de câte 1/2 parte fiecare, asupra garajului nr. 1 din bateria nr. I, cu 6 garaje, situată în Timișoara, .. 68/C, înscrisă în CF nr._ Timișoara ( vechi_ Timișoara) nr. top_,_-_/1/1, urmand ca prezenta hotărâre ține loc de consimțământ al pârâților la înscrierea în CF_ (convertită în CF_ Timișoara), în favoarea reclamanților, cu titlurile și cotele arătate, a dreptului de proprietate asupra garajului nr. 1 din bateria I cu 6 garaje, înscrisă în aceeași carte funciară, sub B6, a dispus radierea dreptului de proprietate al pârâților și înscrierea dreptului de proprietate al reclamanților pe cote părți și înființarea unei cărți funciare individuale în care să fie înscris garajul nr. 1 din bateria I, cu 6 garaje, terenul de sub garaj rămânând în proprietatea Municipiului Timișoara, reclamantul G. O. G. având un drept de concesiune înscris sub C 3 în CF_ Timișoara, nr. top_,_-_/1/1, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că, prin contractul de vânzare cumpărare nr._ din 24.07.1991 încheiat cu prin intermediul ., s-a vândut apartamentul nr. 7 situat în Timișoara .. 68/C, și garajul situat în curtea blocului (conform art. 1 alin. 3 din contract).
Garajul a fost închiriat de cumpărători prin contractul de închiriere nr. 60 din 17.05.1989 încheiat cu ICRAL Timișoara.
Dreptul de proprietate asupra apartamentului indicat în acest contract de vânzare-cumpărare a fost intabulat în CF nr._ (convertită ulterior în CF_-C1-U11), nr. top_,_-_/1/4/VI, dar întrucât bateria de garaje nu era intabulată, dreptul de proprietate asupra garajului nu s-a putut intabula, la aceeași dată.
Reclamanți au intrat in stăpânirea de fapt a garajului încă de la data cumpărării acestuia, respectiv data încheierii contractului de vânzare cumpărare nr._ din 24.07.1991.
Potrivit certificatului de moștenitor înregistrat sub nr. 40 din 18.08.2003, M. E. G. este unicul său moștenitor al numitei G. C., decedată la data de 27.02.2003.
Instanta a retinut recunoașterea de către pârâți a situației de fapt invocată de către reclamanți, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse de aceștia la dosar.
In reținerea acestei situații de fapt, instanta a avut în vedere înscrisurile depuse la dosar și, luând în considerare achiesarea pârâților la acțiunea formulată, precum și prevederile art. 896 C.civil și art. 36 alin. 2 din Legea 7/1996, constatatand că reclamanții au dobândit de la pârâți prin cumpărare (G. O. G.) și, respectiv prin moștenire (M. Emanue G., în calitate de succesor al defunctei sale mame, G. C., decedată la data de 27.02.2003 – potrivit certificatului de moștenitor nr. 40 din 18.08.2003), în baza contractului de vânzare cumpărare nr._ din 24.07.1991, dreptul de proprietate pe cote părți de câte 1/2 parte fiecare, asupra garajului nr. 1 din bateria nr. I, cu 6 garaje, situată în Timișoara, .. 68/C, înscrisă în CF nr._ Timișoara ( vechi_ Timișoara) nr. top_,_-_/1/1, pronunțând o hotărâre care să țină loc de consimțământ al pârâților la înscrierea în CF_ (convertită în CF_ Timișoara), în favoarea reclamanților, cu titlurile și cotele arătate, a dreptului de proprietate asupra garajului nr. 1 din bateria I cu 6 garaje, înscrisă în aceeași carte funciară, sub B6, dispunând totodată, în temeiul art. 36 pct.4 din Legea nr.7/1996, republicata rectificarea cărții funciare, prin radierea dreptului de proprietate al pârâților și înscrierea dreptului de proprietate al reclamanților pe cote părți și înființarea unei cărți funciare individuale în care să fie înscris garajul nr. 1 din bateria I, cu 6 garaje, terenul de sub garaj rămânând în proprietatea Municipiului Timișoara, reclamantul G. O. G. având un drept de concesiune înscris sub C 3 în CF_ Timișoara, nr. top_,_-_/1/1.
In temeiul art. 453 C., instanța i-a obligat pe pârâți, a căror culpă procesuală a reținut-o, la plata cheltuielilor de judecata către reclamanți în suma de 935 lei, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, potrivit chitanțelor existente la dosar.
Prin încheierea din camera de consiliu din 31.03.2015, Judecătoria Timișoara a admis cererea de îndreptare a erorii materiale, stabilind cuantumul corect al cheltuielilor de judecată la plata cărora au fost obligați pârâții în favoarea reclamantului G. G. la suma de 3092 lei, reprezentând taxe judiciare de timbru și onorariu avocațial.
Impotriva hotararii au declarat apel reclamantul G. O.-G. si paratul M. E., solicitand schimbarea în parte a sentinței apelate în sensul admiterii și a cererii de obligare a pârâtului M. Timișoara prin Primar, în favoarea reclamantului apelant G. G., la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3.092 lei pentru prima instanță, cu cheltuieli de judecată în apel.
In motivarea apelului, apelantul reclamant si apelantul parat au aratat ca prin sentința apelată a fost admisa acțiunea împotriva pârâților M. Timișoara prin Primar și Consiliul local al municipiului Timișoara, care au recunoscut pretențiile acestora (cu mențiunea că nu s-a solicitat o hotărâre în sensul prevederilor art.436 C.proc.civ.). Prin aceeași sentință s-a aratat, în dispozitiv, „fără cheltuieli de judecată".
Apelantii au aratat ca sentința este nelegală cu privire la soluția dată cererii acestora de acordare a cheltuielilor de judecată și, în parte, cu privire la motivare.
Astfel, în motivarea sentinței, la pag.3, ultimul aliniat, s-a aratat că, „ în baza art. 453 C. proc. civ., instanța îi va obliga pe pârâți, a căror culpă procesuală o reține, la plata cheltuielilor de judecată către reclamanți în sumă de 953 lei, reprezentând contravaloarea taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar, potrivit chitanțelor existente la dosar". Față de această motivare, este evident că dispozitivul sentinței se află într-o contradicție deplină cu motivarea acesteia în ceea ce privește cheltuielile de judecată. Din dispozițiile art.401 rap.la art.425 C.proc.civ., rezultă că soluția pronunțată de instanță prin dispozitivul hotărârii trebuie să fie în concordanță cu motivarea în fapt și în drept a acesteia, dispoziții legale care au fost încălcate. Or, în speță, instanța, deși motivează în drept și în fapt (cu erorile arătate mai jos) admiterea cererii de cheltuieli de judecată, totuși, în dispozitiv, a facut mențiunea „Fără cheltuieli de judecată", care are semnificația respingerii cererii privind cheltuielile.
Cât privește cuantumul cheltuielilor de judecată și reclamantul căruia a cerut să îi fie acordate, motivarea însăși este în contradicție cu probele administrate. Calculul cheltuielilor de judecată este eronat. Judecătoria a arătat, în motivare, că acesta s-ar ridica la suma de 935 lei, reprezentând contravaloarea taxelor de timbru. In realitate, cheltuielile de judecată s-au ridicat la suma de 3.092 lei, compusă din taxa judiciară de timbru în cuantum de 542 lei plus 70 lei, în total 612 lei și onorariul avocațial în cuantum total de 2.480 lei, dovedite cu înscrisurile (chitanțe, facturi) depuse la dosar, la care instanța însăși face referire. Cheltuielile de judecată trebuie acordate numai reclamantului G. G., acesta fiind cel care le-a plătit și le-a cerut, nu ambilor reclamanți, au mai arătat apelanții.
În drept apelantii si-au intemeiat apelul pe dispozitiile art.461, 466, 470, 479, 480, 401, 425, 453, 454 C.proc.civ.
Intiimații nu au formulat întâmpinare.
În faza regularizării apelului, apelantul G. O. G. a depus o cerere de renunțare la apel, însoțită de declarația autentificată sub numărul 350/07.05.2015 de către Biroul Individual Notarial A. I. G., astfel încât, având în vedere actul de dispoziție procesuală al părții, făcut în forma autentică prevăzută de art. 464 alin 2 C., precum și principiul disponibilității care guvernează procesul civil, instanța va face aplicarea dispozițiilor art.463 C. și va lua act de achiesarea apelantului-reclamant G. O. G. la hotărârea primei instanțe.
Cat privește apelul declarat de apelantul-pârât M. E., la termenul de judecată din 25.09.2015 instanța a invocat excepția inadmisibilității acestuia, excepție asupra căreia, deliberând prioritar conform art 248 C., reține următoarele:
Apelul formulat vizează calculul greșit de către prima instanță a cheltuielilor de judecată la plata cărora se impune a fi obligați pârâții către reclamantul G. O. G., arătându-se că acestea trebuiau a fi acordate într-un cuantum de 3092 lei, reprezentând taxe judiciare de timbru și onorariu avocațial.
Apelul a fost depus la data de 09.03.2015 la Judecătoria Timișoara, însă la aceeași dată a fost înregistrată pe rolul instanței arătate, de către aceiași petenți, și o cerere de îndreptare a erorii materiale in sensul corectării greșelii de calcul al cheltuielilor de judecată.
Conform art. 445 C., „Îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 442-444”.
Câtă vreme apelantul M. E. a avut la dispoziție calea cererii de îndreptare a erorii materiale, cale de care, de altfel, a uzitat cu succes, îndreptarea hotărârii primei instanțe este inadmisibilă pe calea apelului, excepția invocată urmând a fi admisă în temeiul art. 248 raportat la art. 445 C., cu consecința respingerii ca inadmisibil a apelului declarat de apelantul arătat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Ia act de achiesarea apelantului-reclamant G. O.-G. (CNP-_,cu dom.in Timisoara,..68/C, ., jud.Timis) la sentinta civila_/16.12.2014, pronuntata de Judecatoria Timisoara in dosarul_, in contradictoriu cu intimatii-parati M. Timisoara prin Primar si Consiliul Local al Municipiului Timisoara (ambii cu sediul in Timisoara,..L., nr.1, jud. Timis).
Admite exceptia inadmisibilitatii apelului declarat de apelantul-parat M. E. (cu dom.procesual ales in Timisoara,..13, ., jud.Timis) impotriva aceleiasi hotarari.
Respinge ca inadmisibil apelul declarat de apelantul-parat M. E. împotriva sentintei civile_/16.12.2014, pronuntata de Judecatoria Timisoara in dosarul_, in contradictoriu cu intimatii-parati M. Timisoara prin Primar si Consiliul Local al Municipiului Timisoara.
Definitiva.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.09.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
M. R. A. C.
GREFIER
F. S. H.
Red MR
Tehnored MR/FSH
5 ex/19.10.2015
Prima instanță – jud. A. L. D.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2665/2015. Tribunalul TIMIŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 244/2015. Tribunalul TIMIŞ → |
|---|
