Uzucapiune. Decizia nr. 643/2012. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 643/2012 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 18-05-2012 în dosarul nr. 643/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.643/R
Ședința publică din data de 18.05.2012
PREȘEDINTE: Z. H.
JUDECĂTOR: D. D.
JUDECĂTOR: A. A.
GREFIER: R. K.
S-a luat în examinare recursul declanșat de către recurenții-reclamanți M. I. și Andres M. contra sentinței civile nr. 1897 dată, la 19.12.2011, în dosarul pendent având nr._ de Judecatoria D. în contradictoriu cu intimata-pârâtă P. C. GHILAD – prin al său PRIMAR și, respectiv, cu intimații-intervenienți C. L., A. L. L.; cum și cu intimații (pârâți în ecuația procesuală constituită pe calea incidentală inițiată de cei din urmă intervenienți) MUȚ I., MUȚ M. și M. A. (cel din urmă cumulând și calitatea de intervenient).
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat recurenții personal, intervenienta Avramuț L. L. personal și in calitate de mandatar al interv. C. L., lipsa fiind celelalte părți.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se depune la dosar extras de carte funciara privind imobilul din Ghilad nr. 82 și note de ședință, apreciate de către instanța a avea configurația unor concluzii scrise, după care, nemaifiind alte cereri de formulat instanța pune in discuție excepția nulității caii de atac.
Recurenții personal au lăsat la apreciere soluționarea incidentului procedural iar pentru ipoteza neprimirii lui m, au solicitat admiterea recursului in modalitatea ceruta.
Mandatara intervenientei și in nume personal a cerut admiterea excepției și in cazul neprimirii ei, respingerea recursului.
TRIBUNALUL
Deliberând, constată următoarele:
Cu adresa nr._ Tribunalul T. – Secția civilă, a trimis Judecătoriei D. dosarul cu același număr în care s-a pronunțat decizia civilă nr.620/R/10 mai 2010, întrucât s-a casat cu trimitere spre rejudecare hotărârea Judecătoriei D. privind pe reclamanții M. I. și Andres M. în contradictoriu cu pârâta P. comunei Ghilad, având ca obiect uzucapiune.
Prin decizia de casare, instanța de control a reținut că prima instanță a constatat că posesia reclamanților asupra imobilului este viciată, respectiv este echivocă fapt pentru care o astfel de posesie nu poate duce la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, astfel cum au solicitat reclamanții.
Împrejurarea că în speță este posibil ca petiționarii să fi posedat nemișcătorul în discuție atât anterior cât și ulterior încheierii căsătoriei nu este de natură să atragă echivocitatea posesiei astfel cum nejudicios a conchis prima instanță și pentru o corectă soluționare a cauzei aceasta trebuia să observe particularitățile speței raportat la admisibilitatea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune pe cote părți, recunoscută în anumite condiții de doctrina de specialitate în materie (ex.V S., Dr.reale principale ed.Humanitas 2004-2006).
Ca atare, prima instanță avea obligația a se preocupa și a aprofunda cercetarea judecătorească pentru a identifica modalitatea în care a fost stăpânit imobilul de cei doi reclamanți, actualmente soț-soție), respectiv împreună, corespunzător unei cote de proprietate egale sau după caz, exclusiv, numai de reclamant și a preciza, pe baza probatoriului administrat dacă termenul de 20 de ani s-a împlinit înainte sau după încheierea căsătoriei luând în considerare și neretroactivitatea uzucapiunii extratabulare.
Astfel, dat fiind că în calea de atac nu se pot produce alte probe cu excepția înscrisurilor noi, potrivit art.305 Cod procedură civilă cum în speță se impune aprofundarea cercetării judecătorești în vederea elucidării aspectelor mai sus menționate, în temeiul art.312 alin.1 și 3 Cod procedură civilă, Tribunalul T. a admis recursul reclamanților, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași judecătorii.
La această instanța dosarul a fost reînregistrat sub nr._ la data de19.11.2010.
Procedând la judecarea cauzei în fond după casare și văzând actele și lucrările prezentului dosar și ale dosarului cu nr.612//220/2009 al Judecătoriei D. se rețin următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei D. sub nr. 612/220 din 25 mai 2009, reclamanții M. I. și Andres M. au chemat în judecată pârâta P. comunei Ghilad solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate că au dobândit dreptul de proprietate asupra cotei de 2/3 părți din imobilul evidențiat în CF nr. 2813 Ghilad (CF_ Ghilad), nr. top. 57 – 58 situat în Ghilad, nr. 32, prin uzucapiune, să dispună intabularea suprafeței în cote egale, de 1/3 părți fiecare, cu titlul de uzucapiune cu radierea din CF a numiților C. V. și Biora E. întrucât aceștia sunt decedați de mai mult de 20 de ani.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că locuiesc în imobilul menționat în acțiune de foarte mult timp, reclamantul M. I. născându-se în această casă, acum 53 ani. În imobil au locuit părinții săi, M. I. și M. E. de la data încheierii căsătoriei lor și până au decedat.
Proprietarii tabulari C. V. și Biora E. au decedat în anul 1967 și 1975, iar de atunci ei sunt cei care plătesc impozitul pentru întreg imobil și terenul aferent, ei fiind cunoscuți în localitate ca proprietari.
Reclamanții au mai menționat că nu au fost tulburați de nimeni în toată această perioadă, iar în dovedirea acțiunii vor depune înscrisuri. Totodată, solicită scutirea sau reducerea taxei de timbru deoarece au un venit de 200 lei pe familie.
În drept, s-au invocat dispozițiile Decretului 115/1938.
Pârâta nu a depus întâmpinare.
Procedând la judecarea cauzei după casare, instanța a constatat că la data de 2 decembrie 2010 numita C. L. (f.7) depune un înscris pe care l-a intitulat „întâmpinare” și pe care instanța l-a calificat drept cerere de intervenție în interes propriu prin care arată că în speță la nr.top.57-58, casă și grădină cu nr.83 în suprafață de 2383 m.p. înscris în CF nr.2813 Ghilad proprietari sunt socrii săi C. Vichentă căsătorit cu Biora E. în cotă de 3/6 părți, cu titlu cumpărare rang 704/1924.
S-a menționat că această cotă reprezintă un plaț situat lângă M. I. pe care socrii săi l-au cumpărat de la bunicul lui M. I. însă nu s-a făcut dezmembrarea și aceștia sunt trecuți pe același CF cu reclamantul.
S-a arătat că socrii săi sunt decedați, moștenitorul acestora este soțul său C. R., fiu, care și el este decedat, iar ea este soția lui C. R.. Ea are la rândul său moștenitori în viață.
Totodată s-a arătat că a folosit plațul respectiv, l-a cultivat în permanență cu cereale și nu a părăsit proprietatea. De asemenea a achitat taxele anuale.
Această neînțelegere a apărut datorită faptului că nu s-a efectuat dezmembrarea după ce socrii săi au cumpărat acest termen.
Totodată aceasta a depus și acte de stare civilă pentru dovedirea calității procesuale.
La data de 23.12.2010 reclamantul a depus un înscris calificat de instanță întâmpinare (f.24-25) prin care a arătat că nu este de acord cu cererea depusă de C. L. care este nora lui C. Vichentă și nu fiica. Aceasta susține că este moștenitoarea de drept a soțului care a fost unicul moștenitor, aspect care nu este adevărat, pentru că d-nul C. a avut trei copiii și nu unul singur, respectiv C. A., C. P. și C. R. care sunt decedați. La rândul său C. A. are trei copiii, respectiv C. M., C. L. și C. I., iar C. R. a avut doi copii, respectiv C. R., decedat și C. L.. De asemenea aceasta nu a arătat că are și nepoți.
Totodată s-a arătat că susținerile acesteia nu sunt reale.
La termenul din 24 ianuarie 2011 reclamanta A. M. a precizat că renunță la judecarea cauzei și dorește ca soțul său reclamantul M. I. să dobândească întregul drept de proprietate în cotă de 1/1 parte întrucât el este cel care a posedat imobilul în condițiile legii pentru a uzucapa, acest aspect fiind consemnat într-o declarație atașată la dosar. (f.30)
La data de 8 februarie 2011 reclamantul M. I. a depus o precizare (f.35) prin care s-a arătat că înțelege să uzucapeze singur dreptul de proprietate.
Totodată arată că familia C. a folosit terenul în perioada 1924 - 2011 doar trei ani, respectiv din anul 2000 până în anul 2002 aspect cunoscut de toți vecinii.
La data de 17 februarie 2011 numita C. L. și-a precizat cererea de intervenție în interes propriu (f.36) arătând că solicită dezbaterea succesiunii după defuncții săi socrii C. V. și C. E. (fostă Biora), iar obiectul acestei dezbateri succesorale îl constituie imobilul înscris în CF nr.2813 Ghilad la nr.top. 57-58 constând în casa și grădina cu nr. vechi 83 în suprafață de 2388 m.p. respectiv a cotei de 3/6 părți ce i se cuvine ei. Moștenitorii acestora sunt C. R., soțul său în prezent decedat, și ea.
Precizează că valoarea imobilului ce intră în masa succesorală este de 2604,80 lei astfel cum rezultă din certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice eliberat de Consiliul Local Ghilad.
Pe de altă parte, la data de 17 martie 2011 (f.52-55) fiica intervenientei C. L., respectiv A. L. L., depune la dosar cerere de intervenție.
În motivare s-a arătat că bunicii săi C. V. și C. E. (născută Biora) au cumpărat suprafața de teren intravilan în cauză de la bunicii lui M. I. în anul 1924 astfel cum rezultă din Contractul de vânzare – cumpărare încheiat la Judecătoria Ciacova și pe care l-au intabulat în cartea funciară. Acest teren este îngrădit și neavând acces la el nu l-au lucrat niciodată.
Reclamantul a arătat că nu a fost tulburat în posesie însă nu au fost tulburați cu privire la casa și restul terenului pe care îl dețin conform cărții funciare.
În fine s-a arătat că dorește ca fiecare să-și primească partea ce i se cuvine conform cărții funciare și nu dorește casa reclamantului ci doar terenul pe care l-a folosit dintotdeauna, respectiv cel de la nr.33.
La data de 8 aprilie 2011 numitul M. A. a depus cerere de intervenție (f.65) prin care au arătat că nu este de acord cu solicitarea numitei A. L. de a se dezbate succesiunea deoarece bunicul său C. Vichentă a avut trei copii și nu unicul singur care sunt decedați. Acesta are șapte nepoți în viață și toți au dreptul la moștenire.
S-a menționat că A. L. cere ceva ce nu-i aparține, la nr.32 (83) a stat doar familia M. și numai ei au dreptul la casă și terenul casei. Actele care s-au făcut la casă sunt false pentru că bunicul lui N., respectiv M. I. nu a avut școală și astfel nu avea cum să-și vândă casa și terenul. S-a menționat că unchiul său C. R., din 1966 de când s-a căsătorit, nu a locuit în Ghilad, ci la Berecuța și la D. împreună cu familia. Mai mult, de bunica sa a avut grijă mama sa C. P. (M.), în timp ce unchiul său venea doar pentru a-i lua pensia.
În fine s-a arătat că toți au dreptul la acest imobil nu numai A. L. și nu sunt de acord să-i cedeze partea lor.
La aceiași dată, reclamantul a depus întâmpinare la cererea de intervenție a numite A. L. L. (f.66) prin care a arătat că nu este de acord cu nici una din cele trei întâmpinări. Menționează că bunicii săi nu au vândut nimic. Grădina care este lângă casa sa și care este plină de buruieni este a vecinei de la nr.31.
La termenul din 9 mai 2011 A. L. L. își precizează cererea de intervenție (f.83) și a arătat că moștenitorii defuncților C. V. și Biora E. sunt C. A., C. R. și Muț P. (născută C.) toți fiind decedați.
Defunctul C. A. are trei copiii respectiv C. I. (născută C.), O. M. (născută C.) și C. I.. Primele două sunt străine de succesiune astfel cum rezultă din declarațiile date de acestea.
După defunctul C. R., moștenitori sunt soția supraviețuitoare respectiv reclamanta C. L. și fiica, respectiv ea A. L. L..
După defuncta Muț P. moștenitori sunt Muț A., respectiv cel care a depus cerere de intervenție, Muț M. și Muț I..
Menționează că tatăl său împreună cu ea au achitat taxele și impozitele aferente acestui teren în toți acești ani.
La același termen, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâți la cererea de intervenție a numitei A. L. L. a lui C. I., Muț I. și Muț M. (f.92), iar la termenul din 6 iunie 2011 (f.97) admite în principiu cererile de intervenție formulate de intervenienții C. L., A. L. L. și M. A..
Totodată s-a dispus audierea martorilor S. I., B. P. (103 și 110) propuși de reclamant, M. O., Buchholz P. (f.104 și 111) propuși de intervenientul Muț A. și s-a dispus din oficiu efectuarea unei expertize în specialitatea topografie pentru lămurirea situației, respectiv pentru identificarea funcție de acțiune și cererile de intervenție a terenul în litigiu, respectiv a cotei de 2/3 părți din imobilul evidențiat în CF nr.2813 Ghilad (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr._ Ghilad) nr.top57-58 situat în .. 32, pentru a se indica dacă există gard despărțitor între terenul reclamantului, înscris în aceiași carte funciară și terenul pe care tinde să-l uzucapeze și a se stabili cine folosește cota de 2/3 din imobil, respectiv dacă este folosit de reclamant integral, de intervenienți, sau este părăsit, aceasta fiind depusă la filele 131-138.
Urmare a concluziilor acestui raport de expertiză, din care rezultă că suprafața reală a imobilului este de 3111 m.p. și nu de 2388 m.p. cum apare în extrasul CF, reclamantul a depus o precizare de acțiune prin care solicită a i se mări suprafața de teren de la 2388 m.p. la 3111 m.p. întrucât tot timpul această suprafață a fost trecută la numărul său de casă respectiv 32 (83) și a achitat taxele și impozitele pentru aceasta. (f.156)
La rândul său și intervenienta A. L. L. a depus precizare a cererii de intervenție (f.157) prin care a solicitat a i se atribui suprafața de 1654 m.p.
Intervenienta A. L. L. și instanța au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză iar expertul S. V. a răspuns la acestea. (f.159-161).
Prin sentința civilă nr.1897/19.12.2011, pronunțată de Judecătoria D. în dosar nr._, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă principală formulată de reclamantul M. I. în contradictoriu cu pârâta P. C. GHILAD – PRIN PRIMAR având ca obiect uzucapiune.
Au fost admise cererile de intervenție formulate de intervenientele C. L. și A. L. L. în contradictoriu cu pârâții C. I., MUȚ I., MUȚ M. și M. A. cu obiect rectificare CF și dezbatere succesorală, sens în care:
S-a dispus rectificarea suprafeței de teren a imobilului înscris în CF nr._ Ghilad (provenită din conversia CF nr.2813 Ghilad) cu nr.top.57-58 în sensul că în loc de 2388 m.p. se va trece 3111 m.p. în conformitate cu raportul de expertiză tehnică judiciară aflat la filele 129-138 dosar.
I S-a constatat deschisă succesiunea după defunctul C. Vichentie (același cu Vichenta) decedat la data de 16 februarie 1967 și că masa succesorală rămasă după acesta se compune din cota de 1/4 părți din imobilului înscris în CF nr._ Ghilad (provenită din conversia CF nr.2813 Ghilad) cu nr.top.57-58.
S-a constatat că au calitate de moștenitori ai defunctului C. E. (aceiași cu Biora E.) în calitate de soție care culege cota de 1/4 din masa succesorală, respectiv 1/16 din imobil și C. R., în calitate de fiu care culege cota de ¾ din masa succesorală respectiv 3/16 din imobil.
S-a dispus Biroului de cadastru și publicitate imobiliară D. radierea dreptului de proprietate al defunctului C. Vichentie (același cu Vichenta) din CF nr._ Ghilad (provenită din conversia CF nr.2813 Ghilad) cu nr.top.57-58 corelativ cu intabularea dreptului de proprietate al numiților C. E. (aceiași cu Biora E.) asupra cotei de 1/16 din imobil și C. R. asupra cotei de 3/16 din imobil.
II S-a constatat deschisă succesiunea după defuncta C. E. (aceiași cu Biora E.) decedată la data de 27 octombrie 1975 și că masa succesorală rămasă după aceasta se compune din cota de 5/16 părți din imobilului înscris în CF nr._ Ghilad (provenită din conversia CF nr.2813 Ghilad) cu nr.top.57-58.
S-a constatat că are calitate de unic moștenitor al defunctei C. R., în calitate de fiu care culege întreaga masă succesorală.
S-a dispus Biroului de cadastru și publicitate imobiliară D. radierea dreptului de proprietate al defunctei C. E. (aceiași cu Biora E.) din CF nr._ Ghilad (provenită din conversia CF nr.2813 Ghilad) cu nr.top.57-58 corelativ cu intabularea dreptului de proprietate al numitului C. R. asupra cotei de 5/16 din imobil.
III S-a constatat deschisă succesiunea după defunctul C. R., decedat la data de 27 aprilie 2004 și că masa succesorală rămasă după acesta se compune din cota de 1/2 părți din imobilului înscris în CF nr._ Ghilad (provenită din conversia CF nr.2813 Ghilad) cu nr.top.57-58.
S-a constatat că au calitate de moștenitoare a defunctului C. L., în calitate de soție care culege cota de 1/4 din masa succesorală, respectiv 1/8 din imobil și A. L. L., în calitate de fiică care culege cota de 3/4 din masa succesorală respectiv 3/8 din imobil.
S-a dispus Biroului de cadastru și publicitate imobiliară D. radierea dreptului de proprietate al defunctului C. R. din CF nr._ Ghilad (provenită din conversia CF nr.2813 Ghilad) cu nr.top.57-58 corelativ cu intabularea dreptului de proprietate al numitelor C. L. asupra cotei de 1/8 din imobil și A. L. L. asupra cotei de 3/8 din imobil.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de intervenție formulată de intervenientul M. A..
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Analizând probele administrate în primul ciclu procesual cât și în cel de-al doilea, cu ocazia judecării în fond după casare, instanța a respins acțiunea principală ca neîntemeiată, a admis cererile de intervenție formulate de intervenientele C. L. și A. L. L. și a respins cererea de intervenție formulată de intervenientul M. A., pentru următoarele considerente:
Imobilul constând în casă și grădină în suprafață de 2388 mp, situat în . 83, nr. nou 32, înscris în cartea funciară nr.2813, având număr topografic 57-58, se află în coproprietatea tabulară a numiților Mucz A., care deține cota de 1/6, C. Vichenta, căsătorit cu Biora E., ambii cu cota de 3/6, precum și M. I. care deține cota de 2/6.
De menționat că această situație a fost stabilită de către instanță din analiza cărții funciare originale aflată în copie la filele 163-166 dosar precum și din raportul de expertiză tehnică judiciară aflat la filele 130-138 deoarece toate extrasele de carte funciară eliberate de Biroul de carte funciară D. și aflate la fila 5 dosar 612/2009 și 167-169 prezentul dosar conțin mențiuni eronate excluzându-l pe proprietarul Mucz A.. Un singur extras CF este corect însă a fost eliberat la data de 26.02.2001 și se află la fila 15 din prezentul dosar astfel încât instanța a fost nevoită să facă investigații suplimentare și nu l-a luat în considerare la momentul depunerii sale fiind în contradicție cu un alt extras existent.
Așa cum rezultă din extrasele din registrele de deces aflate la dosar (filele 46-47 dosar nr.612/2009) C. V. a decedat la 16 februarie 1967 în Ghilad iar Biora E. a decedat la data de 27 octombrie 1975. Din adresele de la filele 44 și 45 dosar 612/2009, rezultă Biora Eufozina s-a căsătorit cu C. V. la data de 23.11.1912 iar C. E. este una și aceeași persoană cu C. E..
Având în vedere decesul celor doi coproprietari, reclamanții au înțeles să cheme în judecată statul român prin P. comunei Ghilad reprezentată de primarul acesteia.
Cu privire la proprietarul tabular Mucz A. instanța a întrebat mandatara reclamantului, la ultimul termen de judecată, dacă înțelege să-și precizeze acțiunea și față de acesta, la care însă a învederat că nu a fost în măsură să obțină un certificat de deces în ceea ce-l privește pentru că nu se știe locul în care a decedat și nu își precizează acțiunea astfel încât instanța va analiza prezenta cerere de uzucapiune numai cu privire la proprietarii tabulari față de care s-a invocat prescripția achizitivă și anume C. Vichenta și Biora E..
Potrivit art.28 alin 1 din Decretul – Lege 115/1938 „cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat”.
În lumina textului de lege mai sus citat, pentru a dobândi prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unui bun imobil trebuie îndeplinite următoarele condiții:
O primă condiție este ca proprietarul tabular să fie decedat iar decesul acestuia să se fi întâmplat cu cel puțin 20 de ani înaintea promovării acțiunii. În speță această condiție este îndeplinită, așa cum am arătat mai sus, coproprietarii C. V. și Biora E. au decedat la data de 16 februarie 1967 și, respectiv la data de 27 octombrie 1975, deci de la data decesului ultimului coproprietar au trecut mai mult decât 20 de ani, potrivit decretului mai sus invocat.
A doua condiție la care face referire textul de lege este cea privitoare la posesie. În speță, reclamantul trebuie să fi exercitat asupra imobilului în discuție o posesie utilă pentru ca aceasta să ducă la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Art.1846 alin.2 cod civil definește posesia ca fiind „deținerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înșine sau de altul în numele nostru”. Această definiție se poate interpreta în sensul că posesia este stăpânirea de fapt a unui lucru, care, din punct de vedere al comportării posesorului, apare ca fiind manifestarea exterioară a unui drept real, în speță a dreptului de proprietate.
Pornind de la definiția de mai sus, pentru ca o posesie să aibă ca efect dobândirea dreptului de proprietate, deci să fie utilă, trebuie îndeplinite condițiile prevăzute de art.1847 din Codul civil, respectiv posesia trebuie să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar sau neechivocă.
Această condiție nu este îndeplinită în speță.
Astfel, martorii audiați în cauză în al doilea ciclu procesual și anume S. I., M. O., B. P. și Buhholz P. (f.103-104 și 110-111), vecini ai reclamantului au declarat că imobilul în care locuiește în prezent reclamantul M. I. se învecinează cu un imobil părăsit care a aparținut defuncților C. Vichenta și Biora E.. Suprafața totală a imobilului reclamantului precum și a imobilului familiei C. este de aproximativ 2.300 metri, dar reclamantul folosește grădina aferentă casei sale și anume aproximativ 800 metri.
Martorii arată că după decesul proprietarilor tabulari C. Vichenta și Biora E. terenul a fost lăsat în paragină, nu a fost folosit niciodată de familia M. însă în perioada anilor 2000, timp de 2-3 ani, acest teren a fost cultivat și îngrijit de fiul defuncților C. R. care locuia în D., iar după decesul acestuia terenul nu a mai fost folosit.
Martorul B. Peru a susținut că defunctul C. R. a și locuit în casa părintească după decesul părinților săi până în anul 1991 când în urma unui cutremur casa s-a ruinat devenind nelocuibilă. D. în ultimii 3-4 ani, pentru a-și proteja proprietatea de buruienile din terenul învecinat, abandonat de moștenitorii familiei C., reclamantul a defrișat acel loc.
Trebuie reținut că aceste aspecte au fost susținute și de martorii reclamantului.
De altfel chiar reclamantul prin înscrisurile depuse a recunoscut că moștenitorii familiei C. au acceptat tacit moștenirea acestuia și au folosit terenul pe care dumnealui intenționează în prezent să-l uzucapeze. Prin întâmpinarea de la filele 24-25 acesta a făcut afirmații de genul „ei au pus plațul și noi am plătit impozitul, așa a fost, unul a pus și altul a plătit”, „nici frații și nici nepoții lui nu s-au înțeles cu el și de aceea nu s-a făcut nici un fel de act cât a trăit că a dorit el tot”. Aceste afirmații erau făcute la adresa lui C. R., soțul și respectiv tatăl intervenientelor C. L. și respectiv A. L..
Pe de altă parte în înscrisul de la fila 35 reclamantul a arătat că „din 1924 până în 2011 doar trei ani a folosit familia C. plațul pe care îl dorește, din 2000 până în 2002”. În înscrisul de la fila 45 menționează „succesiunea la nr.31 trebuie să și-o facă cu nepoții ei nu cu mine. Eu nu am treabă cu nr.31. Aici au ei o casă în ruină căzută și grădina plină de scaieți și bălării, lângă noi, în spatele casei noastre. Asta este averea lor care au îngrijit-o și rămasă de la bunicii lor”.
De menționat că instanța nu va ține seama la pronunțarea hotărârii de „opiniile” expertului S. V. care a apreciat că reclamantul poate uzucapa suprafața ce-i revine lui Mucz A. precum și de constatarea că întreaga suprafață de teren adică 3111 m.p. este folosită în prezent de reclamantul M. I. pentru că expertului nu i s-a cerut să facă astfel de aprecieri fiind în căderea instanței să administreze probe și să le analizeze cu privire la posesie și îndeplinirea condițiilor uzucapiunii.
Pe de altă parte instanța a reținut că din adresa Primăriei Ciacova de la fila 21 dosar nr._ în care se face o analiză a datelor din registrul agricol al localității Ghilad rezultă că familia M. a fost înscrisă, în 1956 în acest registru la nr.32, cu 0,37 hectare teren iar ulterior din 1991 suprafața fusese redusă la 0,15 hectare.
În fine, în cel de-al doilea ciclu procesual intervenientele au adus chitanțe din care rezultă că impozitul pentru terenul în litigiu a fost plătit în anul 2001 și 2005 de către C. R..
În concluzie, reclamantul nu a posedat niciodată imobilul din vecinătatea sa aparținând defuncților C. Vichenta și Biora E. în cotă de 3/6 părți și nefiind îndeplinită această a doua condiție a uzucapiunii, cererea va fi respinsă.
Relativ la cererile de intervenție formulate în cauză, instanța a reținut următoarele:
C. Vichenta a fost căsătorit cu C. (născută Biora) E. și potrivit susținerii intervenientelor împreună au avut trei copii și anume pe C. A., C. R. și C. (căsătorită Muț) P.. Soții C. V. și E. au deținut în proprietate cota de 1/2 din imobilul în scris în CF nr.2813 Ghilad constând în casă și grădină în suprafață de 2388 m.p. C. Vichentie a decedat la data de 16 februarie 1967 iar C. E. la 27 octombrie 1975.
Potrivit declarațiilor martorilor, a chitanțelor de plată a impozitelor de la fila 19 dosar, precum și a adeverințelor eliberate de P. comunei Ghilad (f.49-50 dosar) rezultă că succesiunea după soții C. a fost acceptată de către fiul acestora C. R. care la rândul său a decedat la data de 27 aprilie 2004.
Cu privire la ceilalți moștenitori ai soților C., instanța a reținut că nu s-a depus la dosar nici un act de stare civilă privind pe presupusul fiu C. A., sau copiii acestuia. Prezumtivele fiice ale lui C. A., C. I. și O. M. au dat declarații de renunțare la succesiune după tatăl lor Kolgya A. însă nu au făcut dovada calității acestuia de succesor și nici a calității lor de fiice ale susnumitului. (f.89-90)
Fratele lor C. I. a dat o declarație de acceptare a succesiunii fără însă a dovedi calitatea de succesor a părintelui său și mai apoi a sa cu acte de stare civilă. (f.88) În aceiași situație este C. Persioda (căsătorită Muț) care nu a făcut dovada acceptării succesiunii după defuncți.
În prezent doar moștenitoarele lui C. R., A. L. L., în calitate de fiică și C. L., în calitate de soție au făcut dovada acceptării succesiunii, precum și a calității lor de moștenitoare cu actele de stare civilă de la filele 11-14 și 59-60 prezentul dosar.
Așa fiind, instanța a procedat la dezbaterea succesiunilor succesive după defuncți constatând astfel deschisă succesiunea după defunctul C. Vichentie (același cu Vichenta) decedat la data de 16 februarie 1967 și că masa succesorală rămasă după acesta se compune din cota de 1/4 părți din imobilului înscris în CF nr._ Ghilad (provenită din conversia CF nr.2813 Ghilad) cu nr.top.57-58.
Instanța a constatat că au calitate de moștenitori ai defunctului C. E. (aceiași cu Biora E.) în calitate de soție supraviețuitoare care culege cota de 1/4 din masa succesorală, respectiv 1/16 din imobil potrivit art.1 din Legea nr.319/1944 deoarece vine la moștenire împreună cu C. R., în calitate de fiu care face parte din clasa I de moștenitori conform art.669 Cod civil și care culege cota de ¾ din masa succesorală respectiv 3/16 din imobil.
Totodată s-a dispus Biroului de cadastru și publicitate imobiliară D. radierea dreptului de proprietate al defunctului C. Vichentie (același cu Vichenta) din CF nr._ Ghilad (provenită din conversia CF nr.2813 Ghilad) cu nr.top.57-58 corelativ cu intabularea dreptului de proprietate al numiților C. E. (aceiași cu Biora E.) asupra cotei de 1/16 din imobil și C. R. asupra cotei de 3/16 din imobil.
În al doilea rând s-a constatat deschisă succesiunea după defuncta C. E. (aceiași cu Biora E.) decedată la data de 27 octombrie 1975 și că masa succesorală rămasă după aceasta se compune din cota de 5/16 părți din imobilului înscris în CF nr._ Ghilad (provenită din conversia CF nr.2813 Ghilad) cu nr.top.57-58.
Instanța a constatat că are calitate de unic moștenitor al defunctei C. R., în calitate de fiu, făcând parte din clasa I de moștenitori conform art.669 Cod civil, culegând întreaga masă succesorală.
Pe cale de consecință s-a dispus Biroului de cadastru și publicitate imobiliară D. radierea dreptului de proprietate al defunctei C. E. (aceiași cu Biora E.) din CF nr._ Ghilad (provenită din conversia CF nr.2813 Ghilad) cu nr.top.57-58 corelativ cu intabularea dreptului de proprietate al numitului C. R. asupra cotei de 5/16 din imobil.
În al treilea rând s-a constatat deschisă succesiunea după defunctul C. R., decedat la data de 27 aprilie 2004 și că masa succesorală rămasă după acesta se compune din cota de 1/2 părți din imobilului înscris în CF nr._ Ghilad (provenită din conversia CF nr.2813 Ghilad) cu nr.top.57-58.
Instanța a constatat că au calitate de moștenitoare a defunctului C. L., în calitate de soție supraviețuitoare care culege cota de 1/4 din masa succesorală, respectiv 1/8 din imobil potrivit art.1 din Legea nr.319/1944 deoarece vine la moștenire împreună cu A. L. L., în calitate de fiică, care face parte din clasa I de moștenitori conform art.669 Cod civil și care culege cota de 3/4 din masa succesorală respectiv 3/8 din imobil.
Așa fiind s-a dispus Biroului de cadastru și publicitate imobiliară D. radierea dreptului de proprietate al defunctului C. R. din CF nr._ Ghilad (provenită din conversia CF nr.2813 Ghilad) cu nr.top.57-58 corelativ cu intabularea dreptului de proprietate al numitelor C. L. asupra cotei de 1/8 din imobil și A. L. L. asupra cotei de 3/8 din imobil.
Din expertiza topografică întocmită în cauză instanța a reținut că în urma măsurătorilor efectuate expertul a constatat că suprafața de teren înscrisă în CF nr._ Ghilad (provenită din conversia CF nr.2813 Ghilad) cu nr.top.57-58 nu corespunde cu suprafața reală aceasta fiind mai mare cu 723 metri astfel încât fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.34 pct.4 din Legea nr.7/1996 și art.89 alin.5 și 6 din Regulamentul de Organizare și Funcționare a Birourilor de Cadastru și Publicitate Imobiliară aprobat prin Ordinul Directorului General al ANCPI nr.633/2006 s-a admis cererea intervenientei A. L. L. și s-a dispus rectificarea suprafeței de teren a imobilului sus menționat în sensul că în loc de 2388 m.p. se va trece 3111 m.p.
Cât privește cererea formulată de intervenientul M. A. prin care pretinde un drept la moștenire bunicilor săi C. Vichentie și C. E., în calitate de nepot după fiica Muț P. (născută C.) instanța a reținut că cererea este neîntemeiată și a fost respinsă.
Astfel, acesta și-a făcut dovada calității de moștenitor prin actele de stare civilă depuse la filele 85-87 însă nu a făcut dovada că autoarea sa respectiv mama Muț P. a acceptat succesiunea în termenul de prescripție de șase luni reglementat de art.700 alin.1 Cod civil de la decesul bunicilor săi.
Ca atare, aceasta a devenit străină de moștenire prin neacceptare în termen legal și astfel nici intervenientul la rândul său nu putea accepta sau dobândi o succesiune față de care autoarea sa este străină.
Instanța nu a acordat cheltuieli de judecată întrucât pârâta P. Ghilad în contradictoriu cu care s-a judecat reclamantul M. I. nu a solicitat cheltuieli, iar pârâții de la cererile de intervenție nu s-au opus acțiunii în dezbatere succesorală a acestora pentru a fi obligați la cheltuieli de judecată.
Contra acestei sentințe, în termen legal, uzând de dreptul conferit de legea procesuală civilă, au declarat recurs reclamanții M. I. și A. M., solicitând admiterea căii de atac, casarea sentinței recurate și trimiterea pricinii spre o nouă judecată.
În susținerea căii de atac, într-o formă prolixă și alambicată de natură a genera dificultăți în identificarea motivelor de recurs, s-a reproșat în esență, judecătoriei, că în mod neîntemeiat le-a respins cererea de dobândire a dreptului de proprietate asupra imobilului litigios prin uzucapiune, fără a observa concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, prin prisma motivelor de recurs formulate, cu observarea particularităților pricinii, reproșurile ce se aduc primei instanțe se verifică a fi neîntemeiate, pentru considerentele ce succed.
În ceea ce o privește pe recurenta A. M., tribunalul constată că, aceasta a renunțat la judecată, declarație consemnată în scris și în încheierea de ședință din data de 24 ianuarie 2011. Context în care cauza căii de atac putea viza numai acest aspect, nemaifiindu-i îngăduit a aduce și alte reproșuri instanței de fond ( filele 31-33 din dosarul de fond).
Totodată, tribunalul mai observă și că pârâta P. comunei Ghilad nu legitima calitatea procesuală pasivă în demersul judiciar inițiat pe cale principală - având de obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate pe calea uzucapiunii extratabulare reglementată legislativ de DL nr.115/1938, de vreme ce au fost identificați moștenitorii proprietarilor tabulari ( fiind chiar dezbătută succesiunea pe cale incidentală). Context în care prima instanță avea a supune dezbaterii contradictorii a subiecților procesuali, calitatea procesuală pasivă a acesteia în litigiul pendinte. Așa cum nu îi era îngăduit judecătoriei nici să rectifice suprafața imobilului litigios, sub aspectul întinderii sale cantitative, fără împrocesarea tuturor proprietarilor limitrofi.
Numai că o casare cu trimitere pentru aceste motive, identificate de altfel, de instanța de recurs, din oficiu, se privește a fi pur formală, prin raportare la aparatul argumentativ instanței de fond, ce a antamat și verificat întrunirea condițiilor cumulative cerute de imperativul art. 28 apartenent deja evocatului DL cu nr.115/1938, conchizând întemeiat că acestea nu sunt întrunite în speță. Și aceasta pentru că, așa cum o recunoaște chiar reclamantul-recurent și o confirmă probatoriul administrat (adeverința din care rezulză că a plătit impozitul aferent imobilului de la nr.32 doar în perioada 1991.1998 coroborată cu declarațiile martorilor S. I., M. O., B. P., Buchholz P. posesia sa nu întrunește calitățile cerute de art. 1847 din codul civil ( de a fi continuă, pașnică și publică), fiindu-i tulburată și contestată în intervalul temporar în discuție. Știut fiind și că absența oricăruia dintre calitățile supra enumerate, obstaculează producerea oricărui efect al posesiei, inclusiv cel achizitiv de proprietate.
De altfel, recurentul-reclamant s-a rezumat doar la a prevala identificarea eronată a nr. de conscriere a proprietății imobiliare, prin raportare la lucrarea de specialitate, fără a aduce reproșuri primei instanțe. În alți termeni, fără a combate soluția instanței de fond ce poartă asupra uzucapiunii extratabulare, situându-se la limita nemotivării căii de atac.
De aceea, reluând recapitulativ cele expuse, tribunalul va respinge recursul declanșat de către recurenții-reclamanți M. I. și Andres M. contra sentinței civile nr. 1774 dată, la 26.01.2012, de Judecătoria Timișoara în dosarul pendent având nr._ în contradictoriu cu intimata-pârâtă P. C. GHILAD – prin al său PRIMAR și, respectiv, cu intimații-intervenienți C. L., A. L. L.; cum și cu intimații (pârâți în ecuația procesuală constituită pe calea incidentală inițiată de cei din urmă intervenienți) MUȚ I., MUȚ M. și M. A. (cel din urmă cumulând și calitatea de intervenient).
Va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declanșat de către recurenții-reclamanți M. I. și Andres M. contra sentinței civile nr. 1897 dată, la 19.12.2011, în dosarul pendent având nr._ de Judecatoria D. în contradictoriu cu intimata-pârâtă P. C. GHILAD – prin al său PRIMAR și, respectiv, cu intimații-intervenienți C. L., A. L. L.; cum și cu intimații (pârâți în ecuația procesuală constituită pe calea incidentală inițiată de cei din urmă intervenienți) MUȚ I., MUȚ M. și M. A. (cel din urmă cumulând și calitatea de intervenient).
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.05.2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Z. H. DADNUT D. A. A.
GREFIER, R. K.
| ← Obligaţie de a face. Hotărâre din 09-02-2012, Tribunalul TIMIŞ | Grăniţuire. Decizia nr. 659/2012. Tribunalul TIMIŞ → |
|---|
