Contestaţie la executare. Decizia nr. 600/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 600/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 18-09-2013 în dosarul nr. 464/253/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.600
Ședința publică din data de 18 septembrie 2013
Președinte: E. N.
Judecători: D. N.
L. D. P.
Grefier: P. L.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de către recurentul H. M. domiciliat in ., . R, jud. Galati, împotriva sentinței civile nr. 458/17.06.2013, pronuntata de Judecatoria Măcin in dosarul nr._, avand ca obiect contestatie la executare, in contradictoriu cu intimatele D.G.F.P. TULCEA - ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE MĂCIN cu sediul in oras Măcin, ., jud. Tulcea si DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE GALATI – ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE GALATI cu sediul in Galati, ., jud. Galati.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform art. 87 si urm. Cod proc. civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței ca recursul este declarat in termen, motivat si legal timbrat si a fost solicitata judecata cauzei in lipsa, după care,
Văzând ca nu mai sunt motive de amânare, instanța constată dosarul în stare de judecata și lasă cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Măcin – județul Tulcea sub numărul_, contestatorul H. M. a formulat contestație la executare împotriva anunțului privind vânzarea pentru bunuri imobile nr. 2853/27.03.2013, precum și împotriva aportului de evaluare, înregistrat sub nr._/28.09.2012 și nr._/2.10.2012, privind suprafața de 10.000 m.p. teren arabil, situat în extravilanul localității I.C. B., jud. Tulcea, evaluat la suma de 7000 lei, întocmit de expert M. V..
S-a solicitat totodată suspendarea executării silite până la soluționarea prezentei contestații.
În motivarea cererii contestatorul a arătat că, în dosarul de executare nr._, intimata a procedat la evaluarea terenului sechestrat de D.G.F.P. – A.F.P. G., pentru stingerea creanței în cuantum de 1.023.921 lei, imputată în mod nelegal contestatorului prin decizia nr. 21/2007 și a titlului executoriu nr._/2007 emise de A.F.P. G.. Raportul de evaluare întocmit prejudiciază patrimoniul contestatorului prin aceea că suprafața de 1 ha teren arabil este subevaluată față de valoarea de piață. Evaluatorul a folosit metoda comparației și metoda de randament. Nu au fost avute în vedere Standardele Internaționale de Evaluare, iar prețul de piață comparabil a fost unul derizoriu, expertul evaluator nu a prezentat prețurile de piață practicate în zonă și nu a exemplificat cel puțin 3 exemple comparabile. De asemenea nu a convocat pe contestator să participe la evaluarea terenului proprietatea sa, evaluarea făcându-se în lipsa acestuia. S-a solicitat admiterea contestației la executare, anularea raportului de evaluare precum și suspendarea punerii în executare a raportului de evaluare până la judecarea pe fond a contestației la executare.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 711 și art. 718 alin. 6 cod procedură civilă.
La termenul din 23.04.2013, instanța a dispus introducerea în cauză a AFP G. în calitate de intimată, conform prevederilor art.174 din OG 92/2003, ca organul de executare în a cărei rază teritorială își are sediul debitorul.
La termenul din 21.05.2013, instanța a dispus suspendarea executării silite până la soluționarea prezentei contestații, pentru motivele arătate în încheierea pronunțată la acea dată.
Contestația a fost soluționată prin aplicarea dispozițiilor vechiului cod de procedură civilă (cod în vigoare anterior datei de 15.02.2013) în temeiul dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 76/2012 potrivit cărora dispozițiile prezentului cod (cod în vigoare ulterior datei de 15.02.2013) se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după . – în speță fiind vorba de o executare începută anterior datei de 15.02.2013.
Pârâta A.F.P. Măcin a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității contestației la executare motivat de faptul că raportul de evaluare nu constituie act de executare.
Soluționând cauza, Judecătoria Tulcea, prin Sentința civilă nr. 458 din 17.06.2013 a respins excepția inadmisibilității contestației și contestația la executare ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut referitor la excepția inadmisibilității contestației că potrivit disp. art. 172, că aceasta era neîntemeiată și a fost respinsă ca atare, în condițiile în care potrivit dispozițiilor art. 172 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor legale, în speță fiind contestat în principal anunțul privind vânzarea pentru bunuri mobile nr. 8253/27.03._, anunț care constituie un act de executare. La concluzia că respectivul anunț constituie un act de executare instanța are în vedere că sfera conținutului acestei noțiuni poate fi stabilită foarte ușor dacă avem in vedere dispozițiile art. 388 Cod proc. civilă, conform cărora pentru toate actele de executare pe care le efectuează, executorul judecătoresc este obligat sa încheie procese-verbale (…).
Astfel, instanța de fond a reținut că prin act de executare se înțelege orice operațiune juridică sau înscrisul care o constata (locul, data si ora efectuării actului de executare), întocmit de catre executorul judecătoresc sau de organe sau persoane care indeplinesc atribuții in acest sens, cărora legea le conferă consecinte juridice si prin care se urmăreste, în condițiile legii, realizarea activității de executare silită si se marchează o etapa in cadrul acestei proceduri (masurile luate de executor sau constatările acestuia).
Cu privire la fondul cauzei s-a reținut că, în cadrul dosarului de executare nr._ inițiat de AFP G. s-a început împotriva contestatorului executarea silită în vederea recuperării sumei de_ lei, fiind emis titlul executoriu nr._/06.07.2007. Astfel, s-a procedat la întocmirea procesului verbal de sechestru (filele 73-74) pentru bunul imobil reprezentând teren arabil în suprafață de_ m.p., situat în extravilanul comunei I. C. B., jud. Tulcea, aparținând contestatorului. În vederea valorificării bunului sechestrat, s-a întocmit raportul de evaluare înregistrat sub nr._/28.09.2012, de către expert evaluator UNEVAR M. V. (filele 38 - 51).
Contestatorul a solicitat anularea anunțului privind vânzarea pentru bunuri imobile nr.8253/27.03.2013 emis în cadrul executării silite, anunț prin care se face cunoscută vânzarea imobilului proprietatea contestatorului constând în teren extravilan în suprafață de 10.000 mp. pe motiv că prețul de vânzare a terenului așa cum acesta a fost stabilit în urma raportului de evaluare întocmit de expertul evaluator M. V., la suma de 7.000 lei cu TVA, este unul derizoriu/subevaluat.
Potrivit art. 399 alin. (1) Cod proc. civ., împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Prin alin. (2) al aceluiași articol se dispune în sensul că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.
Ca atare, contestația la executare este mijlocul procesual prin care părțile interesate sau vătămate prin modul de realizare a executării silite, cu neobservarea sau ignorarea condițiilor și formalităților stabilite de procedura execuțională, se pot plânge instanței competente în vederea desființării sau anulării formelor sau actelor de executare nelegale.
Vizând exclusiv desființarea măsurilor nelegale de urmărire silită, contestația la executare nu are aptitudinea declanșării unei noi judecăți de fond, pe această cale putându-se invoca decât vicii și nelegalități ale actelor de executare, ulterioare hotărârii ce se execută iar nu și motive ce puteau fi ori au fost invocate la soluționarea în fond a pricinii.
În speța de față, analizând anunțul privind vânzarea pentru bunuri imobile nr.8253/27.03.2013 emis de A.F.P. Măcin (act contestat în cererea de chemare în judecată) instanța reține că aceasta a fost încheiată cu respectarea prevederilor legale, respectiv, aceasta conține mențiunile prevăzute de art. 162 alin.4 din OG 92/2003 privind codul de procedură fiscală.
Referitor la susținerea contestatorului că terenul la care se referă anunțul privind vânzarea bunurilor imobile este subevaluat, deși acestuia i-a fost admisă proba cu înscrisuri pentru a putea face dovada acestor susțineri, acesta nu a depus la dosar nici un înscris din care să rezulte o valoare mai mare decât cea stabilită de expertul evaluator.
În aceste condiții, având în vedere că sarcina probei celor susținute în fața instanței revine conform art. 1169 C. civ. și 129 alin. (1) C. proc. civ. celui care face aceste afirmațiile (în speță contestatorului), instanța găsește neîntemeiată susținerea acestuia.
Impotriva acestei sentințe civile a formulat recurs contestatorul H. M. criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
A susținut contestatorul recurent că a formulat contestația la executare motivat de faptul că valoarea stabilită prin raportul de evaluare este derizorie, fiind sub prețul de piață din zona comunei I.C. B., județul Tulcea, prejudiciind patrimoniul contestatorului. Evaluatorul a folosit metoda comparației și metoda de randament fără a avea în vedere Standardele Internaționale de Evaluare. Prețul de piață comparabil a fost unul derizoriu, expertul evaluator nu a prezentat prețurile de piață practicate în zona și nu a exemplificat cel puțin trei exemple comparabile.
Deasemeni, evaluatorul nu l-a convocat pe contestator să participe la evaluare fiind astfel încălcate dispozițiile art. 52 alin. 2 Cod proc. fiscală.
A mai arătat recurentul că prin Sentința civilă nr. 936/13.06.2012 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._/121/2010*, definitivă și irevocabilă, s-a constatat prescrierea și lipsa caracterului cert al creanței urmărite la executare de intimata A.F.P. G. pentru întreaga sumă de 1.449.572 lei, din care 1.031.066 lei sunt urmăriți în solidar cu contestatorul H. M.. Din dispozitivul acestei sentințe rezultă că suma de 175.148,52 lei + 871.456 lei este prescrisă, iar suma de 402.877,48 lei nu are caracter cert, lichid și exigibil, întrucât titlurile executorii emise de D.G.F.P. – A.F.P. G. sunt nule absolut, fiind emise cu nerespectarea art. 43 – 46 din Codul de procedură fiscală, fiind acte administrative care nu poartă ștampila și semnătura conducătorului organului de executare.
A mai arătat contestatorul că, decizia de impunere nr. 21/27.06.2007 prin care s-a stabilit în sarcina contestatorului în solidar cu S.C. LIBRIS S.A. obligația de plată a sumei de 1.031.060 lei și Titlul executoriu nr._/2007 nu i-au fost comunicate, ele fiind nule de drept, deoarece sunt subsecvente titlurilor executorii emise de intimata A.F.P. G. în baza titlurilor executorii privind obligațiile fiscale de plată în sarcina S.C. LIBRIS S.A. G..
A mai arătat recurentul că este greșită constatarea primei instanțe în sensul că nu a solicitat administrarea de probe în dovedirea contestației la executare deoarece prin cererea cu care a învestit prima instanță a solicitat administrarea probei cu expertiza tehnică pentru stabilirea valorii terenului ce face obiectul executării silite, probă care era singura prin care putea să dovedească temeinicia susținerilor sale și asupra căreia prima instanță nu s-a pronunțat, fiindu-i încălcat astfel dreptul la apărare.
In consecință, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se administra proba cu expertiza pentru evaluarea terenului.
Examinând hotărârea atacată, în raport de criticile aduse acesteia, Tribunalul reține că recursul este nefondat.
Se constată că prin contestația cu care recurentul a învestit prima instanță, acesta a solicitat numai anularea raportului de evaluare a terenului și a anunțului privind vânzarea pentru bunuri imobile nr. 8253/27.03.2013 motivat de faptul că valoarea stabilită prin raportul de evaluare cuprinsă în anunțul privind vânzarea este derizorie.
Prin cererea de chemare în judecată – contestație, recurentul a solicitat într-adevăr încuviințarea probei cu expertiza pentru evaluarea terenului în condițiile art. 112 Cod proc. civ., însă la prima zi de înfățișare, respectiv la termenul din 11.06.2013, nu a înțeles să mai solicite administrarea acestei probe, solicitând prin avocat, printr-o cerere transmisă prin fax, numai amânarea pronunțării pentru a putea depune concluzii scrise și deși instanța a amânat pronunțarea, nu a înțeles să formuleze aceste concluzii.
In consecință, nu se poate reține că nu a fost respectat dreptul la apărare al recurentului.
Cât privește celelalte susțineri din recurs, referitoare la nulitatea titlurilor executorii în baza cărora s-a pornit executarea silită motivat de faptul că au fost emise în condițiile în care creanța nu era certă, lichidă și exigibilă, de faptul că nu poartă semnătura organelor de conducere ale emitentului și că nu au fost comunicate recurentului precum și susținerea în sensul că raportul de evaluare este lovit de nulitate pentru ne convocarea contestatorului de expert nu pot face obiect de analiză pentru instanța de recurs deoarece recurentul nu a învestit prima instanță și cu aceste motive de fapt și de drept prin contestația la executare formulată.
Acesta a arătat, într-adevăr, prin cererea de chemare în judecată că s-a diminuat cuantumul creanței, urmare pronunțării sentinței civile nr. 936/2012 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._/121/2010*, însă nu a înțeles să atace și actul de executare prin care eventual se putea constata și diminua cuantumul creanței.
Așa fiind, recursul a fost respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil declarat de către recurentul H. M. domiciliat in ., . R, jud. Galati, împotriva sentinței civile nr. 458/17.06.2013, pronuntata de Judecatoria Măcin in dosarul nr._, avand ca obiect contestatie la executare, in contradictoriu cu intimatele D.G.F.P. TULCEA - ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE MĂCIN cu sediul in oras Măcin, ., jud. Tulcea si DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE GALATI – ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE GALATI cu sediul in Galati, ., jud. Galati, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
E. N. D. N. P. L.
In temeiul art.261 al.2 C.pr.civ.
pt.jud.in C.M. semneaza
președintele instanței
L. D. P.
10.10.2013
Red.jud.EN
Tehnored.DS/ex. 2
14.10.2013
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 715/2013. Tribunalul TULCEA | Anulare act. Decizia nr. 4/2013. Tribunalul TULCEA → |
|---|
