Plângere contravenţională. Decizia nr. 141/2013. Tribunalul TULCEA
Comentarii |
|
Decizia nr. 141/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 23-10-2013 în dosarul nr. 1433/327/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ 141
Ședința publică de la 23 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. D. P.
Judecător V. M.
Grefier D. B.
Pe rol judecarea apelului civil promovat de către apelantul-petent B. G., cu domiciliul în mun. Tulcea, ..32,., ., împotriva sentinței civile nr. 2170 din data de 03 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect „plângere contravențională”, în contradictoriu cu intimatul I. de POLIȚIE alL JUDEȚULUI TULCEA, cu sediul în mun.Tulcea, ., jud.Tulcea.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează părțile, obiectul cauzei și modul de îndeplinire a procedurii de citare; de asemenea, se învederează că, apelul este declarat și motivat în termen, scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar; intimatul a depus întâmpinare la dosar-2ex., un exemplar al întâmpinării s-a comunicat apelantului-petent, care a formulat răspuns la întâmpinare, după care:
Văzând că nu sunt motive de amânare, instanța constată dosarul în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art.394 cod procedură civilă declară dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față:
Sub nr._ a fost înregistrată la 19.02.2013 pe rolul Judecătoriei Tulcea plângerea formulată de B. G. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit la 09.02.2013 de IPJ Tulcea Serviciul Rutier.
Soluționând cauza, Judecătoria Tulcea prin sentința civilă nr. 2170 din 3 iunie 2013 a respins plângerea contravențională formulată de petentul B. G., ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că din înscrisurile depuse la dosar rezultă ca petentul a condus un vehicul cu viteza de 94 km /h pe un sector de drum unde viteza maxima era limitată la 50 km/h. Viteza a fost determinata prin utilizarea unui cinemometru pentru care organul constatator a demonstrat că exista verificare metrologica, document ce atesta calitatea de mijloc de măsurare legal. Potrivit Institutului Național de Metrologie viteza afișată de cinemometru reprezintă viteza de deplasare a autovehiculului fără a mai fi necesare „ ajustări ” ale acesteia.
S-a mai susținut că, întrucât fapta pentru care a fost sancționat petentul este reprezentată de deplasarea cu un autovehicul cu viteză peste cea legală, întocmirea procesului verbal de contravenție poate fi făcută de un alt agent decât cel care a vizualizat datele oferite de mijlocul tehnic de măsurare tocmai în considerarea faptului că determinarea vitezei s-a făcut cu un mijloc tehnic și nu prin simțurile proprii ale agentului constatator.
In legătură cu cele arătate de petent în sensul ca indicatorul de restricție a vitezei avea semnul adițional pentru a indica sectorul de drum cu restricție la 4 km lungime instanța de fond a reținut că sectorul de drum de 4 km începe la km 179 + 300 metri ceea ce înseamnă că se sfârșește la km 183 +300 metri. In cuprinsul procesului verbal de contravenție este consemnată mențiunea „ km 183+ 500 metri ” ceea ce ar conduce care ideea că acela este locul săvârșirii faptei. Raportat la cele consemnate de agentul constatator și în Raportul întocmit rezultă însă că la locul indicat în actul constatator al faptei se afla autoturismul pe care era montat aparatul de determinare a vitezei iar viteza determinată era dezvoltată de autovehiculul condus de petent. Prin urmare, a apreciat instanța de fond că determinarea vitezei s-a făcut de pe un sector de drum unde nu mai acționa indicatorul de restricție a vitezei însa viteza de deplasare determinată era a unui vehicul care încă era pe sectorul de drum cu restricție.
Totodată, s-a arătat că, împrejurarea ca petentul nu cunoaște locul în care a fost surprins conducând cu viteza ori faptul că nu poate determina locul din analiza fotografiilor depuse de organul constatator nu fac să fie lipsit de conținut procesul verbal de contravenție și nu înlătură mențiunile acestuia.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel în termen legal petentul B. G., criticând-o ca netemeinică și nelegală, motivat de o greșită interpretare a situației de fapt dedusă judecății.
Astfel, ca un prim aspect s-a invocat faptul că restricția de viteză în discuție se întinde pe o lungime de 4 km începând cu kilometrul 179+300 metri, adică până la kilometrul 183+200 metri.
Or, poziția autoturismului său în momentul surprinderii a fost la kilometrul 183+500 metri ,în afara municipiului Tulcea, pe DN 22 E87, subliniindu-se că aceasta nu reprezenta poziția autoturismului din care s-a făcut înregistrarea.
S-a mai precizat că, atâta timp cât în procesul verbal, în raport și în întâmpinare nu se face nicio precizare referitor la poziția autoturismului din care s-a făcut înregistrarea, acest fapt conduce la concluzia că instanța nu a reținut corect detaliile referitoare la poziția autoturismului condus de el care era în afara zonei de restricție.
O altă critică a hotărârii primei instanțe a vizat faptul că, deși zona de restricție a vitezei în lungime de 4 km se încheie la kilometrul 183+200 metri în această zonă nu mai există nici un panou indicator care să ateste faptul că zona de restricție a vitezei este prelungită sau începe o nouă zona de restricționare, fapt care induce în eroare atât pe conducătorii auto, cât și pe cei responsabili să supravegheze respectarea restricțiilor stabilite, creând situații litigioase.
Apelantul a mai invocat și că refuzul prezentării înregistrării abaterilor este un abuz care privează conducătorul auto de clarificarea situației sale pe loc, precum și de posibilitatea de achitare a amenzii în 48 de ore.
În final, s-a solicitat admiterea apelului, anularea hotărârii pronunțate precum și a procesului-verbal contestat.
În apărare, intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat motivat de faptul că probatoriile administrate au relevat foarte clar că petentul se afla în zona de acțiune a indicatorului de limitare a vitezei la 50 km/h.
Referitor la prezentarea pe loc a înregistrării abaterii, s-a arătat că nicio prevederile legală nu îl obligă pe agentul constatator să pună la dispoziția contravenientului această înregistrare, iar metodologia de utilizare a aparatelor radar chiar interzice acest lucru.
Analizând cauza în raport de criticile susținute în apel, cât și din oficiu, tribunalul reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ întocmit la data de 9.02.2013 de IPJ Tulcea, Serviciul Rutier, s-a reținut că petentul a condus autoturismul Renault Clio cu nr. de înmatriculare_ pe DN 22 E87 la km. 183+500 metri în afara municipiului Tulcea cu viteza de 94 km/h înregistrată de aparatul radar PYTHON II ._ pe caseta video nr. 29, în zona de acțiune a indicatorului rutier “limitare de viteză 50 km/h” depășind astfel viteza legală pe acest sector de drum cu +44 km/h, faptă prevăzută de dispozițiile art. 121 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006.
În ceea ce privește prima critică invocată, respectiv că înregistrarea s-a realizat în afara zonei de acțiune a indicatorului care limitează viteza la 50 km /h, se constată că, în realitate, așa cum rezultă din planșele foto și din raportul șefului serviciului rutier, viteza de deplasare a autoturismului petentului a fost înregistrată pe o porțiune mai îndelungată de drum, încă din momentul când acesta se deplasa cu o viteză de 93/km/h, în creștere, aflându-se pe drumul cu restricția de viteză.
Faptul că în procesul verbal s-a consemnat km 183+500 metri nu înseamnă că doar în această porțiune s-a produs înregistrarea vitezei de deplasare a autoturismului petentului cu atât mai mult cu cât în raportul agentului șef Melcă D. s-a consemnat că „ viteza cea mai mare înregistrată de aparatul radar este de 94 km/h în momentul în care se intersectează cu autovehicul poliției în care este montat aparatul radar”.
Cât privește încheierea zonei de restricționare a vitezei de circulație la 50 km/h petentul nu a dovedit că exact în locul respectiv, la kilometrul 183+500 metri zona nu este marcată prin semnalizare rutieră, mai ales că în procesul verbal din 12.05.2008 s-a consemnat că există un indicator care semnifică sfârșitul limitării de viteză montat la km. 183+920 metri dreapta.
Relativ la neprezentarea înregistrării video la momentul constatării faptei nici această critică nu poate conduce la concluzia că agentul constatator a încălcat normele legale în vigoare întrucât acesta are conform art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001 doar obligația de a aduce la cunoștință contravenientului despre dreptul acestuia de a formula obiecțiuni.
Înregistrarea video a săvârșirii faptei precum și celelalte mijloace de dovadă deținute de agentul constatator sunt puse la dispoziția petentului în momentul în care acesta se adresează instanței de judecată, neexistând nicio normă legală care să impună prezentarea probelor împotriva contravenientului anterior declanșării unui litigiu.
Față de toate aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 1din Nou Cod de Procedură Civilă, apelul formulat este privit ca nefondat și urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul civil formulat de către apelantul-petent B. G., cu domiciliul în mun. Tulcea, ..32,., ., împotriva sentinței civile nr. 2170 din data de 03 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect „plângere contravențională”, în contradictoriu cu intimatul I. de POLIȚIE al JUDEȚULUI TULCEA, cu sediul în mun.Tulcea, ., jud.Tulcea, ca nefondat.
Păstrează sentința civilă atacată ca temeinică și legală.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la data de 23 Octombrie 2013.
Președinte, L. D. P. | Judecător, V. M. | Grefier, D. B. |
Grefier, D. B. |
Red.jud.fond. C.M.M.
Red.dec.civ. jud. P.L.D./22.11.2013
Tehnored. gref. D.B./22.11.2013/4ex.
.
← Obligaţie de a face. Decizia nr. 878/2013. Tribunalul TULCEA | Pretenţii. Decizia nr. 394/2013. Tribunalul TULCEA → |
---|