Pretenţii. Decizia nr. 533/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 533/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 22-08-2013 în dosarul nr. 7549/327/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ Nr. 533/2013
Ședința publică de la 22 August 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: E. N.
JUDECĂTOR: R. A. V.
JUDECĂTOR: L. P.
GREFIER: L. R.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurentul reclamant S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TULCEA cu sediul în Tulcea, ., jud.Tulcea, împotriva sentinței civile nr.2528/25.06.2013 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimatul pârât C. D. cu domiciliul în Tulcea, ., ., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat în termen, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru, precum și că, s-a solicitat judecata și în lipsă, după care:
Văzând că nu sunt motive de amânare, instanța constată dosarul în stare de judecată și lasă cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei Tulcea, S. Județean de Urgență Tulcea a solicitat obligarea pârâtului CĂMĂTAR IBRAHIM ȘABAN la plata sumei de 1.110,31 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare, actualizate până la data plății efective.
În data de 14.02.2013, reclamanta a modificat cadrul procesual solicitând scoaterea din cauză a pârâtului și introducerea numitului C. D., în proces în calitate de pârât.
În motivarea cererii, reclamantul a susținut că neexistând o hotărâre de condamnare a pârâtului care să stabilească cu autoritate de lucru judecat faptul că este vinovat de vătămare, urmând a suporta și cheltuielile de spitalizare ale persoanei vătămate, obligația de plată a acestora revine pârâtului.
Instanța a calificat cererile reclamantului ca o renunțare la judecată privind pe CĂMĂTAR IBRAHIM ȘABAN, conform art. 246 alin. Cod civ.
Pârâtul, legal citat, nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare.
Soluționând cauza, prin sentința civilă nr. 2528 din 25 iunie 2013 instanța a respins acțiunea formulată de reclamantul S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TULCEA în contradictoriu cu pârâtul C. D., ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că în perioada 03.11 - 04.11.2009 și 10.11 - 12.11.2009 CĂMĂTAR IBRAHIM ȘABAN, în vârstă de 7 ani, a fost internat în S. Județean de Urgență Tulcea, la Secția chirurgie, unde a primit îngrijiri medicale pentru vătămările suferite în urma unui accident rutier.
Caracterul serviciilor medicale rezultă din foaia de observație clinică generală potrivit căreia pârâtul a fost internat în Secția chirurgie în perioada mai sus menționată, iar cheltuielile de spitalizare, în suma de 1.110,31 lei, au fost detaliate în decontul de cheltuieli, întocmit potrivit Ordinului Ministrului Sănătății Publice nr. 2071/30.11.2007.
La data de 03.11.2009 ora 14,00, organele de poliție din cadrul Poliției Tulcea au fost sesizate despre accidentul rutier produs pe . a fost implicat autoturismul cu nr. de înmatriculare B-_ condus de C. D., victima CĂMĂTAR IBRAHIM ȘABAN, fiind transportat la spital.
În cauză, a fost efectuată cercetarea la fața locului și au fost audiate persoanele care au perceput direct producerea accidentului.
Conducătorului auto i-au fost recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, rezultatul fiind zero.
Din certificatul medico-legal nr. 934/13.11.2009 emis de S.M.L. Tulcea, rezultă că minorul CĂMĂTAR IBRAHIM ȘABAN prezenta leziuni traumatice ce au putut fi produse prin lovire cu sau/ și de corp/plan dur, posibil în condițiile unui accident rutier, și necesită pentru vindecare timp de cca. 45 - 50 zile de îngrijiri medicale.
La data de 29.12.2009, Cămătar Regep, tatăl minorului CĂMĂTAR IBRAHIM ȘABAN, a declarat că nu dorește să depună plângere penală împotriva conducătorului auto C. D..
În urma cercetărilor efectuate, prin Rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 4928/P/2009 din data de 14.04.2010, P. de pe lângă Judecătoria Tulcea a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de C. D., în baza dispozițiilor art. 10 alin. 1 lit. h) Cod proc. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 184 alin. 1 și 3 Cod pen.
Potrivit art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 „persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale.”
Textul de lege este imperativ în privința obligației furnizorului de servicii medicale de a recupera cheltuielile de spitalizare ocazionate de asistența medicală de la persoanele care prin fapta lor aduc daune sănătății altei persoane.
Din cuprinsul actelor existente la dosarul penal nr. 4928/P/2009, rezultă că vinovat de producerea accidentului se face minorul CĂMĂTAR IBRAHIM ȘABAN, care s-a angajat în traversarea străzii în fugă, fără a se asigura că poate traversa drumul public fără pericol pentru el și pentru ceilalți participanți la trafic, încălcând astfel dispozițiile art. 72 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002.
De altfel, în Referatul cu propunere de a nu se începe urmărirea penală, organul de cercetare penală din cadrul Poliției Tulcea a ajuns la aceeași concluzie.
Cum în cauză s-a stabilit că accidentul rutier a fost cauzat de traversarea neatentă a străzii și printr-un loc nepermis de către minorul CĂMĂTAR IBRAHIM ȘABAN care nu s-a asigurat înainte de a se angaja în traversare și a apărut brusc în fața autoturismului, vinovăția pârâtului C. D. pentru vătămările aduse lui CĂMĂTAR IBRAHIM ȘABAN, nu poate fi reținută.
Prin urmare, în cauză, instanța de fond a reținut faptul că nu este îndeplinită situația premisă pentru aplicarea prevederilor art. 313 din Legea nr. 95/2006, întrucât pârâtul nu este persoană vinovată de producerea prejudiciului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TULCEA, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
In motivare, recurentul a arătat că instituția a depus la dosarul cauzei înscrisul detaliat care să facă dovada pretențiilor sale, reprezentând cheltuieli de spitalizare.
Pârâtul C. D. este autorul accidentării numitului Cămătar Ibrahim Șaban.
A arătat recurentul că, instanța de fond a reținut eronat faptul că pârâtul C. D. nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de spitalizare efectuate pentru tratarea victimei sale, atâta timp cât nu s-a dovedit vinovăția sa, respectiv nu a fost depusă plângere penală pe numele său și nici organele de cercetare nu au reținut vinovăția sa.
Art. 313 alin. 1) și 2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, invocat în cerere, prevede următoarele:
Persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.
(2) Furnizorii de servicii care acordă asistența medicală prevăzută la alin. (1) realizează o evidență distinctă a acestor cazuri și au obligația să comunice lunar casei de asigurări de sănătate cu care se află în relație contractuală această evidență, în vederea decontării, precum și cazurile pentru care furnizorii de servicii medicale au recuperat cheltuielile efective în vederea restituirii sumelor decontate de casele de asigurări de sănătate pentru cazurile respective.
Prevederile textului de lege citat au rolul de a legifera expres faptul că statul român, prin Casa de Asigurări de Sănătate, nu decontează decât cheltuielile de spitalizare cauzate de o îmbolnăvire sau o afecțiune cronică sau acută, nu și cele efectuate pentru recuperarea unui pacient care a fost victima unui accident sau agresiune.
Solicită recurentul a se observa că, în textul de lege mai sus citat, la art. 313 alin. 1, legiuitorul face trimitere la „persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane”; de unde ar rezulta că sunt responsabile toate persoanele care produc vătămarea altei persoane, indiferent dacă fapta este săvârșită cu vinovăție sau din culpă, dacă s-a depus sau nu plângere penală, dacă s-a început sau nu urmărirea penală, dacă părțile s-au împăcat ș.a.m.d.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, al cărui art. 313 a fost invocat ca motiv de drept în cererea de chemare în judecată, nu face vorbire de niciun fel de excepții de la regula instituită – și anume că, toate persoanele care produc o vătămare corporală altei persoane, trebuie să suporte cel puțin contravaloarea serviciilor medicale pentru tratarea victimei. Aceasta a fost voința legiuitorului la data emiterii actului normativ, și ca atare trebuie să fie aplicată.
Se mai solicită a se constata vinovăția civilă a pârâtului și nu despre aspectul penal al faptei deduse judecății.
Examinând recursul formulat se constată că acesta este nefondat pentru cele ce urmează:
La data de 03.11.2009, orele 14,00, organele de poliție din cadrul Poliției Tulcea au fost sesizate despre accidentul rutier produs pe . Tulcea în care a fost implicat autoturismul cu număr de înmatriculare B._ condus de C. D., victima Cămătar Ibrahim Șaban, în vârstă de 7 ani, fiind transportată la spital.
In perioada 03.11.2009 – 04.11.2009 și 10.11.2009 – 12.11.2009, minorul a fost internat în S. Județean de Urgență – Secția Chirurgie unde a primit îngrijiri medicale pentru vătămările suferite în urma accidentului rutier.
Caracterul serviciilor medicale derivă din foaia de observație clinică generală potrivit căreia minorul a fost internat în secția chirurgie în perioadele mai sus menționate iar cheltuielile de spitalizare, în sumă de 1110,31 lei au fost detaliate în decontul de cheltuieli, întocmit potrivit Ordinului Ministrului Sănătății Publice nr. 2071 din 30.11.2007.
Se cuvine a fi observat că, în urma cercetărilor efectuate, prin rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 4928/P/2009 din 14.04.2010, P. de pe lângă Judecătoria Tulcea a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de C. D., în baza dispozițiilor art. 10 alin. 1 lit. h Cod proc. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal.
In speță, s-a stabilit că accidentul rutier a fost cauzat de traversarea neatentă a străzii și printr-un loc nepermis de către minorul Cămătar Ibrahim Șaban care nu s-a asigurat înainte de a se angaja în traversare și a apărut brusc în fața autoturismului, vinovăția pârâtului C. D. neputând fi reținută.
In aceste coordonate, nu pot fi primite susținerile recurentului potrivit cărora intimatul ar trebui obligat la plata cheltuielilor de spitalizare, nefiind îndeplinită situația premisă pentru aplicarea prevederilor art. 313 din Legea nr. 95/2006 întrucât intimatul nu este persoana vinovată de producerea prejudiciului.
In raport de toate aceste considerente, urmează ca instanța să respingă recursul ca nefondat și să mențină hotărârea ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de recurentul reclamant S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TULCEA cu sediul în Tulcea, ., jud. Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 2528/25.06.2013, pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimatul-pârât C. D. cu domiciliul în Tulcea, ., ., ., având ca obiect pretenții, ca nefondat.
Menține hotărârea atacată ca legală și temeinică.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 august 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
E. N. R. A. V. L. R.
L. D. P.
04.09.2013
Red.jud.RAV
Tehnored.DS/Ex. 2
05.09.2013
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Decizia nr. 301/2013.... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 629/2013. Tribunalul... → |
|---|
