Acţiune în constatare. Decizia nr. 97/2014. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 97/2014 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 03-04-2014 în dosarul nr. 97/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 97
Ședința Publică din data de 03 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. L. Șurculescu
Judecător E. N.
Judecător D. N.
Grefier N. M.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul reclamant C. L. AL C. T., cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr.562/24.09.2013, pronunțată de Judecătoria Măcin în dosarul_, având ca obiect acțiune în constatare, în contradictoriu cu intimata pârâta S.C. A. T. S.R.L., cu sediul în B., ., ., și intervenient intimat ., cu sediul în ..
Având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului instanța a amânat pronunțarea la data de 03 aprilie 2014, când a pronunțat următoarea hotărâre.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil de față.
P. cererea înregistrată sub nr.168/88/14.01.2013 la Tribunalul Tulcea, reclamantul C. L. al . a chemat în judecată pe pârâta ..R.L. cu sediul în mun. B., jud. B., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare aut.sub nr._ din 08.11.2005 de BN Societate Civilă V. & Asociații, prin care s-a înstrăinat dreptul de proprietate asupra mijloacelor fixe constând în grup social cu nr.1009, stație de pompare cu nr.1010,1029, magazie furaje cu nr. inventar 1011 și WC cu două cabine cu nr. inventar 1031 la prețul de 67.563 lei.
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, potrivit art. 76 din Legea nr. 161/19 aprilie 2003 actualizată, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției „primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii mun. București, sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale până la gradul I inclusiv”, iar potrivit alin. 2, „actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispozițiile emise cu încălcarea obligațiilor prevăzute la alin. 1 sunt lovite de nulitate absolută”.
A mai arătat reclamantul că în conformitate cu dispozițiile art. 87 din legea nr. 161/2003, secțiunea a 4-a referitoare la incompatibilitatea privind aleșii locali „funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al mun. București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice; e) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la o societate comercială; g) calitatea de comerciant persoană fizică; k) orice alte funcții publice sau activități remunerate, în țară sau în străinătate, cu excepția funcției de cadru didactic sau a funcțiilor în cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale.”
P. sentința civilă nr.1836 din 08.03.2013, invocându-se prevederile art.13 alin.1 cod pr. civilă și art.2 pct.1 lit. b Cod pr. civilă rap. a art.158 alin.3 cod pr. civilă, s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Tulcea și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Măcin, jud. Tulcea, unde cauza a fost înregistrată sub nr._ din 11.04.2013.
P. sentința civilă nr.562 din 24.09.2013 Judecătoria Măcin a respins acțiunea formulată de reclamantul C. L. T. și a obligat reclamantul să plătească pârâtei suma de 3.100 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că în cererea sa reclamantul arată că prin contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._ din 08.11.2005 de BN Societate Civilă V. & Asociații, s-a înstrăinat dreptul de proprietate asupra mijloacelor fixe constând în grup social cu nr.1009, stație de pompare cu nr.1010,1029, magazie furaje cu nr. inventar 1011 și WC cu două cabine cu nr. inventar 1031 la prețul de 67.563 lei, cu mult sub valoarea evaluată, propusă de evaluator prin expertiză în sumă de_ lei.
Se mai arată că potrivit art.76 din Lg.161/2003 actualizată, privind unele măsuri privind asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, primarii și viceprimarii sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul sau rudele sale până la gradul I inclusiv, iar potrivit alin.2, actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispozițiile emise cu obligațiile prevăzute la alin.1, sunt lovite de nulitate absolută.
Se mai invocă în acțiune de către reclamant și prevederile art.87 din Lg.161/2003 care reglementează incompatibilitățile privind aleșii locali inclusiv funcția de primar.
P. răspunsurile la interogatoriu se recunoaște că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare T. G. deținea funcția de primar al . a reprezentat C. L..
În ceea ce privesc celelalte întrebări, pârâta a precizat că nu știe ce a stat la baza încheierii contractului de vânzare-cumpărare, nu știe cine a promovat proiectul de hotărâre, nu știe dacă a fost un singur ofertant și nu recunoaște că perfectarea contractului s-a făcut prin fraudarea legii.
De asemenea, nu este de acord cu constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare.
A mai reținut prima instanță că textele de lege invocate în speță sunt art. 76 alin. 1 și 2, și art. 70 din Legea nr. 161/2003.
De asemenea, potrivit art. 36 alin. 5 din Lg.215/2001, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:
a) hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, orașului sau municipiului, după caz, precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii;
b) hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, orașului sau municipiului, după caz, în condițiile legii;
c) avizează sau aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților;
d) atribuie sau schimbă, în condițiile legii, denumiri de străzi, de piețe și de obiective de interes public local.
Pe de altă parte, art.63 alin.1 din Lg.215/2001 stabilește că primarul îndeplinește următoarele categorii principale de atribuții:
a) atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condițiile legii;
b) atribuții referitoare la relația cu consiliul local;
c) atribuții referitoare la bugetul local;
d) atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor;
e) alte atribuții stabilite prin lege.
Art. 77 din același act normativ dispune că primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.
Vânzarea-cumpărarea mijloacelor fixe ce au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr._ din 08.11.2005, s-a făcut în baza Hotărârii nr. 56 din 30.11.2004 a Consiliului L. al . prevederile art. 36 alin.5 lit.b din Lg.215/2001.
Vânzarea efectivă s-a făcut prin licitația publică din 29.08.2005 materializată într-un proces verbal din care rezultă că bunurile au fost adjudecate de . cu suma de 67.563 RON, sumă mai mare decât suma de evaluare a bunurilor din august 2003 de_ ROL.
Ulterior, în baza acestui proces verbal de licitație s-a încheiat actul autentic.
Deci, se putea observa că toată documentația, inclusiv actul de înstrăinare, a fost întocmită și semnată de către consiliul local.
Nu exista la dosar nicio dovadă că vreunul din documentele înscrise mai sus a fost emis de primar și nu a rezultat din cuprinsul niciunui înscris că ar fi existat vreo manifestare de voință din partea celui care îndeplinea în acel moment funcția de primar.
Pe de altă parte, textul sancționator (art. 76 din Lg.161/2003) sancționează situația în care actul era emis sau încheiat de primar în exercitarea funcției de autoritate publică locală.
Nici din acest punct de vedere nu există dovada că în exercitarea funcției de autoritate publică locală primarul de la acel moment al comunei T. ar fi semnat vreun document în această calitate.
Din acest punct de vedere, așa cum s-a reținut mai sus, documentele au fost emise și semnate de autoritatea care a aprobat vânzarea la licitație, respectiv C. L. al .> De altfel, mai trebuia reținut că art. 87 alin. 1 lit. d) din Lg.161/2003 stabilește incompatibilitățile primarului:
Din niciunul din documentele depuse la dosar nu a rezultat că T. G. ar fi îndeplinit în același timp și vreuna din funcțiile prevăzute de art. 87 alin. 1 lit. d) din Lg.161/2003.
În sfârșit, art. 76 alin. 1 din Lg.161/2003 prevede ca ultimă condiție pentru constatarea nulității actului ca acesta să producă un folos material pentru sine, soțul sau o rudă de gradul I.
Or, părți în contractul de vânzare-cumpărare sunt C. L. al comunei T., județul Tulcea și S.C. A. T. S.R.L. B., deci efectele patrimoniale ale contractului de vânzare-cumpărare s-au produs în patrimoniul societății și nu în cel al administratorului acesteia sau vreuneia din persoanele prevăzute de textul de lege.
În concluzie se poate observa că vânzarea bunurile cuprinse în contractul de vânzare-cumpărare nu s-a făcut prin mijlocirea primarului și nici în favoarea acestuia sau a vreunei persoane cu interdicție de la lege, neîndeplinindu-se nici condițiile conflictului de interese așa cum este definit prin art.70 din Lg.161/2003.
S-a mai invocat de către reclamant și faptul că bunurile ar fi fost vândute mult sub valoarea evaluată.
Trebuia reținut că la dosar nu exista nicio probă că bunurile ar fi fost evaluate la suma de_ ROL (68.990 RON), iar din procesele verbale de licitație din 18.07.2005 și respectiv 29.08.2005 rezulta valoarea de 67.563 RON, bunurile fiind înstrăinate cu această sumă.
În sfârșit, în soluționarea cauzei, plecând de la atribuțiile consiliului local reglementate de Lg. 215/2001, trebuia reținut că acesta avea calitatea de autoritate deliberativă, căruia îi lipsea calitatea de reprezentare în relațiile cu alte autorități administrative sau în justiție, astfel că și posibilitatea de a acționa în justiție îi lipsea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamantul C. L. al comunei T., criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond a reținut faptul ca la baza Încheierii contractului de vanzare - cumparare autentificat sub nr._ din 08.11.2005, a stat Hotararea nr. 56 din 30.11.2004 a Consiliului L. T. si procesul verbal de licitatie din 29.08.2005, emise în temeiul legii si ca niciunul din documentele inscrise nu a fost emis de primar si nu rezulta din cuprinsul niciunui înscris ca ar fi existat vreo manifestare de voința din partea celui care îndeplinea la acel moment funcția de primar precum si faptul ca nu ar fî semnat vreun document in aceasta calitate.
Ori, a mai arătat reclamantul, se poate observa cu ușurința ca actul de vanzare - cumparare a mijloacelor fixe este semnat de T. G., primar in funcție la acea data, reprezentant legal al . Braila si asociat in aceasta societate, mențiuni făcute in cuprinsul actului de vanzare - cumparare autentificat de notarul public.
Instanța de fond omite un alt aspect esențial si anume ca prin dispoziția nr. 369 din 11.07.2005 emisa de Primarul comunei T., jud. Tulcea a fost stabilita comisia de licitatie, procesul verbal de licitatie nr. 1329/30.08.2005, purtând antetul Primăriei comunei T. si nu al Consiliului local T., in care se precizeaza faptul ca la licitatie s-a inscris un singur ofertant, parata din litigiu, fiind declarata adjudecatara si ca prin procesul – verbal nr.1193/12.07.2005, comisia de licitatie a procedat la actualizarea prețului mijloacelor fixe.
Ori, prima instanta reține că prețul vanzarii in cuantum de 67.563 lei a fost mult mai mare decât suma de evaluare a bunurilor din august 2003 de_ lei.
De asemenea, procesul verbal de licitatie nr. 1207 din data de 18.07.2005, poarta antetul si stampila Primăriei comunei T. condusa de primarul T. G., nicidecum antetul si stampila Consiliului local al . reține prima instanță.
De asemenea, cererile . Braila înregistrate sub nr. 242 din 15.07.2005 si 274 din 29.08.2005, sunt adresate primarului comunei T., și nu Consiliului local al . susține ca primarul nu a reprezentat niciodata C. local, enumerandu-se atributiile acestui organism si ale primarului, fără să se aibă în vedere influenta pe care Tomea G. si-a folosit-o in scopul dobândirii imobilului), cereri prin care se solicita primarului, aprobarea participării la licitația publică organizata de Primaria T. (cererea nr. 242 din 15.07.2005), la data de 18.07.2005, in vederea cumpărării mijloacelor fixe in care se oferea drept pret de cumparare suma de 67.563 Ron.
De asemenea, urmare a cererii . Braila adresata Primăriei T. si inregistrata sub nr. 47 din data de 15.07.2005, a fost emis certificatul privind impozitele si taxele locale pentru persoane juridice, semnat de către primarul T. G. si aplicata stampila primarului, spre a-i servi la licitatie.
De aceiași maniera s-a procedat si cu certificatul nr.1328 din 29.08.2005, toate documentele care au stat la baza organizarii licitatiei si Încheierii contractului de vanzare cumparare, poarta stampila primăriei.
Nu pot fi neglijate adresele semnate de către primarul T. G. in calitate de reprezentant al Consiliului local al comunei T., înregistrate sub nr. 874/25.05.2005, respectiv nr. 1192/13.07.2005 înaintate Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol București, prin care se solicita acordul pentru instrainarea, prin vanzare, a activelor- mijloace fixe, menționandu-se de către primarul T. G. ca in cazul in care nu vor primi un răspuns scris in termen de 10 zile de la comunicare vor considera acordul tacit al Companiei privind operațiunea juridica amintita.
Si procesul verbal incheiat in data de 13.12.2004, de către numitul T. G., in calitate de reprezentant al Consiliului local T., fiind aplicata stampila Consiliului local, cu S.C Piscicola S.A M., face pe deplin dovada faptului ca T. G. a reprezentat C. local T., in diferitele operațiuni juridice derulate in activitatea entitatii.
In baza dispoziției primarului T. G. nr. 369 din 11.07.2005 acesta stabileste comisia de evaluare a ofertelor ce vor fi depuse in vederea vanzarii prin licitatie publica a unor mijloace fixe ce aparțin domeniului privat al comunei, desi nu intra in sarcina acestuia desemnarea comisiei.
Se poate constata astfel că toate vanzarile care s-au petrecut in mandatul fostului primar T. G., către fiul acestuia si către societatea la care acesta era asociat, împărțind si profitul societatii avand o cota de participare de 60%, asa cum rezulta din adresa O.N.R.C nr._ din 23.09.2013, societate la care fiul acestuia, T. T. A. era administrator.
De asemenea, instanta de fond nu a avut in vedere răspunsul la interogatoriu la întrebările nr. 2, 3, 4, 5 în care parata arata ca nu stie care au fost actele care au stat la baza incheierii contractului de vanzare cumparare si cine a promovat proiectele de hotarare, de asemenea inițiativa cumpărării acelor mijloace fixe si daca a fost singurul ofertant înscris la licitatie, in condițiile in care parata a fost parte in contractul de vanzare cumparare iar in cuprinsul acelui contract se face vorbire despre toate acele acte si ca in perioada incheierii contractului, numitul T. G. deținea funcția de primar al comunei, întrebarea 8 fiind respinsa ca neutilă soluționării cauzei, desi calitatea lui T. G. in societatea comerciala avea o importanta esențiala.
A mai arătat reclamantul recurent că, împuternicirea data consilierului juridic din cadrul Primăriei nr. 1198 din 12.09.2005 ca in numele Consiliului L. al comunei T., jud. Tulcea, sa incheie actul de vanzare - cumparare cu societatea A. T. Srl la care administrator era fiul sau T. T. A. (ruda de gradul I) iar acesta era asociat, dupa cum rezulta din actele de la dosar si din cuprinsul contractului de vanzare-cumparare, semnat personal de către Tomea G., au fost incalcate atat dispozițiile ari. 76, 87 din Legea nr. 161/2003 cat si dispozițiile art. 1308 din vechiul cod civil.
S-a mai arătat că T. G. a initiat toata procedura privind vânzarea-cumpărarea mijloacelor fixe, trecandu-le in domeniul privat al comunei iar in calitatea sa de asociat in . a initiat cumpararea acelor mijloace fixe (grup social, stație pompare, magazine furaje si wc cu doua cabine), participând la toate deliberările Consiliului L. al . decizia vanzarii prin licitatie publica a bunurilor (chiar daca nu a avut drept de vot), împrejurări care au condus la situarea paratei pe o poziție de superioritate in raport de alți potențiali participanți.
Art. 76 alin. 1 si 2 din Legea nr. 161/2003 prevede că un oficial public este în conflict de interese atunci când, în virtutea funcției publice pe care o ocupă ia o decizie sau participă la luarea unei decizii cu privire la care are și un interes personal.
In acest sens a fost emisă și Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei care include o definiție a conflictului de interese pentru funcționarii publici în articolul 13:
Conform CEDO, conflictul de interese implică un conflict între datoria față de public și interesele personale ale unui oficial public. Conflictul de interese apare atunci când interesele oficialului public ca persoană privată influențează sau ar putea influența necorespunzător îndeplinirea obligațiilor și responsabilităților oficiale.
In ceea ce privește participarea la luarea unei decizii, această condiție este îndeplinită atât atunci când decizia depinde exclusiv de voința oficialului public în cauză, cât și atunci când acțiunea oficialului public respectiv reprezintă doar o verigă din procesul de luare a deciziei. Condiția este îndeplinită și atunci când oficialul public este parte a unui organism colectiv care decide prin vot, iar acesta participă la dezbateri și la vot.
Cât privește existența unui interes personal - acesta poate fi reprezentat de un beneficiu pe care oficialul public sau o persoană apropiată acestuia îl obține ca urmare a deciziei luate. Așadar, pentru a se afla într-un conflict de interese, oficialul public trebuie să ia parte la luarea unei decizii care să îi afecteze un interes personal.
( Recommendation No. R (2000) 10 of the Committee of Ministers to Member states on codes of conduct for public officials, disponibil la adresa web https://wcd.coe.int/wcdA^).
A mai arătat recurentul că prima instanță a reținut că nu ne aflam nici in situatia prevăzută de art. 87 din Legea nr. 161/2003, aceasta neavând în vedere calitatea lui T. G. de asociat in societatea parata, profitul intrând in beneficiul asociaților nicidecum in beneficiul administratorului, care este remunerat să desfasoare o anumita activitate in interesul societatii.
A mai arătat reclamantul recurent că, sub aspectul fraudarii dispozițiilor legale mentionate, sunt si prevederile art. 122 din Legea nr, 215/2001 coroborate cu dispozițiile art. 63 alin. 1 lit b din aceiași lege, potrivit carora primarul gestioneaza bunurile unitatii administrativ teritoriale.
Cu privire la susținerea instantei, potrivit cu care reclamantul C. local al comunei T., jud. Tulcea, are calitate de autoritate deliberativa, caruia îi lipseste calitatea de reprezentare in relațiile cu alte autoritati administrative sau in justitie, neavând posibilitatea de a acționa in justitie, recurentul a arătat că acțiunea a fost promovata la instanta de judecata de către C. local al comunei T. reprezentata de dl. P. S. N. iar la momentul promovării acesteia au fost avut in vedere si dispozițiile art. 12 din Legea nr. 213/1998, lege cu caracter special, republicata, care reglementează regimul juridic al proprietatii publice, și deasemeni, dispozițiile art. 36 din Legea nr. 215/2001.
Mai mult decât atat, asa cum rezulta din dispozițiile art. 3 din Legea nr. 215/2001, republicata „ (1) prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administrației publice locale de a soluționa si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, in condițiile legii.
(2) Acest drept se exercita de consiliile locale si primari, precum si de consiliile județene si președinții acestora, autoritati ale administrației publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat” si ale art. 4 alin. (2) potrivit caruia „autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului, municipiului sau județului, după caz".
In conformitate cu art. 10 din legea administrației publice locale: „Autoritățile administrației publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum și de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale”.
C. L. al comunei T., jud. Tulcea este parte in contractul de vanzare-cumparare, patrimoniul comunei fiind administrat de consiliul local al comunei respective, primarul executând hotararile adoptate de către C. local iar potrivit art. 21 alin. 1 ultimul paragraf din Legea nr. 215/2001 „unitatile administrativ teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care
aparțin domeniului public si privat, în care acestea sunt parte,precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice în condițiile legii”, neexistand raporturi juridice intre unitatea administrativ teritoriala si parata, unitati care sunt reprezentate injustiție, de P..
In virtutea rolului activ al instantei de judecata si pentru stabilirea cadrului procesual ar fi trebuit pusa in dezbatere introducerea in cauza a unitatii administrativ teritoriale prin primar, avand in vedere ca nu exista o opinie unanima in practica judiciara cu privire la lipsa capacitatii de folosința a Consiliilor Locale, fiind probabil oportuna formularea unei cereri de interventie din partea unitatii administrativ teritoriale, pentru justa soluționare a cauzei si in acord cu dispozițiile art. 161 din Codul de procedura civila potrivit carora „cand instanta constata lipsa capacitatii de exercițiu a drepturilor procedurale a părtii sau cand reprezentantul părtii nu face dovada calitatii sale, se poate da un termen pentru împlinirea acestor lipsuri si numai cand aceste lipsuri nu se implinesc, instanta va anula cererea”.
Asa cum s-a retinut de către Înalta Curte de Casație si Justitie prin decizia nr. 8091 din 18 octombrie 2005 pronuntata in dosarul nr._/2004 „deslusirea unor aspecte procedurale, avand in vedere ca practica instantelor este variata, trebuie realizata in cadrul judecării cauzei prin indicarea de către instanta a regulilor ce definesc cadrul procesual in concepția proprie (ex. necesitatea introducerii in cauza a unitatii administrativ teritoriale), pentru a nu expune părțile unor sancțiuni foarte severe care exclud pe viitor discutarea drepturilor proprii si valorificarea acestora in justitie; orice incidente procedurale bazate pe diferite interpretări in cazurile in care legea nu este transparenta, trebuiesc puse in discuția părtilor si valorificate în sensul în care judecătorul să poată aduce o hotărâre asupra fondului litigios, finalitate supremă a sistemului judiciar”.
Dealfel, Noul Cod Civil, art. 1247 alin. 3, instituie obligația instantei de a invoca din oficiu nulitatea absoluta a contractului, indiferent daca acțiunea a fost promovata de către o persoana cu capacitate de folosința sau de o persoana fara aceasta capacitate.
In recurs, a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantului recurent C. L. al C. T. – ., solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii și constatării nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare în discuție, susținând ca și reclamantul că în speță sunt incidente dispozițiile art. 161/2003 și ale art. 1308 alin. 3 cod civil (1865).
Examinând hotărârea atacată, în raport de criticile aduse acesteia, Tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 76 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 în forma acesteia în vigoare la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare în discuție, 8 noiembrie 2005, primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii Municipiului București sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I.
Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, actele administrative sau actele juridice încheiate ori dispozițiile emise cu încălcarea obligațiilor prevăzute la alin. 1 sunt lovite de nulitate absolută.
Potrivit art. 78 din Legea nr. 161/2003, persoana care se consideră vătămată într-un drpet al său ori într-un interes legitim ca urmare a existenței unui conflict de interese prevăzut în prezenta secțiune se poate adresa instanței de judecată competente, potrivit legii, în funcție de natura actului emis.
In speță, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._ din 8 noiembrie 2005 de B.N.P. – Societatea Civică “V. și Asociații” este un contract civil, iar analiza încheierii lui în condițiile existenței sau nu a unui conflict de interese revine instanței de drept comun.
Potrivit art. 87 alin. 1 lit. d, e, g, k din Legea nr. 161/2003, funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibil cu:
d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice;
e) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la o societate comercială;
g) calitatea de comerciant persoană fizică;
k) orice alte funcții publice sau activități remunerate, în țară sau în străinătate, cu excepția funcției de cadru didactic sau a funcțiilor în cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale.
Se mai constată că, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 161/2003 a fost adoptată Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.
Potrivit art. 2 alin. 1 din acest act normativ, prin aleși locali, în sensul acestui act normativ se înțelege consilierii locali și consilierii județeni, primarii, primarul general al Municipiului București, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene.
Potrivit art. 75 din Legea nr. 393/2004, aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:
a) soț, soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;
b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relație de angajament, indiferent de natura acestuia;
c) o societate comercială la care dețin calitatea de asociat unic, funcția de administrator sau de la care obțin venituri;
d) o altă autoritate din care fac parte;
e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceștia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;
f) o asociație sau fundație din care fac parte.
Se mai reține că, în formularea cea mai simplă, conflictul de interese este definit ca o concurență între interesul public pe care oficialul (un demnitar public ori un funcționar public) are îndatorirea să-și prezerve și interesele sale private.
Recomandarea nr. R(2000) 10 a Comitetului Miniștrilor asupra codurilor de conduită pentru funcționarii publici dă noțiunii de „conflict de interese” la art. 13 paragrafele 1 – 3 următoarea definiție:”conflictul de interese se naște în situația în care un funcționar public are un interes personal de natură să influențeze sau să pară a influența asupra exercitării imparțiale și obiective a funcțiilor sale publice. Interesul personal al funcționarului public cuprinde orice avantaj pentru el însuși sau în favoarea familiei sale, a părinților, a prietenilor sau persoanelor apropiate, sau a persoanelor sau organizațiilor cu care el a avut relații de afaceri sau politice. El cuprinde, se asemenea, orice obligație financiară sau civilă la care este constrâns funcționarul public”.
Deasemeni, Codul European de conduită privind integrarea politică a reprezentanților aleși locali și regionali adoptat la 17 iunie 1999 de Congresul Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei stabilește principiile care trebuie să fie respectate de aleșii locali și regionali din Europa propune și el norme referitoare la conflictul de interese, în art. 10, care prevede că atunci când reprezentantul ales are un interes personal direct sau indirect în problemele examinate de consiliile locale sau regionale sau de un organ executiv, acesta trebuie să-și declare interesele înaintea deliberării și votării problemei. Reprezentantul ales nu trebuie să ia parte la nicio deliberare sau votare a unei probleme în care acesta are un interes personal direct sau indirect.
Cât privește situația de incompatibilitate, aceasta este, de fapt, o situație continuă de conflict de interese.
Dacă în cazul „conflictelor de interese” oficialii au obligația, în principal, de a se abține de la a face un act sau a lua (a participa la luarea unei) decizii, în cazul „incompatibilităților” legea instituie o interdicție necondiționată de a deține o anumită poziție publică concomitent cu alta, publică sau privată.
Conflictul de interese poate fi potențial actual și consumat.
Conflictul de interese potențial poate fi în situația în care un oficial are interese personale de natură să producă un conflict de interese dacă ar trebui luată o decizie publică.
Conflictul de interese actual apare în momentul în care oficialul este pus în situația de a lua o decizie care l-ar avantaja sau care ar avantaja un apropiat de-al său sau un partener de afaceri.
Conflictul de interese consumat apare în cazul în care oficialul nu s-a abținut de la luarea unei decizii în ipoteza unui conflict de interese actual și implică latura sancționatorie a reglementării.
In speță, suntem în prezența tuturor acestor situații privind conflictul de interese.
Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/8 noiembrie 2005 de B.N. Societatea Civilă „V. și Asociații” a fost încheiat între C. L. al C. T. prin reprezentant R. F. în baza împuternicirii nr. 1661/8 noiembrie 2005, în calitate de vânzător, și S.C. A. T. S.R.L. reprezentată de asociat T. G., în nume propriu și în calitate de mandatar al acționarilor T. C. și T. T. A. în calitate de cumpărător.
La momentul încheierii contractului, T. G. avea calitatea de ales local fiind primarul C. T., iar din relațiile furnizate de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Tulcea rezultă că încă de la înființarea S.C. A. T. S.R.L. cât și momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, a avut calitatea de asociat la S.C. A. T. S.R.L. alături de T. C. – fratele său, care deținea și funcția de administrator împreună cu T. T. A. – fiul său, la momentul încheierii contractului.
P. H.C.L. T. nr. 56/30 noiembrie 2004, s-a aprobat includerea în domeniul privat la comunei T. următoarele mijloace fixe: grup social, având la nivelul anului 2003 valoarea de 90.000.000 lei, stație pompare cu o valoare la nivelul aceluiași an de_ lei, magazie furaje în v aloare de_ lei, WC cu două cabine – în valoare de 5.700.000 lei, total valoare_ lei Rol.
La art. 2 din aceeași hotărâre a Consiliului L. s-a stabilit că prețul de pornire al licitației pentru fiecare din aceste mijloace fixe este cel arătat mai sus,la care se adaugă procentul de inflație pentru anul 2004.
S-a stabilit deasemeni (la art. 3 din hotărâre) că Regulamentul de organizare a licitației în vederea vânzării acestor mijloace fixe, prezentat în anexa nr. 1 care a făcut parte integrantă din această hotărâre.
La datele de 15.07.2005 și 29.08.2005 cu cererile înregistrate la Primăria C. T. sub nr. 242 și respectiv 274, S.C. A. T. S.R.L. B. prin administrator T. C. solicită Primarului C. T. să i se aprobe cererea de participare la licitație pentru vânzarea bunurilor organizată la data de 18.07.2005 și 29 august 2005.
P. Dispoziția nr. 369 din 11.07.2005, Primarul C., T. G. a numit membrii comisiei de evaluare a ofertelor ce vor fi depuse în vederea vânzării prin licitație publică a bunurilor care au făcut obiectul contractului (fila 26 dosar recurs).
Aceeași comisie a procedat și la actualizarea prețului bunurilor stabilit o valoare totală de 67.563 Ron conform procesului verbal nr. 1193/12.07.2005 și întocmirea proceselor-verbale pentru licitație din 18.07.2005 și 29.08.2005, nr. 1207/18.07.2005 și nr. 1329/30.08.2005, toate înregistrate la Primăria C. T. și nu la C. L. al C. T., în acest din urmă proces-verbal menționându-se că s-a prezentat un singur ofertant S.C. A. T. S.R.L.
In vederea întocmirii dosarului pentru participare la licitație a fost eliberat și certificatul privind impozitele și taxele locale pentru persoane juridice din 15.07.2005 semnat de T. G. în calitate de P..
Se mai constată că Primarul T. G. în calitate de reprezentant al Consiliului L. al C. T. a semnat și adresele nr. 874/25.05.2005, respectiv 1192/13.07.2005 înaintate Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol București, prin care se solicita acordul pentru înstrăinarea, prin vânzare, a activelor – mijloace fixe, menționându-se de către primarul T. G. ca în cazul în care nu vor primi un răspuns scris în termen de 10 zile de la comunicare vor considera acordul tacit al Companiei privind operațiunea juridică amintită.
Deși la dosarul cauzei nu s-au depus actele care au stat la baza adoptării H.C.L. al C. T. nr.56/2004 prin care s-a aprobat vânzarea bunurilor, se constată că ea a fost adoptată în ședință ordinară, care potrivit art. 40 alin. 1 și 5 din Legea nr. 215/2001 în forma ei în vigoare la data la care a avut loc, este convocată de primar, în invitația la ședință fiind precizate data, ora, locul desfășurării și ordinea de zi a acesteia.
In consecință, instanța constată că prin implicarea Primarului T. G. în procedura administrativă a vânzării bunurilor așa cum s-a arătat mai sus, prin semnarea mai multor acte, care au dus în final la încheierea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între C. L. prin împuternicit, R. F., desemnat de Primarul T. G. și S.C. A. T. S.R.L. prin reprezentant, asociatul T. G. în calitate de cumpărător, Primarul T. G. s-a aflat într-un conflict de interese evident sub forma tuturor celor trei forme ale acestuia, potențial, actual și consumat.
Interesul său personal a fost de natură să influențeze sau să pară a influența asupra exercitării imparțiale și obiective a funcției publice pe care a exercitat-o și, pe cale de consecință, încheierea în condiții de legalitate a contractului de vânzare-cumpărare în discuție.
Cunoscând că S.C. A. T. S.R.L. dorește să participe la licitație pentru cumpărarea bunurilor, Primarul T. G. trebuia să se abțină de la participarea la operațiunile premergătoare licitației având această posibilitate conform dispozițiilor legii speciale a aleșilor locali.
Ori, neprocedând de această manieră și având un interes personal patrimonial, întreaga sa conduită ulterioară se apreciază într-o încălcare a normelor ce privesc condițiile de validitate ale contractului de vânzare-cumpărare (cerința specială a capacității civile), existând o contrarietate de interese între aceasta și unitatea administrativ-teritorială, fără a avea importanță care este exact influența ce ar putea fi exercitată în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
In aceste condiții, sunt incidente dispozițiile art. 76 alin. 2 din Legea nr.161/2003, contractul de vânzare-cumpărare încheiat fiind lovit de nulitate absolută.
Concluzionând în acest sens, pentru aceleași considerente, instanța reține că este întemeiată și cererea de intervenție formulată în interesul reclamantului recurent C. L. al C. T., de . cărei proprietate privată s-au aflat bunurile care au făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare, urmare trecerii acestora din domeniul public al comunei în domeniul privat al acesteia prin H.C.L. nr. 56/2004.
In raport de aceste considerente, cu majoritate de voturi, a fost admis recursul și cererea de intervenție accesorie și a fost modificată hotărârea atacată în sensul admiterii acțiunii și constatării nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/08.11.2005 de B.N.P. S.C. V. și Asociații.
Pârâta intimată a fost obligată și la plata sumei de 4455 lei cheltuieli de judecată la fond și în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Cu majoritate de voturi admite recursul civil declarat de recurentul reclamant C. L. AL C. T., cu sediul în ., împotriva sentinței civile nr.562/24.09.2013, pronunțată de Judecătoria Măcin în dosarul_, având ca obiect acțiune în constatare, în contradictoriu cu intimata pârâta S.C. A. T. S.R.L., cu sediul în B., ., ., și intervenient intimat ., cu sediul în ..
și cererea de intervenție accesorie.
Modifică hotărârea atacată în sensul că admite acțiunea și constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/08.11.2005 de B.N.P. S.C. V. și Asociații.
Obligă pârâta intimată la plata sumei de 4455 lei cheltuieli de judecată la fond și în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 aprilie 2014.
Judecător, Judecător, Grefier,
E. N. D. N. N. M.
Jud.fond AD
Red.jud.EN/29.04.2014
Tehnored. NM/DS/07.05.2014/5ex./.>
Cu opinia separată
a doamnei judecător Șurculescu M. L.
care consideră că recursul trebuia respins.
Contrar punctului de vedere al majorității completului, care și-a găsit expresia în Decizia de mai sus, apreciez că, pentru argumentele ce vor fi prezentate succint în continuare, soluția legală și temeinică era de respingere a recursului și de menținere a sentinței recurate, având în vedere considerentele care vor fi prezentate în continuare:
Astfel, recurentul C. L. al . constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._ din 08.11.2005 de către Biroul Notarial Societatea Civilă „V.&Asociații” motivat de faptul că prin încheierea acestui contract au fost încălcate dispozițiile art. 76 din Legea nr. 161/2003 actualizată și a dispozițiilor art. 87 din Legea nr.161/2003.
Potrivit art. 76 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, „primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii mun. București sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul sau pentru rudele de gradul I. Actele încheiate sau emise în încălcarea acestor dispoziții sunt lovite de nulitate absolută.”
Din interpretarea dispozițiilor legale anterior menționate, rezulta că pentru a opera sanctiunea nulitatii unui act trebuie ca acesta să fie emis sau încheiat de către primar, în exercitarea funcției de autoritate publică și să producă un folos material pentru sine, soțul sau o rudă de gradul I.
În speță, contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat de către C. L. al C. T. reprezentata de consilier juridic R. F. cu S.C. A. T. SRL, reprezentata de T. G. in nume propriu si in calitate de mandatar al actionarilor T. C. și T. T. A., nefiind îndeplinită niciuna din cele două condiții anterior menționate, T. G. actionand nu in calitate de reprezentant al Consiliului L.. Pe cale de consecinta, acesta nu a emis niciun act in exercitarea functiei sale publice. Nici celelalte inscrisuri care emana de la UAT . au fost semnate de primar(cu titlu de exemplu dispozitia de numire a comisiei de licitatie, adresa prin care se solicita acordul pentru instrainare adresata Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol Bucuresti ) nu constituie acte juridice de natura a produce un folos material, nefiind un act cu caracter patrimonial așa cum impune textul de lege, C. L. fiind cel care a hotărât înstrăinarea acestui imobil, acestea fiind de fapt operatiuni administrative.
A da o interpretare contrara acestor inscrisuri ar conduce la ipoteza ca membrii comisiei de licitatie nu au actionat cu buna-credinta, ci in scopul valorificarii intereselor primarului, ipoteza nedovedita.
Mai mult decat atat, relativ la toate aceste critici aduse actelor premergătoare încheierii contractului de vânzare-cumpărare, se reține că obiectul cererii deduse judecații il constituie constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, fiind un litigiu de drept comun, astfel încât nu sunt incidente dispozițiile art.18 din Legea nr.554/2004, potrivit cărora „instanța este competentă să se pronunțe, în afara situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (6), și asupra legalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății.
Pentru aceste motive, instanța este limitată la analiza strictă a actului a cărui nulitate se solicită, act ce nu a fost emis de C. L. al . de putere publică, ci în calitate de organ deliberativ al titlularului dreptului de proprietate privată asupra bunului în litigiu, respectiv Primaria T., fapt pentru care toate apărările vizând legalitatea actelor premergătoare semnării actului contestat exced limitelor învestirii.
Recurenta-reclamanta a mai invocat in susținerea cererii dispozițiile art.1308 alin. 3 Cod Civil anterior, potrivit căruia, sub pedeapsă de nulitate, nu se pot face adjudecatari nici direct, nici prin persoane interpuse administratorii, ai averii comunelor sau stabilimentelor încredințate îngrijirii lor.
Textul de lege reglementează interdicția la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare, recurentul nefiind nici în situația prevăzută de acest articol, întrucât numitul T. G. nu avea calitatea de administrator la societatea pârâtă, la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, această funcție încetând odată cu . Legii nr.161/2003, primarul de la acea vreme renunțând la calitățile care atrăgeau incompatibilitatea.
Art. 1308 alin.3 Cod Civil instituie o incapacitate de a cumpăra, care, ca orice interdicție, este supusă unei interpretări restrictive ceea ce înseamnă că pentru a opera nulitatea absolută actul trebuie să fie emis de primar în exercitarea funcției publice și actul să producă nu folos material pentru sine, pentru soțul sau pentru o rudă de gradul I, ceea ce nu se regăsește în speță, așa cum s-a menționat mai sus.
In sustinerea cererii s-au mai invocat dispozitiile art. 87 din Legea nr. 161/2003 care reglementează incompatibilitățile aleșilor locali, sancțiunea pentru incalcarea acestor dispozitii fiind prevăzută de art. 91-92 din aceeași lege, respectiv incetarea de drept a mandatului alesului local si nicidecum sancțiunea nulității actului.
Față de aceste considerente, văzând și dispozițiile legale menționate, instanta apreciaza ca solutia ar fi fost de respingere a recursului ca nefondat.
Judecător,
M. L. Șurculescu
| ← Uzucapiune. Decizia nr. 49/2014. Tribunalul TULCEA | Plângere contravenţională. Decizia nr. 110/2014. Tribunalul... → |
|---|
