Anulare act. Decizia nr. 4/2014. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4/2014 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 19-02-2014 în dosarul nr. 4/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ Nr. 4/2014
Ședința publică de la 19 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: E. B.
JUDECĂTOR: D. N. G.
JUDECĂTOR: V. A.
GREFIER: L. R.
Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea .., cu sediul în ..Tulcea, împotriva deciziei civile nr.783/29.10.2013 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele S.C. P. S.A. S. N. cu sediul în Satul N., ..Tulcea și ȘCOALA CU C. I - V. M. B., cu sediul în ..Tulcea, având ca obiect anulare act.
Dezbaterile asupra contestației în anulare au avut loc în ședința publică din 12 februarie 2014, susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea din acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
TRIBUNALUL,
Asupra contestației în anulare de față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr._ din 11 decembrie 2013, contestatoarea . a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei civile nr. 783/29 octombrie 2013, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._ în contradictoriu cu S.C. P. SA și ȘCOALA CU C. I – V. M. B..
In motivarea contestației, s-a arătat că prin decizia civilă enunțată, a fost respins recursul introdus de . împotriva Sentinței civile nr. 86 pronunțată de Judecătoria Babadag la data de 20.02.2013 în dosarul nr._ .
Instanța, respingând recursul, a omis să cerceteze un motiv de modificare a sentinței recurată, respectiv excepția lipsei de interes a intimatei reclamante .>
Susține contestatoarea că reclamanta . solicitat constatarea nulității absolute a contractului de arendă din 10.12.2009, încheiat între . și Școala cu clasele I – V. M. B., interesul reclamantei în acțiunea promovată era acela că deținea, la rându-i, un contract de arendă încheiat tot cu Școala cu clasele I – V. M. B., pentru aceeași suprafață de teren pe care avea și . contractul de arendă.
In drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 318 alin. 1 teza a II-a din Codul de procedură civilă.
Intimata . formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestației în anulare și menținerea Deciziei nr. 783/29.10.2013 a Tribunalului Tulcea, ca temeinică și legală.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Babadag la data de 23.10.2012 sub nr._, reclamanta .. a chemat în judecată pe pârâtele . și ȘCOALA CU C. I-V. M. B., solicitând constatarea nulității absolute a contractului de arendă din 10.12.2009 încheiat între ȘCOALA CU C. I-V. M. B. și . .
Soluționând cauza, Judecătoria Babadag prin Sentința civilă nr. 86/20.02.2013 a admis acțiunea și a constatat nulitatea absolută a contractului de arendă încheiat la data de 10.12.2009 între ȘCOALA CU C. I-V. M. B. și ..
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că la data de 10 decembrie 2009, reclamanta . încheie cu pârâta Școala cu clasele I-V. M. B. un contract de arendare pentru suprafața de 17 ha teren, contract ce este semnat la arendator de Școala cu clasele I-V. M. B., iar la arendaș de ..
În data de 30.08.2010 au fost emise titlurile de proprietate nr._ și nr._, prin care Comisia județeană de fond funciar a reconstituit Școlii cu clasele I-V. T. și Școlii cu clasele I-V. M. B. suprafața de câte 10 ha teren situate în extravilanul localității M. B., după care la data de 01.09.2010, între . Școlile cu clasele I-V. ale comunelor T., S.-N. și M. B., au fost încheiate trei contracte de arendă pentru o suprafață totală de 30 ha, teren arabil.
În baza contractului de arendare nr.3995/01.09.2010, Școala cu clasele I-V. T. a arendat o suprafață de teren de 10 ha situat în tarlaua 76, ., în extravilanul localității M. B., județul Tulcea, . N., iar în baza contractului de arendare nr.3993/01.09.2010, Școala cu clasele I-V. M. B. a arendat o suprafață de teren de 10 ha situat în tarlaua 76, 77, . și 877/1, în extravilanul localității M. B., județul Tulcea, . N., contracte ce au fost semnate la rubrica arendator de primarul comunei M. B., iar la arendaș de . N..
S-a mai reținut că suprafața de 17 ha teren arabil ce a făcut obiectul contractului încheiat de pârâte în speță era aceeași suprafață cu cea arendată de . ce a rezultat din adresa nr.3068/27.11.2012 emisă de Primăria comunei M. B..
Reclamanta a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de arendă din data de 10.12.2009 încheiat între Școala cu clasele I - V. M. B. și .., pentru lipsa consimțământului valabil la încheierea acestuia, lipsa obiectului și neînregistrarea contractului de arendă la Consiliul Local al comunei M. B., județul Tulcea.
. N. a susținut că acest contract a fost semnat de Directorul Școlii cu clasele I-V. M. B. care nu avea calitatea de a încheia acte juridice neavând personalitate juridică, deoarece prin Decizia Inspectoratului Școlar Județean Tulcea nr.490/06.06.2011 se menționează că începând cu data de 01.07.2011 „se stabilesc unitățile de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică din Județul Tulcea”. La poziția nr.68 din Anexa din Decizia menționată apare cu personalitate juridică și Școala cu clasele I-V. M. B., județul Tulcea.
Din adresa nr.6059/18.10.2012 emisă de Inspectoratul Școlar Județean Tulcea a reieși că, în conformitate cu decizia nr.795/28.09.2009 emisă de I.S.J. Tulcea, la data de 10 decembrie 2009 (an școlar 2009-2010), Școala cu clasele I-V. M. B. a funcționat ca unitate de învățământ cu personalitate juridică, având arondate structurile Școala cu clasele I-IV S. N. și Școala cu clasele I-V. T..
De asemenea . solicitat constatarea nulității contractului de arendă, făcând referire în special la nevalabilitatea contractului de arendă încheiat de pârâtele în speță.
În noul cod civil la art.1246 (1) se prevede: „orice contract încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabila este supus nulității, daca prin lege nu se prevede o alta sancțiune”, iar la art. 1179 (1) sunt prevăzute condițiile esențiale pentru validitatea unui contract și la pct.2 există consimțământul părților.
Instanța de fond a reținut că condițiile de fond ale oricărui act juridic erau consimțământul, adică manifestarea unilaterală sau acordul de voință, capacitatea de a face actul, un obiect și o cauză.
Esența actului juridic consta în aceea că reprezenta o manifestare de voință făcută în scopul de a produce efecte juridice. Elementul fundamental al actului juridic este voința juridică care este de esență psihologică și care este guvernată de două mari principii, principiul libertății actelor juridice și principiul voinței interne.
Principiul libertății actelor juridice se exprimă în mai multe idei de bază printre care se reliefează ideea că subiectele de drept civil cu păstrarea unor anumite limite pot încheia orice acte juridice, nu numai acele acte expres prevăzute și reglementate de legea civilă, acte numite, tipice, ci și acte care nu au o asemenea reglementare, acte nenumite, atipice.
Consimțământul constituie voința juridică, fiind un element al voinței juridice.
În speță, prima instanță a reținut că există consimțământul liber exprimat al pârâtei Școala cu clasele I-V. M. B., proprietara terenului ce a făcut obiectul contractului de arendare încheiate cu .>
Aceasta avea personalitate juridică la data de 10 decembrie 2009, conform deciziei nr.795/28.09.2009 emisă de I.S.J. Tulcea, Școala cu clasele I-V. M. B. a funcționat ca unitate de învățământ cu personalitate juridică, având arondate structurile Școala cu clasele I - IV S. N. și Școala cu clasele I-V. T., fapt ce rezultă din adresa nr.6059/18.10.2012 a ISJ Tulcea și nicidecum de la data de 1 iulie 2011 așa cum susține reclamanta .>
Pe cale de consecință, Școala cu clasele I-V. M. B. putea să semneze contractul de arendă, în calitate de proprietară a terenului .
Instanța de fond a reținut însă că potrivit disp. art. 6 alin. 1 din Legea nr.16/1994, act normativ în vigoare la data încheierii contractului de arendă a cărui nulitate se solicită a se constata, „Contractul de arendare se întocmește în scris, câte un exemplar pentru fiecare parte și un exemplar care se depune la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile arendate, în termen de 15 zile de la data încheierii. Acesta se înregistrează într-un registru special, ținut de secretarul consiliului local.”, iar potrivit alin. 4 „Sunt valabile și opozabile numai contractele de arendare încheiate în scris și înregistrate la consiliul local, în condițiile prezentei legi.”
Prezentul contract de arendare încheiat la data de 10.12.2009 între ȘCOALA CU C. I-V. M. B. și . nu a fost înregistrat la Consiliul Local al comunei M. B., jud. Tulcea, aspect ce reiese și din adresa nr.3068 din 27.11.2012 emisă de Primăria comunei M. B. și de altfel necontestat de pârâta ..
Instanța de fond nu a reținut susținerile pârâtei . în sensul că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.1838(1) Cod civil” potrivit cu care contractul de arendare trebuie încheiat în formă scrisă, sub sancțiunea nulității absolute și ale alin. 2 al aceluiași articol, care prevăd că sub sancțiunea unei amenzi civile stabilite de instanța de judecată pentru fiecare zi de întârziere, arendașul trebuie să depună un exemplar al contractului la consiliul local în a cărei rază teritorială se află bunurile agricole arendate, astfel că în speță sancțiunea la care s-ar supune pentru că nu a înregistrat contractul de arendă la consiliul local este amenda și nicidecum nulitatea contractului, întrucât contractului de arendă încheiat la data de 10.12.2009 între pârâte îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.16/1994 legea arendării, în vigoare la acea dată.
Art. 6 alin.4 din această lege stipulează că sunt valabile și opozabile numai contractele de arendare încheiate în scris și înregistrate la consiliul local, în condițiile prezentei legi.
În speță, nu pot fi aplicate disp. art. 1838 din noul cod civil, întrucât acesta nu retroactivează, el se aplică actelor și faptelor născute după ., 1 octombrie 2011.
Impotriva acestei sentințe civile a formulat recurs pârâta .. criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
A arătat recurenta că prin acțiunea introductivă, reclamanta a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de arendă pentru lipsa obiectului și pentru lipsa consimțământului valabil la încheierea acestuia însă instanța s-a pronunțat „plus petita” în sensul că a admis acțiunea și a constatat nulitatea absolută a contractului de arendă pentru un alt motiv, respectiv neînregistrarea la Consiliul Local al Comunei M. B., motiv care nu a fost invocat prin cererea de chemare în judecată, ci numai cu ocazia cuvântului pe fond și care nu a fost pus în discuția părților.
A mai arătat recurenta că invocarea acestui motiv de nulitate echivalează cu o modificare a cererii de chemare în judecată, modificare care nu se putea face decât până la prima zi de înfățișare.
Acest motiv fiind invocat la cuvântul pe fond a cauzei, recurenta nu a putut să formuleze apărări cu privire la acesta, probatoriile pe care le putea administra în fața primei instanțe vizând motivele pentru care acest contract nu a putut fi înregistrat la momentul încheierii lui, și de altfel, pe tot mandatul fostului primar al comunei M. B., din anul 2008 până în vara anului 2008.
Referitor la acest motiv de nulitate, recurenta a arătat că în perioada arătată în adresa nr. 3068/27 noiembrie 2013, deși a depus toate diligențele, nu a reușit să înregistreze contractul de arendă în termenul prevăzut de Legea nr. 16/1994 la Consiliul Local M. B., urmare refuzului nejustificat al primarului de a dispune înregistrarea contractului.
In toată această perioadă, recurenta a lucrat terenul și a plătit redevența chiar la contabilitatea Primăriei M. B., întrucât, doar din anul 2011, directorul Școlii cu clasele I –V. M. B. a dobândit calitatea de ordonator de credite și putea organiza și conduce contabilitate proprie (Decizia nr. 490/06.06.2011 a Inspectoratului Școlar Județean Tulcea).
Deși există un contract de arendă încheiat cu recurenta, primarul de la acea dată a încheiat în numele școlii pentru aceeași suprafață de 17 ha contracte de arendă cu reclamanta S.C. P. S.A.
Prima instanță a nu a luat în considerare nici adresa nr. 1380/17.07.2012 emisă de recurentă către Primarul Comunei M. B. prin care aceasta solicita înregistrarea contractului de arendă încheiat în 10 decembrie 2009, înregistrare care nu a fost făcută, invocându-se motiv al refuzului că pentru suprafața de 17 ha exista deja contract de arendă înregistrat de reclamanta S.C. P. S.A.
In consecință, recurenta a solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii ca nefondate.
Prin Decizia civilă nr. 783 din 29 octombrie 2013, Tribunalul Tulcea a respins recursul ca nefondat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de recurs a reținut că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a invocat, într-adevăr, numai două motive de nulitate absolută a contractului de arendă: lipsa obiectului și lipsa consimțământului valabil la încheierea acestuia. La termenul din 14 februarie 2013 când au avut loc dezbaterile în recurs, reclamanta intimată a invocat ca motiv de nulitate absolută și neînregistrarea contractului de arendă la Consiliul Local.
Invocarea acestui nou temei al cererii de chemare în judecată echivalează cu o întregire, completare a cererii care se putea face în condițiile art. 132 Cod proc. civ., numai până la prima zi de înfățișare.
După prima zi de înfățișare, modificarea acțiunii poate fi primită numai dacă pârâtul consimte, deoarece nerespectarea prescripției impuse de textul de lege arătat nu este sancționată cu nulitatea de ordine publică, ea având drept scop doar de a proteja partea interesată, care are latitudinea de a se prevala de această măsură de protecție ori de a achiesa la judecata pricinii chiar și atunci când modificarea nu s-a făcut în termenul legal.
In speță, pârâtul prin apărătorul său, la termenul din 14 februarie 2013 nu a făcut opoziție la întregirea acțiunii formulată de reclamantă după prima zi de înfățișare și a pus concluzii și cu privire la acest motiv de nulitate absolută a contractului de arendă.
Tribunalul a reținut că nu este întemeiată nici cea de-a doua critică adusă hotărârii atacate.
Așa cum s-a reținut și prin Decizia Curții Constituționale nr. 740/26 octombrie 2006, referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 alin. 1 și 4 din Legea arendării nr. 16/1994 este valabil numai contractul de arendă înregistrat în termenul de 15 zile de la încheiere la Consiliul Local în a cărui rază teritorială se află bunurile arendate.
Prin derogare de la principiul consensualismului actului juridic civil, legiuitorul a prevăzut forma scrisă și înregistrarea actului, alături de condițiile prevăzute de art. 948 din Codul civil, ca fiind condiții de validitate ale contractului de arendare și, ca atare, sancțiunea nerespectării acestor condiții la încheierea contractului este nulitatea absolută. Includerea acestor condiții de validitate la încheierea contractului de arendare determină natura juridică a acestuia ca fiind un contract solemn, și nu unul consensual, voința părților contractante trebuind să se supună dispozițiilor legale în acest sens.
In speță, pârâta recurentă nu a întreprins demersuri pentru a fi înregistrat contractul în 15 zile de la încheiere la Consiliul Local al comunei M. B., înregistrarea acestuia nefiind efectuată nici la solicitarea celeilalte părți contractante, Școala cu clasele I – V. M. B..
Susținerea în sensul că nu s-a efectuat înregistrarea din cauza refuzului nejustificat al Primarului nu este relevantă în speță, deoarece în fața refuzului nejustificat al primarului de a efectua înregistrarea contractului, acesta putea fi chemat în judecată pentru a fi obligat să facă acest lucru.
Prin cererea de față, se contestă în temeiul art. 318 alin. 2 Cod proc. civ., că instanța a omis să cerceteze un motiv de casare ori modificare, astfel cum au fost arătate în motivarea contestației.
Examinând cauza în raport de critica formulată în contestația în anulare, Tribunalul constată următoarele:
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac prin care partea interesată solicită în cazurile prevăzute de lege, instanței competente, să-și retracteze propria sa hotărâre.
Contestația în anulare specială vizează retractarea deciziei pronunțate de instanța de recurs, iar motivele sunt expres prevăzute în lege, referindu-se la două situații, și anume: când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale; când instanța respingând recursul sau admițându-l, doar în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare invocate.
In cauză se constată că în recurs recurenta a invocat pe lângă motivele de critică arătate în cererea de recurs și excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii (fila 31 dosar recurs).
Din cuprinsul încheierii privind dezbaterile în recurs, din 17 octombrie 2013, recurenta a început concluziile cu invocarea excepției lipsei de interes, iar intimata prin apărător și-a exprimat punctul de vedere față de această excepție.
Instanța de recurs a amânat pronunțarea succesiv până la 29 octombrie 2013, dată la care a pronunțat decizia nr. 783/29.10.2013, prin care a respins recursul ca nefondat.
Din examinarea considerentelor deciziei, rezultă că instanța de recurs nu a analizat în niciun fel motivul de recurs ce viza excepția lipsei de interes a intimatei – respectiv reclamanta care a promovat acțiunea și nu a făcut nicio referire cu privire la această excepție absolută, toate considerentele fiind făcute pe motivele ce vizau fondul cauzei.
Potrivit art. 318 alin. 1 teza a II-a Cod proc. civilă, hotărârile instanței de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau casare.
Intrucât a rezultat că instanța de recurs, respingând recursul, a omis să cerceteze un motiv de modificare, cum era excepția lipsei de interes, Tribunalul constată contestația întemeiată.
In consecință, se va anula decizia civilă nr. 783/29.10.2013 a Tribunalului Tulcea și va fixa termen pentru judecata recursului la 08.04.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite contestația în anulare formulată de contestatoarea .., cu sediul în . Tulcea, împotriva deciziei civile nr. 783/29.10.2013 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele S.C. P. S.A. S. N. cu sediul în Satul N., . Tulcea și ȘCOALA CU C. I - V. M. B., cu sediul în . Tulcea, având ca obiect anulare act.
Anulează decizia civilă nr. 783/29.10.2013 a Tribunalului Tulcea.
Fixează termen pentru judecata recursului la 08 aprilie 2014.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 februarie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,E. B. D. N. G. L. R.
V. A.
03.03.2014
Red.jud.EB
Tehnored.LR/DS/ex. 2
04.03.2014
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 103/2014. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 102/2014. Tribunalul... → |
|---|
