Anulare act. Decizia nr. 245/2014. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 245/2014 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 08-05-2014 în dosarul nr. 245/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ nr.245
Ședința publică din data de 08 mai 2014
Completul compus din:
Președinte: D. N. G.
Judecător: L. N.
Grefier: P. L.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de către apelanta –parata BÂLBEA S. domiciliata in ., impotriva sentintei civile nr.3433/15.10.2013 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr._, avand ca obiect anulare act, in contradictoriu cu intimatii-reclamanti M. V., BÂLBEA G., BÂLBEA N., G. C., BÂLBEA T. si I. L., toti cu domiciliul in ..
Dezbaterile in apel au avut loc in sedinta publica din 30.04.2014, sustinerile in apel ale partilor prezente fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea dată, care face parte integranta din prezenta hotarare.
TRIBUNALUL:
Sub numărul_ din 30.08.2012 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Tulcea cererea formulată de către reclamanții M. V., BÎLBEA G., BÂLBEA N., G. C., BÎLBEA T. și I. L., prin care, în contradictoriu cu pârâta BÂLBEA S., au solicitat ca să se constate nulitatea absolută a Certificatului de moștenitor nr. 12 din 2 martie 2011 eliberat de B.N. E. Frosina.
De asemenea au mai solicitat, constatarea și realizarea unui drept de creanță în legătură cu îmbunătățirile aduse de către reclamanta M. V., la casa bătrânească rămasă de pe urma defunctei B. A., imobil menționat în Certificatul de moștenitor nr. 290/30 mai 1989 eliberat de notariatul de Stat Județean Tulcea, stabilirea masei bunurilor de împărțit, a cotelor și lichidarea stării de indiviziune prin individualizarea, atribuirea și predarea efectiva a bunurilor ce li se cuvin, rămase de pe urma defuncților lor părinți Bâlbea I. și B. A..
Prin sentința civila nr.3433/15.10.2013 Judecătoria Tulcea a admis cererea de chemare în judecată si a anulat în totalitate Certificatul de moștenitor nr. 12/02.03.2011 emis de Biroul Notarial Public E. Frosina.
Pentru a se pronunța astfel prima instanța a reținut că potrivit Titlului de proprietate nr._/03.06.1994 emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe baza propunerii Comisiei comunale, Bîlbea I. a primit prin reconstituirea dreptului de proprietate suprafața de 5942 mp. teren situat pe teritoriul satului N., din care suprafața de 942 mp. amplasată în intravilan în ., 2267 și 2268.
Potrivit Titlului de proprietate nr._/10.06.1994 emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe baza propunerii Comisiei comunale, Bîlbea I. și Bîlbea S. au primit prin reconstituirea dreptului de proprietate suprafața de 1 ha și 6800 mp. teren situat pe teritoriul satului N., amplasată în extravilan.
Prin actul de partaj voluntar autentificat cu nr. 1836/16.12.1996 de Biroul Notarial E. Frosina, Bâlbea I. și Bâlbea V. împreună cu Bâlbea C., în calitate de moștenitori ai defunctului Bâlbea S., au partajat suprafața de 1198 mp. și casa de locuit pe care le dețineau în indiviziune, stabilind ca lotul nr. 1 în suprafață de 797,3 mp. teren curte fără construcții să fie atribuit lui Bâlbea I., iar lotul nr. 2 format din suprafața de 400,7 mp. teren curte și casa de locuit să fie atribuit lui Bâlbea V. și Bâlbea C..
Prin Certificatul de moștenitor nr. 290/30.05.1989 emis de Notariatul de Stat Județean Tulcea, s-a constatat că de pe urma defunctei B. A., decedată la data de 10.04.1988 au rămas ca bunuri imobile cota indiviză de ½ din locuința situată în . 4 camere și o bucătărie, iar separat o magazie și un grajd, locuința fiind construită în anul 1965 împreună cu Bîlbea I. prin contribuție egală, fără autorizație de construcție, pe terenul proprietatea lui Bîlbea I., cu consimțământul acestuia pe terenul moștenire de la părinții săi, iar ca moștenitor M. V., în calitate de fiică, I. L., G. C. și BÎLBEA T. renunțând la succesiune.
S-a mai retinut de prima instanta ca prin Certificatul de moștenitor nr. 12/02.03.2011 emis de Biroul Notarial Public E. Frosina, s-a constatat că de pe urma defunctului Bâlbea I., decedat la data de 20.04.2010 au rămas ca bunuri imobile: dreptul de proprietate asupra suprafeței de 5000 mp. teren arabil extravilan conform Titlului de proprietate nr._/03.06.1994, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 942 mp. și cota indiviză de ½ din dreptul de proprietate asupra casei de locuit construită pe acest teren în anul 1998, restul cotei indivize de ½ aparținând soției supraviețuitoare BÂLBEA S., și cota indiviză de ½ din dreptul de proprietate asupra suprafeței de 16.800 mp. teren conform Titlului de proprietate nr._/10.06.1994, restul cotei de ½ aparținând lui Bîlbea S..
De asemenea s-a constatat că sunt moștenitori BÂLBEA S. în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de 6/24 și M. V., BÎLBEA G., BÂLBEA N., G. C., BÎLBEA T. și I. L., în calitate de descendenți, cu o cotă de 3/24 fiecare.
Cu privire la aplicarea în cauză a art. 1134 din Noul Cod Civil, instanța de fond a constatat că la data emiterii Certificatului de moștenitor nr. 12/02.03.2011, dispozițiile privitoare la Noul Cod civil, nu erau în vigoare și prin urmare anularea acestui act nu este supusă acestei reglementări.
Astfel potrivit art. 6 alin. 3 din Noul Cod civil, „Actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispozițiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispozițiilor legii noi.”
Pe de altă parte, potrivit art. 85 (art. 119 alin. 1) din Legea nr. 36/1995, legea notarilor publici și a activității notariale, „Cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii. Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte.”
Analizând cuprinsul Certificatului de moștenitor nr. 12/02.03.2011 emis de Biroul Notarial Public E. Frosina instanța de fond a constatat că a fost stabilită în mod eronat și incomplet masa succesorală.
Astfel, a apreciat judecatorul fondului ca locuința situată în . 4 camere și o bucătărie, iar separat o magazie și un grajd, construită în anul 1965 de către B. A. împreună cu Bîlbea I. nu a fost inclusă în masa succesorală, la fel ca și suprafața de 797,3 mp. teren, reprezentând lotul nr. 1 conform Actului de partaj voluntar autentificat cu nr. 1836/16.12.1996.
De asemenea, în mod eronat s-a menționat că pe terenul în suprafață de 942 mp. se află casa de locuit construită din ceamur, acoperită cu tablă, compusă din două camere și o bucătărie și un grajd, construite de către Bîlbea I. și BÂLBEA S. în anul 1998.
În realitate, pe terenul în suprafață de 942 mp. se află casa de locuit compusă din 4 camere și o bucătărie, iar separat o magazie și un grajd, construită în anul 1965 de către B. A. împreună cu Bîlbea I., iar pe terenul în suprafață de 797,3 mp. teren, reprezentând lotul nr. 1 conform Actului de partaj voluntar autentificat cu nr. 1836/16.12.1996, se află casa de locuit construită de către Bîlbea I. și BÂLBEA S. în anul 1998.
A aratat judecatorul primei instante ca având în vedere faptul că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului Bîlbea I., a fost reținută în mod eronat și incomplet, rezultă că și cotele moștenitorilor raportate la masa succesorală sunt în mod eronat reținute.
Cu privire la natura nulității certificatului de moștenitor, instanța de fond a apreciat că în cauză nu se poate vorbi despre o nulitate absolută, care sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei norme juridice care ocrotește un interes general, obștesc, ci despre o nulitate relativă care sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei norme juridice care ocrotește un interes particular, individual.
Referitor la întinderea efectelor nulității, instanța de fond a apreciat că în cauză intervine nulitatea totală prin desființarea actului juridic civil în întregime.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal, a declarat apel parata Bâlbea S., criticand-o ca fiind nelegala si netemeinica.
Astfel, considera apelanta-parata ca hotararea instantei de fond este nelegala doarece reclamantii au insistat in solutionarea unei cereri avand un temei juridic, o motivare in fapt si probatoriu ce urmarea intocmai constatarea unei nulitati de ordine publica, ori prin hotararea pronuntata s-a procedat la rezolvarea unei cereri, alta decat cea care emana de la reclamanti.
S-a aratat de catre apelanta-parata ca instanta de fond a dispus in mod neîntemeiat anularea in totalitate a certificatului de mostenitor, daca se are in vedere calitatea paratei Bâlbea S., de succesor in drepturi al lui Bâlbea I., calitatea acesteia ducand la emiterea certificatului de mostenitor, iar eroarea ce ar fi putut fi constatată de catre instanta era aceea cu privire la cota de participare la impartirea masei de bunuri.
A mai aratat apelanta-parata ca anularea certificatului de mostenitor nu putea fi decat una partiala, in partea care priveste consemnarea cotei pe care a dobandit-o parata in mod legal de la defunctul său soț, pentru ca altfel toate bunurile consemnate in actul a carui nulitate s-a solicitat a fi constatată, au apartinut lui Bâlbea I., iar reclamantii vin in concurs cu parata la impartire si nu o elimina pe aceasta.
In termen legal au formulat intampinare paratii M. V., Bâlbea G., Bâlbea N., G. C., Bâlbea T. și I. L., solicitand respingerea apelului ca nefondat si mentinerea hotararii instantei de fond ca fiind legala si temeinica.
Au aratat intimatii-reclamanti ca prin încheierea de ședință din 25.01.2013 aflată la pag. 28 dosar fond au precizat valoarea capătului de cerere privind nulitatea certificatului de moștenitor atacat în instanță la suma de 3000 lei valoare la care au și timbrat la Judecătoria Tulcea.
La cuvântul pe fond avocatul pârâtei-apelante, în concluziile orale a învederat instanței că nu se opune anulării parțiale a certificatului de moștenitor (a se vedea în acest sens consemnările din încheierea de amânare a pronunțării din 04.10.2013), astfel incat solicita a se respinge criticile aduse de apelantă sentinței atacate deoarece acestea sunt pur formale, nefondate pentru următoarele considerente:
Au aratat intimatii-reclamanti ca pe lângă faptul că apelanta-parata a fost de acord cu anularea parțială a certificatului de moștenitor așa cum rezultă chiar din susținerile făcute de apărătorul său atunci când instanța a acordat cuvântul în dezbaterea fondului, instanța în mod legal și temeinic a reținut că certificatul de moștenitor nr. 12/2011 emis de Biroul Notarului Public E. Frosina este lovit de nulitate relativă și pe cale de consecință a dispus anularea acestuia conform disp. art. 85 din Legea 36/ 1995.
S-a mai aratat de catre intimatii-reclamanti ca instanța de fond a motivat convingător în considerentele sentinței că la speță nu își găsesc aplicarea prevederile disp. art. 1134 din Noul Cod Civil, vis-a-vis de disp. art. 6 alin.3 din același cod și că în realitate sunt aplicabile prevederile art. 85 Legea 36/1995 întrucât nu putea fi menținut, nu putea fi recunoscut ca producător de consecințe juridice un act juridic lovit de nulitate relativă.
Au aratat intimatii-reclamanti ca din probele administrate în cauză, respectiv înscrisuri, declarații de martori, dosarul notarial, rezultă cu certitudine că certificatul de moștenitor atacat în instanță este lovit de nulitate deoarece a stabilit eronat și incomplet masa succesorală cât și cotele moștenitorilor vis-a-vis de mențiunile din celălalt certificat de moștenitor nr. 290/1989 emis de Notariatul de Stat Județean Tulcea, act aflat la pag. 5 dosar fond, cât și față de conținutul adresei nr. 2183/ 2013 emisă de Primăria N., înscris aflat la pagina 76 dosar fond.
S-a mai aratat că aceste înscrisuri dovedesc fără putință de tăgadă că certificatul de moștenitor atacat în instanță este lovit de nulitate conform art. 85 din Legea nr. 36/1995 deoarece în mod nelegal a stabilit cotele ce revin moștenitorilor masa succesorală, cât și datorită faptului că în actul atacat nu a fost inclus ca bun succesoral imobilul rămas de pe urma tatălui acestora B. I., compus din o casă de locuit formată din 4 camere, o bucătărie și separat un grajd, construite pe suprafața de 797,30 mp teren așa cum rezultă din adresa nr. 2183/2013 emisă de Primăria N. și aflată la pag. 76 dosar fond, imobil ocupat de apelantă.
Au mai precizat intimatii-reclamanti ca și criticile aduse de apelantă sunt pur formale, deoarece nu analizează probele administrate în cauză la instanța de fond, iar pe de altă parte în apel nu s-au solicitat eventual administrarea vreunor dovezi noi, așa cum obligă disp. art. 292 alin. 1 din vechiul Cod de procedură Civilă.
Pentru aceste considerente în temeiul disp. art. 296 Cod Procedură Civilă intimatii-reclamanti au solicitat să se respingă apelul ca nefondat, să fie menținută hotărârea atacată ca fiind legală și temeinică și să fie obligată apelanta la plata cheltuielilor de judecată.
Cu privire la excepția nulității apelului, tribunalul reține că potrivit art. 287 alin. 1 pct. 3 din Codul de procedură civilă, cererea de apel va cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, cerință care, în conformitate cu prev. alin. 2, este prevăzută sub sancțiunea decăderii, aceasta putând fi îndeplinită până cel mai târziu la prima zi de înfățișare.
Sunt însă avute în vedere prevederile art. 292 alin. 2 din Codul de procedură civilă, conform cărora în cazul în care apelul nu se motivează ori motivarea apelului nu cuprinde motive, instanța de apel se va pronunța, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanță.
Ca atare, excepția nulității este neîntemeiată.
Pe fondul căii de atac, tribunalul constată că apelul este întemeiat pentru cele ce urmează:
Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat să se constate faptul că Certificatul de moștenitor nr. 12/02.03.2011 emis de B.N.P. E. Frosina este lovit de nulitate absolută în ceea ce privește ,,compunerea masei, cotele și moștenitorii prevăzuți în act.”,
Prin sentința criticată s-a reținut căîn masa succesorală nu a fost inclus imobilul construit în anul 1965 de către defunct împreună cu B. A. și nici terenul aferent în suprafață de 797,3 m deținut în baza Actului de partaj voluntar autentificat cu nr. 1836/16.12.1996. De asemenea, în mod eronat, s-a menționat că pe terenul în suprafață de 942 m2 se află casa construită de către defunct împreună cu Bâlbea S. în anul 1998, în realitate, pe acesta fiind situată casa construită în anul 1965 împreună B. A..
D. urmare, reținerea eronată și în mod complet a masei succesorale a determinat erori și în privința cotelor moștenitorilor, astfel că certificatul este lovit de nulitate relativă.
În privința motivului de apel constând în faptul că instanța s-a pronunțat cu privire la un alt obiect decât cel asupra căruia a fost învestit, tribunalul reține că într-adevăr regimul nulității absolute diferă de cel al nulității relative sub aspectul momentului invocării, al persoanei ce poate realiza aceasta și nu, în ultimul rând, în privința admisibilității acoperirii prin confirmare, ceea ce îndreptățește aprecierea faptului că suntem în fața unor pretenții concrete distincte și este afectat principiul disponibilității dacă judecata vizeză o altă nulitate decât cea invocată de parte. Ca atare, este necesară o calificare corectă.
Tribunalul reține însă că obiectul învestirii instanței nu rezidă în calificarea dată nulității de către reclamant, esențiale sunt motivele invocate prin cererea de chemare în judecată, obiectul urmând a fi stabilit în raport de acestea. Or, în speță prima instanță a verificat tocmai motivele invocate prin cererea de chemare în judecată, respectiv compunerea masei și cotele cuvenite moștenitorilor prevăzuți în act.
Pe fondul cererii de chemare în judecată, se reține că potrivit art. 83 din Legea Nr. 36 din 12 mai 1995 Legea notarilor publici și a activității notariale, certificatul de moștenitor cuprinde constatările referitoare la masa succesorală, numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.
În fapt, prin Certificatul de moștenitor nr. 12/02.03.2011 emis de B.N.P. E. Frosina, s-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului BÂLBEA I., este compusă din dreptul de proprietate asupra suprafeței de 5000 mp. teren arabil extravilan conform Titlului de proprietate nr._/03.06.1994, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 942 mp. și cota indiviză de ½ din dreptul de proprietate asupra casei de locuit construită pe acest teren în anul 1998, restul cotei indivize de ½ aparținând soției supraviețuitoare BÂLBEA S., și cota indiviză de ½ din dreptul de proprietate asupra suprafeței de 16.800 mp. teren conform Titlului de proprietate nr._/10.06.1994, restul cotei de ½ aparținând lui Bîlbea S..
De asemenea, s-a constatat că sunt moștenitori BÂLBEA S. în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de 6/24 și M. V., BÎLBEA G., BÂLBEA N., G. C., BÎLBEA T. și I. L., în calitate de descendenți, cu o cotă de 3/24 fiecare.
În privința temeiului de drept al anulării certificatului, sunt reținute prevederile art. 88 din Legea Nr. 36 din 12 mai 1995 Legea notarilor publici și a activității notariale, în redactarea în vigoare la data emiterii certificatului, potrivit cu care ,,Cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii.[…]”
Cum reclamanții au participat la procedura succesorală, certificatul de moștenitor are valoarea unei convenții, motivele de nulitate absolută sau relativă fiind cele prevăzute de dreptul comun.
Relativ la motivele pentru care prima instanță a constatat caracterul anulabil al certificatului, se reține în primul rând că moștenirea legală constă în transmiterea moștenirii în ordinea și în cotele determinate de lege. Ca atare, masa succesorală, costând în ansamblul de bunuri ce fac parte din patrimoniul defunctului și care constituie obiectul împărțelii, nu are vreo înrâurire asupra cotelor ce revin moștenitorilor. Astfel, reținerea eronată a masei succesorale nu poate determina erori și în privința cotelor moștenitorilor.
În lipsa altor argumente care să susțină că certificatul de moștenitor a cărui anulare s-a dispus cuprinde constatări eronate în privința cotelor ce revin moștenitorilor, se reține că notarul public a făcut constatări reale, neexistând vreun motiv de anulare a certificatului din această perspectivă.
În ceea ce privește masa succesorală, având în vedere caracterul constatator (probator) al certificatului de moștenitor, tribunalul reține că cele constatate de către notarul public sunt corecte, ansamblul de bunuri menționate făcând parte din patrimoniul defunctului.
Astfel, este reală împrejurarea că pe terenul în suprafață de 942 mp. se află casa construită de către defunctul Bîlbea V. I. împreună cu Bâlbea S. în anul 1998, dar și casa edificată în anul 1965 împreună B. A..
Potrivit Titlului de proprietate nr. 34.323/3 iunie 1994, defunctul Bîlbea V. I. a primit în intravilan suprafața de 942 m2 situată în sola 73 parcelele 2269, 2267 și 2268.
Conform anexei 24, Nr. 5035/18.01.2011 deținută de Primăria N. și avută în vedere la emiterea Încheierii finale de către notarul public, autorul succesiunii deținea în proprietate imobilul ,,curți construcții” în suprafață de 797 m2, situat în sola 73 .> Ca atare, această parcelă se regăsește printre cele deținute conform Titlului de proprietatea nr. 34.323/3 iunie 1994 și se identifică și cu suprafața de 797,3 mp ce i-a revenit defunctului conform actul de partaj voluntar autentificat cu nr. 1836/16.12.1996 de Biroul Notarial E. Frosina, concluzie ce se desprinde și din verificarea vecinătăților.
Mai mult, martorul Bîlbea C. a declarat că terenul a aparținut tatălui defunctului. Pe acesta, în 1965, defunctul și concubina sa, B. A., au construit o casă în care, în prezent, locuiește M. V.. De asemenea, pe același teren, împreună cu soția sa, Bîlbea S., a mai construit câteva camere, în prezent între cele două case existând gard.
De altfel, includerea în certificatul de moștenitor a unui bun ce nu ar fi aparținut defunctului constituie un element de fapt ce putea fi invocat de către terțul proprietar vătămat și nu de către participanții la procedura succesorală, regimul juridic al nulității relative presupune, printre altele, admisibilitatea invocării nulității doar de către vătămat.
Relativ la împrejurarea că în certificat nu au fost incluse și alte bunuri ce s-ar fi aflat în patrimoniul defunctului, tribunalul reține aplicabilitatea dispozițiilor art. 86 alin. 2 din Legea Nr. 36 din 12 mai 1995 Legea notarilor publici și a activității notariale, potrivit cu care, ,,Cu acordul tuturor moștenitorilor, notarul public poate relua procedura succesorală, în vederea completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală, eliberând un certificat de moștenitor suplimentar.”
D. urmare, omiterea unor bunuri din masa succesorală nu constituie un motiv de anulare a certificatului, remediul constând în eliberare unui certificat suplimentar.
Astfel, se concluzionează că motivele pentru care prima instanță a reținut că impun anularea actului nu se încadrează printre motivele de nulitate relativă ce pot fi invocate de către participanții la procedura succesorală, care, în speță, pot viza viciile de consimțământ, lipsa discernământului, nerespectarea regulilor referitoare la capacitatea civilă a persoanei și nu erori cu privire la componența masei partajabile.
Față de împrejurarea că certificatul de moștenitor este rezultatul unui acord între moștenitorii participanți la procedura succesorală, conținutul acestuia face dovada deplină față de ei, nefiindu-le permisă proba contrară celor constatate, desființarea actului fiind posibilă în situația unui viciu de consimțământ sau a unui motiv de nulitate absolută, ceea ce nu este cazul în speță.
În considerarea motivelor prezentate, instanța va admite apelul, va modifica în tot sentința apelata in sensul ca respinge ca neîntemeiată cererea de chemare in judecata referitoare la anularea Certificatului de mostenitor nr.12/2.03.2011 emis de B.N.P. E. F..
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge exceptia nulitatii apelului ca neintemeiata.
Admite apelul civil declarat de către apelanta –parata BÂLBEA S. domiciliata in ., impotriva sentintei civile nr.3433/15.10.2013 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr._, avand ca obiect anulare act, in contradictoriu cu intimatii-reclamanti M. V., BÂLBEA G., BÂLBEA N., G. C., BÂLBEA T. si I. L., toti cu domiciliul in ..
Modifica in tot sentinta apelata in sensul ca respinge ca neintemeiata cererea de chemare in judecata referitoare la anularea Certificatului de mostenitor nr.12/2.03.2011 emis de B.N.P. E. F..
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din 08.05.2014.
Președinte, Judecător, Grefier,
D. N. G. L. N. P. L.
Jud.fond.S.A.
Red.jud.N.L./27.05.2014.
Tehnored.gref.P.L./27.05.2014/9 ex.
.>
| ← Reziliere contract. Decizia nr. 197/2014. Tribunalul TULCEA | Fond funciar. Decizia nr. 131/2014. Tribunalul TULCEA → |
|---|
