Contestaţie la executare. Decizia nr. 272/2014. Tribunalul TULCEA
Comentarii |
|
Decizia nr. 272/2014 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 22-05-2014 în dosarul nr. 272/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 272/2014
Ședința publică de la 22 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. N.
Judecător E. N.
Grefier N. M.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de apelanta P. MUNICIPIULUI T. - S. I. SI T., cu sediul în T., ., nr.2 A, jud. T., împotriva sentinței civile nr.143/22.01.2014, pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu intimatul V. G., cu domiciliul procesual ales la av. C., T., ., ., ..
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat pentru apelantă consilier juridic V. D., în baza delegației existente la dosarul cauzei iar pentru intimat av.C. N., în baza împuternicirii avocațiale nr.8/07.03.2014, existente la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau explicații de dat în completarea cercetării judecătorești, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente.
Având cuvântul pentru apelantă, consilier juridic, V. D., arată că, potrivit art.31 alin 1 din OG nr.2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor care prevede că împotriva procesului-verbal de constatare se poate formula plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
De altfel, instanța de fond a reținut că potrivit art. 14 alin 1 din OG 2/2001, prescripția executării sancțiunilor contravenționale poate fi constată chiar și de instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale.
În concluzie, consilier juridic, V. D., solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
Având cuvântul pentru intimat, av. C. N., arată că prevederile OG nr.2/2001 reglementează trei modalități de comunicare a procesului-verbal de contravenție prevăzute de lege. Potrivit art. 26 din OG nr.2/2001, legiuitorul a fost practic obligat să reglementeze alte modalități de comunicare a actelor administrative individuale contravenționale.
Astfel reglementarea potrivit căreia procedura comunicării procesului-verbal prin afișarea acestuia la domiciliul contravenientului, nu conține garanții referitor la caracterul efectiv și cert al aducerii la cunoștință a conținutului procesului-verbal.
S-a mai arătat că raportat la art.31 alin 1 din același act normativ, comunicarea prin afișare este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
În concluzie, apărătorul intimatului, av. C. N., solicită respingerea apelului.
Consilier juridic V. D., depune la dosarul cauzei practică judiciară.
Instanța în temeiul art. 394 NCPC declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra cauzei.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T. la data de 09.09.2013, sub nr._, contestatorul V. G. a formulat contestație la executare în dosarul de executare nr._/14.08.2013. S-a solicitat anularea formelor de executare, motivat de împrejurarea că până în prezent nu i-a fost comunicat procesul-verbal de contravenție, care a stat la baza întocmirii somației.
Prin sentința civilă nr.143/22.01.2014, Judecătoria T. a admis contestația la executare și în temeiul art. 174 alin. 3 Cod procedură fiscală a dispus anularea parțială a somației nr._/14.08.2013 și a actelor de executare subsecvente, doar în ceea ce privește suma de 675 lei reprezentând amendă contravențională aplicată de I.P.J. T. prin procesul-verbal nr._/15.05.2013.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin procesul-verbal nr._/15.05.2013, V. G. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 675 lei, în conformitate cu dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 și că acesta s-a încheiat în lipsa petentului, în prezența unui martor asistent.
A mai reținut instanța că din procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare din data de 11.06.2013 rezultă că procesul-verbal de contravenție nr._/15.05.2013 a fost depus în cutia poștală de la domiciliul petentului, de către un agent de poliție, în prezența unui martor (Tăbîrceanu A.).
Prin Somația nr._/14.08.2013 – contestatorul a fost înștiințat despre obligația de plată a sumei de 675 lei, în privința căreia s-a pornit executarea silită, în baza procesului-verbal de contravenție nr._/15.05.2013 emis de I.P.J. T. - S. rutier.
Referitor la excepția prescripției executării sancțiunii contravenționale a arătat judecătorul fondului că potrivit art. 14 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 –prescripția executării sancțiunilor contravenționale poate fi constatată chiar și de instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale, instanța reținând că procedura prevăzută de O.G. nr. 2/2001 nu este exclusivă; în aceste condiții, contestatorul poate invoca prescripția executării amenzii și prin intermediul contestației la executare.
Cu privire la modul de comunicare al procesului-verbal, prima instanță a reținut că potrivit art. 27 din O.G. 2/2001 - comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
A arătat instanța că prin Decizia nr.10/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii – s-a stabilit că: modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.
A apreciat prima instanță că I.P.J. T. avea obligația de a comunica procesul-verbal prin poștă, cu aviz de primire și doar în situația în care această procedură de comunicare nu s-ar fi îndeplinit, se putea proceda la comunicarea de maniera aleasă.
A arătat instanța că neregularitățile privind comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată nu pot fi interpretate decât în sensul neîndeplinirii, în mod legal a procedurii de comunicare.
Instanța a reținut că potrivit art. 14 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
Întrucât, până la data de 29.08.2013, procesul-verbal de contravenție nr._/15.05.2013 nu a fost comunicat în mod legal către contestator instanța a considerat că excepția este întemeiată, fiind prescrisă executarea sancțiunii aplicate.
În aceste condiții, instanța a apreciat că actele de executare efectuate după împlinirea termenului de prescripție, sunt nelegale.
Împotriva acestei sentințe civile, a formulat apel P. Municipiului T. – S. I. și T., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală
Apelanta a criticat soluția instanței de fond întrucât, în mod greșit aceasta a admis contestația formulată de numitul V. G. și a dispus anularea parțială a somației nr._/14.08.2013 și a actelor de executare subsecvente în ceea ce privește suma de 675 lei reprezentând amendă contravențională aplicată de I.P.J. T..
Susține apelanta că motivul invocat de contestator în cererea introductivă nu determină nulitatea absolută a somației sus-menționate, aspect ignorat în totul de instanța competentă cu judecarea fondului și în mod eronat contestatorul a susținut că nu a avut cunoștință de procesul-verbal de amendă întrucât actul sancționator i-a fost comunicat la domiciliu prin afișare
Arată apelanta că la dosar se regăsesc atât procesul-verbal de contravenție, precum un proces-verbal din data de 11.06.3013 care face dovada comunicării
Învederează apelanta că pentru titlul executoriu care face obiectul prezentei cauze art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul Juridic al contravențiilor prevede că „împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia și prin urmare, fiind un titlu executoriu pentru care legiuitorul a instituit o cale procesuală specifică de contestare, consideră că nu se pot pune în discuție pe calea contestației la executare apărări de fond cu privire la procesul verbal de contravenție.
Susține apelanta că în considerarea prevederilor art. 712 alin. (2) din codul de procedură civilă (care nu permit dezbaterea chestiunilor legate de fondul dreptului cuprins în titlu executoriu, contestatorul avea posibilitatea de a formula plângere împotriva procesului-verbal, în temeiul art. 31 din O.G. nr. 2/2001 și de a invoca nelegala comunicare cu solicitarea de repunere în termenul de formulare a plângeri.
Consideră apelanta că în ceea ce privește executarea sancțiunii contravenționale, a procedat corect și legal la emiterea somației pe numele contestatorului, în condițiile în care procesul-verbal neatacat în termen a fost comunicat de organul constatator potrivit art. 39 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 însoțit de procesul-verbal de afișare.
Cu privire la critica contestatorului ce vizează nelegala comunicare a procesului-verbal, susține apelanta că acest aspect nu poate face obiectul prezentei contestații la executare întrucât în cauza dedusă judecății se pot invoca pe calea contestației numai neregularități privind executarea silită însăși și nu pot fi dezbătute chestiuni legate de fondul dreptului cuprins în titlul executoriu
În apărare, intimatul V. G. a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Examinând hotărârea atacată în raport de critica formulată, tribunalul constată că apelul este nefondat.
Conform prevederilor art.14 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 – prescripția executării sancțiunilor contravenționale poate fi constatată chiar și de instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale
Prin urmare, în raport de aceste prevederi legale, se reține că procedura prevăzută de O.G. nr. 2/2001 nu este exclusivă și în aceste condiții, intimatul-contestator poate invoca prescripția executării amenzii și prin intermediul contestației la executare.
Art.27 din O.G. nr. 2/2001 prevede că, comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Totodată prin Decizia nr.10/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii – s-a stabilit că: modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.
În cauză, I.P.J. T. avea obligația de a comunica procesul-verbal prin poștă, cu aviz de primire și doar în situația în care această procedură de comunicare nu s-ar fi îndeplinit, se putea proceda la comunicarea de maniera aleasă.
Neregularitățile privind comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată nu pot fi interpretate decât în sensul neîndeplinirii, în mod legal a procedurii de comunicare.
Potrivit art.14 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 - executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
În raport de aceste prevederi legale, se reține că până la data de 29.08.2013, procesul-verbal de contravenție nr._/15.05.2013 nu a fost comunicat în mod legal către intimatul-contestator, astfel că excepția este întemeiată, fiind prescrisă executarea sancțiunii aplicate.
În aceste condiții, actele de executare efectuate după împlinirea termenului de prescripție, sunt nelegale.
Pentru aceste considerente, hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală, văzând și dispozițiile art. 480 alin. 1 din N.C.P.C., va fi respins apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul civil declarat de apelanta P. MUNICIPIULUI T. - S. I. SI T., cu sediul în municipiul T., ., nr.2 A, jud. T., împotriva sentinței civile nr.143/22.01.2014, pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare, în contradictoriu cu intimatul V. G., cu domiciliul procesual ales la av. C., în municipiul T., ., ., ., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 22 mai 2014.
P R E Ș E D I N T E, JUDECĂTOR GREFIER,
D. N. E. N. N. M.
Jud. fond. V.I..
Redactat jud. D.N./03.06.2014
Tehnoredactat gref. N.M/G.R./12.06.2014/4 ex.
← Pretenţii. Decizia nr. 150/2014. Tribunalul TULCEA | Plângere contravenţională. Decizia nr. 275/2014. Tribunalul... → |
---|