Plângere contravenţională. Decizia nr. 230/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 230/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 230/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ Nr. 230/2015
Ședința publică de la 20 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. D. A.
JUDECĂTOR: S. G.
Grefier: L. R.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul petent S. E. cu domiciliul în Tulcea, . 9, ., jud.Tulcea, împotriva sentinței civile nr.2854/29.10.2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA SA cu sediul în București, ..401A, sector 6, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință s-au prezentat apelantul petent, personal și asistat de av.G. Michael, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că apelul este declarat în termen, motivat și timbrat, precum și că, în cauză s-a depus întâmpinare, după care:
Av.G. Michael pentru apelantul petent depune la dosar înscrisuri reprezentând corespondența purtată de către petent și Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor prin care s-au cerut lămuriri, precum și răspunsul și adresa petentului prin care a solicitat ridicarea permisului noului proprietar.
Totodată, precizează că alte cereri nu mai are de formulat, apreciind dosarul în stare de judecată.
Nemaifiind cereri de formulat și explicații de dat sau probe de administrat pentru completarea cercetării judecătorești, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri asupra apelului, urmând a se face referiri și cu privire la aplicarea în cauză a Deciziei nr.6/2015 a Î.C.C.J.
Av.G. Michael având cuvântul în apel pentru apelantul petent arată că prin Decizia nr.6/2015 a Î.C.C.J. se constată că procesele-verbale sunt nule de drept când nu există semnătura olografă a agentului constatator.
Consideră că în speță sunt aplicabile aceste dispoziții, solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii atacată în sensul admiterii plângerii contravenționale și constatarea nulității absolute a procesului-verbal pentru lipsa semnăturii olografe.
Apelantul petent având cuvântul în apel apreciază că nu are calitatea procesuală întrucât nu mai este proprietarul acestui autoturism de mai bine de 1 an, împrejurare menționată la serviciul permise situație în care agentul constatator avea obligația să verifice în evidențe cine este proprietarul mașinii.
Av.G. Michael având cuvântul precizează că există un protocol încheiat cu CNADNR și serviciul permise în acest sens și cum procesul-verbal a fost încheiat în 02.07.2014 se poate observa că efectuarea mențiunii a fost efectuată înainte de aplicarea acestei sancțiuni.
Instanța reține cauza pentru deliberare și pronunțare.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată în data de 21.07.2014 sub nr._ /2013 pe rolul Judecătoriei Tulcea, având ca obiect plângere contravențională, petentul S. E. în contradictoriu cu intimata C. Națională de A. și D. Naționale din România SA, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea procesului – verbal de contravenție . nr._/2.07.2014.
Intimata a depus în termen întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată, cu menținerea procesului – verbal contestat ca legal și temeinic întocmit.
Soluționând cauza, prin sentința civilă nr.2854 din 29 octombrie 2014 instanța a respins plângerea contravențională, formulată de petentul S. E., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA S.A, ca neîntemeiată și a menținut în integralitate procesul – verbal . nr._/2.07.2014 ca fiind legal și temeinic întocmit.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că prin procesul – verbal de contravenție . nr._/2.07.2014 petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei în baza art. 8 alin. (1) și (2) din OG nr. 15/2002, reținându-se că în data de 23.01.2014 în jurul orei 7:30, pe DN 22A km1+138m localitatea Cataloi, jud. Tulcea, autovehiculul categoria A cu nr. de înmatriculare_ aparținând lui S. E. a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
În temeiul art. 34 alin. (1) din OG nr. 2/2001, instanța de fond a constatat că plângerea a fost introdusă în termenul de 15 zile stabilit prin art. 31 alin. (1) al aceluiași act normativ și a procedat la verificarea legalității și temeiniciei procesului – verbal de contravenție.
Instanța de fond a considerat că procesul – verbal contestat a fost legal întocmit, cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 din OG nr. 2/2001. De altfel, petentul nu a criticat legalitatea procesului – verbal.
Petentul a învederat, în esență, că procesul – verbal de contravenție este netemeinic întrucât la momentul constatării contravenției nu mai avea calitatea de proprietar și nu mai utiliza autovehiculul.
În drept, art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România prevede că: fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă. Potrivit art. 6 din OG nr. 15/2002 obligația de plată a rovinietei revine utilizatorului, adică persoanelor fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români … . Prin urmare, în cazul în care un vehicul circulă fără a deține rovinieta valabilă, este antrenată răspunderea persoanei care avea obligația de a îl dota cu rovinietă valabilă, respectiv a proprietarul sau a persoanei care folosește vehiculul în baza unui drept legal.
D. contractul de vânzare-cumpărare depus la dosar reiese, întocmai cum a susținut petentul, că la 16.09.2013, autoturismul înmatriculat sub nr._ aparținând lui S. E. a fost înstrăinat către .. Însă, pentru ca operațiunea de vânzare-cumpărare să fie opozabilă terților, se impunea modificarea datelor înscrise în certificatul de înmatriculare al autovehiculului, prin radierea din circulație de pe numele fostului proprietar respectiv înmatricularea pe numele actualului proprietar, astfel cum rezultă din Ordinul 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor,
art. 24 alin. (2) proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data:
d) trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane.
Neîndeplinirea acestei obligații face ca vânzarea-cumpărarea să nu poată fi opusă altor persoane fizice sau juridice, care sunt astfel îndreptățite să îl considere în continuare proprietar pe cel care figurează cu o astfel de calitate în registrul național de evidență a vehiculelor înmatriculate. Sub acest aspect, este lipsit de importanță dacă vânzătorul a mai plătit sau nu taxe și impozite de natură fiscală pentru autovehiculul respectiv sau dacă cumpărătorul a făcut sau nu demersuri în scopul înmatriculării.
Prin urmare, petentului, înscris în calitate de proprietar în certificatul de înmatriculare al autovehiculului cu nr. de înmatriculare_, îi revenea obligația de plată a rovinietei. Faptul că autoturismul în cauză a fost surprins circulând fără rovinietă valabilă, antrenează răspunderea proprietarului care nu și-a îndeplinit obligația de a plăti rovinieta. . nu avea o astfel de obligație întrucât nu avea un drept legal de folosință a autovehiculului.
Prin urmare, din materialul probator și din afirmațiile cuprinse în cererea de chemare în judecată a rezultat în mod clar că petentul a săvârșit contravenția prevăzută de art. 8 alin. (1) din OG nr. 15/2002.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel petentul S. E..
În motivarea apelului se arată că potrivit contractului de vanzare-cumparare din 16.09.2013, s-a instrainat autoturismul marca Renault Clio cu nr. de inmatriculare_ către cumpărătorul S.C. STAR SERVICE S.A., procedându-se la radierea fiscala a autoturismului conform certificatului de atestare fiscal nr._/17.07.2014, care specifica: „autoturismul marca Renault Clio cu . (....) a fost radiat la data de 16.09.2014”.
Consideră apelantul petent că prin realizarea operațiunii de radiere fiscala a autoturismului de pe numele său s-a realizat si opozabilitatea fata de terti.
In aceste condiții, apreciază apelantul petent că este stranie soluție instantei de fond care a reținut ca, desi s-a istrainat autoturismul, avea obligația legala de plata a rovignietei pentru ca noul proprietar (cumpărătorul) sa foloseasca nestingherit autoturismul, dar toate obligațiile sa rămână in sarcina fostului proprietar (vânzătorul).
Arată, în continuare, apelantul petent că, chiar daca se află in situatia in care doua acte normative sunt contradictorii, respectiv OUG 195/2002 (actualizata in 2013) prin art. 11 alin. 4 și ORDINUL 1501/2006 a M.A.I. prin art. 24, alin (2), acestea trebuie interpretate funcție de scopul avut in vedere de legiuitor.
Astfel, faptul ca legiuitorul a instituit obligația radierii autoturismului de către noul proprietar rezulta si din sancțiunea pe care o prevede pentru incalcarea acestei obligații, conform art. 101 din OUG 195/2002 “constituie contravenții si se sanctioneaza cu amenda prevăzută în clasa a – III – a de sancțiuni”.
Practic, in cazul in care cumpărătorul circula cu autoturismul dupa expirarea termenului de 30 de zile, acesta este pasibil de o amenda civila constând in 6-8 puncte de amenda.
Nu in ultimul rand, mentionează apelantul petent ca forța juridica a Ordonanței de Urgenta este net superioara unui simplu Ordin intern al M.A.I.-ului în materia regimului juridic al inmatricularilor si radierilor auto.
Precizează apelantul petent că în baza motivării instantei de fond se poate concluziona ca actul de vanzare - cumparare al unui autoturism isi produce efectele translative doar in momentul in care opereaza modificarea din certificatul de inmatriculare al autovehiculului, iar o asemenea interpretare este eronata si trebuie inlaturata apriori.
O alta greșeala a instantei de fond vizeaza si interpretarea eronata a textului Ordinului 1501/2006, si anume ca termenul de proprietar trebuie inteles in sensul proprietarului prezent si nicidecum al fostului proprietar, care n-ar mai deține vreo calitate vis-â-vis de autoturismul instrainat.
În concluzie, apelantul petent a solicitat să se constate ca nu mai este proprietarul autoturismului din data de 16.09.2013, iar obligația de plata a rovignietei aparținea noului proprietar, cel care de altfel foloseste autoturismul si a fost depistat in trafic fara a avea rovignieta.
Pentru aceste motive invocate, apelantul petent a solicitat admiterea apelului și modificarea hotararii apelate, cu consecința admiterii plângerii contravenționale.
Intimata C. Națională de A. și D. Naționale din România SA a formulat întâmpinare în termenul prevăzut de art. 471 alin. 5 Noul Cod procedură civilă, solicitând respingerea apelului și, pe cale de consecință, menținerea soluției instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Examinând hotărârea atacată, sub aspectul motivelor de apel invocate, se reține că apelul este întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Tribunalul constată că procesul-verbal de contravenție nu întrunește cerințele prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2002 care prevăd că lipsa semnăturii agentului constatator, atrage nulitatea actului sancționator, nulitate ce se constată și din oficiu.
Sub acest aspect, se impune a se menționa că semnătura electronică, astfel cum aceasta este definită de art. 4 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, poate fi atașată doar unui înscris în formă electronică, fiind exclusă asocierea acestui gen de semnătură cu orice fel de înscris în formă clasică.
Or, procesul-verbal prin care se constată o contravenție se redactează pe suport de hârtie și se comunică contravenientului conform prevederilor generale în materia comunicării actelor de procedură, astfel că acest înscris nu face parte din categoria celor pentru care se aplică prevederile Legii nr. 455/2001.
În sensul celor mai sus arătate este și Decizia nr. 6/2015 a Înaltei Curți de Casați și Justiție prin care, admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că modalitatea de semnare a procesului-verbal utilizată de agentul constatator din cadrul Companiei Naționale de A. și D. Naționale din România S.A. constituie o lipsă a semnăturii agentului constatator care atrage sancțiunea nulității absolute a actului.
Pentru considerentele anterior expuse, tribunalul va admite apelul, va schimba în tot sentința civilă nr. 2854/29.10.2014 a Judecătoriei Tulcea, în sensul că va fi admisă plângerea contravențională, cu consecința constatării nulității absolută a procesului-verbal de contravenție . nr._/02.07.2014 întocmit de C.N.A.D.N.R. S.A.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelantul petent S. E., cu domiciliul în municipiul Tulcea, . 9, ., județul Tulcea, împotriva sentinței civile nr.2854/29.10.2014 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA S.A. , cu sediul în municipiul București, .. 401 A, sector 6, având ca obiect plângere contravențională.
Schimbă în tot sentința civilă nr. 2854/29.10.2014 a Judecătoriei Tulcea în sensul că admite plângerea contravențională.
Constată nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție . nr._/02.07.2014 întocmit de C.N.A.D.N.R. S.A.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 2015
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, Grefier,
C. D. A. S. G. L. R.
Jud. fond. D.N.P.
Redactat jud. S.G./01.04.2015
Tehnoredactat gref. L.R./G.R./14.04.2015/4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 24/2013. Tribunalul TULCEA | Plângere contravenţională. Decizia nr. 237/2015. Tribunalul... → |
|---|
