Plângere contravenţională. Decizia nr. 470/2014. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 470/2014 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 18-09-2014 în dosarul nr. 470/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 470/2014
Ședința publică de la 18 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. N.
JUDECĂTOR: E. N.
GREFIER: N. M.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de apelantul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T., cu sediul în T., ., jud. T., împotriva sentinței civile nr.460/20.02.2014, pronunțată de Judecătoria T., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul L. N., cu domiciliul în T., ..1, ., ., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat pentru intimat av. C. E. L., în baza împuternicirii avocațiale nr.70/2014, depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind apelantul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei de timbru, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau explicații de dat în completarea cercetării judecătorești, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul apărătorului intimatului.
Având cuvântul, av. C. E., pentru intimat, arată că, la momentul săvârșirii contravenției, polițistul care se afla la fața locului nu dirija circulația, petentul a oprit la semnalul polițistului, fapt ce a fost confirmat și de martorul audiat în cauză.
Pentru toate aceste motive, apărătorul intimatului solicită respingerea apelului ca nefondat și depune în aceste sens concluzii scrise.
Instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra cauzei.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față.
Prin cererea formulată la data de 28.08.2013 și înregistrată pe rolul Judecătoriei T. sub nr. 6470 /327/2013, petentul L. N. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului verbal . nr._ din 15.08.2013 încheiat de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T..
În motivarea plângerii, petentul arată că procesul verbal este nelegal deoarece nu indica locul săvârșirii, fapt ce atrage nulitatea absoluta.
- Petentul arată că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, însă în lipsa recunoașterii faptei, în baza jurisprudenței CEDO, intimatul avea obligația de a indica probele în baza cărora a stabilit existența faptei și a vinovăției.
Petentul și-a motivat cererea în drept pe dispozițiile OUG nr. 195/2002.
Intimata a depus la dosar întâmpinare arătând că solicită respingerea plângerii reclamantului ca nefondată și menținerea procesului -
verbal . nr._ din 15.08.2013ca temeinic și legal.
Soluționând cauza Judecătoria T. prin sentința civila 460/20.02.2014 a admis plângerea si a anulat procesul-verbal de contravenție contestat .
Pentru a se pronunța astfel prima instanța a reținut următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ din 15.08.2013 petentul L. N. a fost sancționat contravențional de către intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T. reținându-se în sarcina sa că,în data de 15.08.2013. în jurul orei 21.30. pe .. T. petentul a condus autoturismul marca Skoda O., cu numărul de înmatriculare TL-03-l.DK. dinspre Complex P. către Hotel Delta, iar în drept cu Piața V., nu a oprit la semnalul regulamentar de oprire al polițistului rutier, care avea brațul stâng întins orizontal pe sensul din stânga al autovehiculului. De asemenea, petentul nu avea asupra sa actul de identitate.
În soluționarea plângerii contravenționale trebuie observate prevederile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit cărora instanța sesizată cu soluționarea unei plângeri contravenționale verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal, scop în care ascultă pe cel care a făcut plângerea contravențională și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat și administrează orice alte probe prevăzute de lege.
Având în vedere că prin decizia pronunțată în cauza A. c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înlăturat prezumția deplină, absolută, irefragrabilă de legalitate a unui proces verbal de constatare și sancționare a contravenției și pentru a acorda în mod real, efectiv petentului dreptul la un proces echitabil instanța apreciază că se pot administra probe în înțelesul dispozițiilor Codului de procedură civilă, pentru a exista posibilitatea părților litigante de a dovedi pe de o parte că starea de fapt este alta decât cea reținută în procesul verbal atacat, în cazul petentului contraveniente, respectiv că starea de fapt este cea reținută de agentul constatator, în cazul intimatului.
Cercetând procesul-verbal de constatare a contravenției sub aspectul legalității întocmirii și observând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța constată că procesul verbal CP nr._ din 15.08.2013 cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute, inclusiv locul săvârșirii, respectiv pe . cu Piața V..
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contraventie prima instanța reține următoarele:
In privința contravenției prevăzute de art. 147 art. 1 din HG nr. 1391/ 2006, pentru care a fost sancționat contravențional cu avertisment, respectiv ca nu a prezentat cartea de identitate, din adresa nr. 22.904/ 19.12.2013 rezulta că data înmânării către petent a C.I. . nr._ a fost 19.08.2013, astfel încât la data de 15.08.2013 când i s-a solicitat cartea de identitate era în imposibilitatea de a o prezenta, situatie in care nu se poate reține vreo culpa a petentului în săvârșirea acestei contravenții.
În privința contravenției prevăzute de art. 88 alin. 1 lit. b din HG nr. 1391/2006, pentru care a fost sancționat contravențional cu amendă și suspendarea dreptului de a conduce autovehicule,, intimata nu a făcut dovada săvârșirii acestei contravenții.
Or, potrivit jurisprudenței constante a Curții (A. c. României), materia contravențională a fost privita ca încadrându-se in noțiunea de “acuzație in materie penala”, in sensul art. 6 par. 1 din CEDO.
Pentru calificarea unei materii ca fiind “penala”, Curtea a decelat un număr de 3 criterii: clasificarea faptei in dreptul național, natura faptei si natura si gravitatea sancțiunii, criterii alternative, iar nu cumulative. Esențial cu referire la faptele contravenționale din dreptul intern este ultimul criteriu. Astfel, sancțiuni destinate in special sa exercite un efect de descurajare, tinzând nu la repararea unui prejudiciu ci având un caracter esențialmente punitiv si descurajator, precum si amenzile prevăzute in norme cu caracter general, aplicabile tuturor cetățenilor, iar nu unui grup determinat, dotat cu un statut special, atrag calificarea de acuzație in materie penala.
In consecința, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, in cadrul proceselor având ca obiect plângere contravenționala, întrucât contravenientul se vede pus in fata unei “acuzații de natura penala” in sensul art. 6 par. 1 din Convenție, acesta trebuie sa beneficieze de toate garanțiile prevăzute de art. 6 in ansamblul sau, cu referire speciala la dispozițiile paragrafului 2, privitor la prezumția de nevinovăție.
Întrucât contravenientul beneficiază de prezumția de nevinovăție, sarcina probei se inversează, iar in situația in care agentul constatator va administra dovada concreta care tinde la demonstrarea vinovăției persoanei sancționate, acesta va dobândi dreptul de a propune probe in apărare.
Mai mult decât atât, din declarațiile martorului C. C. se reține că agentul de poliție care se afla la trecerea de pietoni unde oprire petentul autoturismul in vederea acordării prioritatii de trecere mai multor pietoni nu a semnalizat in niciun fel către petent.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat apel in termen legal intimatul I. de Politie Județean T., criticând-o ca fiind nelegala si netemeinica, susținând in esența ca prima instanța reținut in mod greșit ca petentul nu se face nu se face vinovat de savarsirea contravențiilor reținute in sarcina sa, acesta nedemonstrând printr-o dovada credibila o alta situație de fapt decât cea prezentata de agentul constatator.
Examinând hotărârea atacata in raport de criticile aduse acesteia precum si din oficiu, in raport de prevederile art. 34 alin. (2)din O.G. nr. 2/2001 Tribunalul retine ca apelul este întemeiat.
Procesul verbal de contravenție, in măsura in care cuprinde constatări personale ale agentului de politie care l-a încheiat, are forța probanta prin el însuși si constituie o dovada suficienta a vinovatei contestatorului cat timp acesta din urma nu este in măsura sa prezinte o proba contrara.
Faptele constatate in mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, in sensul ca situația de fapt si împrejurările reținute corespund adevărului.
Curtea Europeana pentru Apărarea Drepturilor Omului a constatat ca orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt si de drept, Convenția nu le împiedica in principiu, dar in materie penala obliga statale contractante sa nu depaseasca un anumit prag. In special, art. 6 alin. 2 cere statelor sa includă aceste prezumții in limite rezonabile, luând in calcul gravitatea mizei si păstrând drepturile la apărare.
In doctrina s-a reținut, in acord cu jurisprudența CEDO, in privința prezumțiilor si a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depaseasca in folososirea lor, ca una din limitele pana la care sa acționeze prezumția de temeinicie a procesului-verbal trebuie sa fie data de constatarea personala a faptei de către agent.
Astfel procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt pana la proba contrara, proba pe care in speța petentul nu a făcut-o.
Referitor la contravenția prev. de art. 100 alin. (3) lit. f) din OUG nr. 195/2002 in forma acesteia in vigoare la data constatării faptelor, instanța constata ca potrivit acestei dispoziții legale:
(3) **) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte:
f) nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu;
Potrivit art. 88 alin. (1) lit. b)HG Nr. 1391 din 4 octombrie 2006
pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice:
(1) Semnalele polițistului care dirijează circulația au următoarele semnificații:
b) brațul sau brațele întinse orizontal semnifică "oprire" pentru toți participanții la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcția sau direcțiile intersectate de brațul sau brațele întinse. După ce a dat acest semnal, polițistul poate coborî brațul sau brațele, poziția sa însemnând, de asemenea, "oprire" pentru participanții la trafic care vin din față ori din spate;
Prima instanța a reținut, in mod greșit, ca fiind relevanta mărturia martorului C. C., care a declarat ca agentul de politie care se afla la trecerea de pietoni nu a semnalizat in nici un fel către petent.
Din dispozițiile legale arătate mai sus, incidente in cauza, rezulta ca agentul constatator nu trebuia sa semnalizeze către petent, ci petentul avea obligația de a respecta semnificația semnalelor polițistului rutier care dirija traficul, lucru pe care nu l-a făcut.
Mai mult in procesul verbal in discuție, s-a consemnat ca singura obiecțiune a petentului cu privire la cele reținute de agentul constatator ca „a fost la limita”.
In aceste condiții, se retine ca petentul intimat se face vinovat de savarsirea acestei contravenții reținute in sarcina sa.
In ceea ce privește contravenția prev. de art. 101 alin. (1) pct. 18 din OUG nr. 195/2002, Tribunalul retine ca petentul se face vinovat de savarsirea si a acestei fapte contravenționale.
Potrivit art. 101 alin. (1) pct. 18 din OUG NR. 195/2002
(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice:
18. nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. (2).
Potrivit art. 35 alin. (2) din același act normativ:
(2) Participanții la trafic sunt obligați ca, la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege.
Potrivit art. 19 alin. (1) lit. a) si alin. (2) lit.a) din OUG NR. 97/2005 privind evidența, domiciliul,reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.
ART. 19
(1) Serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor eliberează un nou act de identitate în următoarele cazuri:
a) la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi preschimbat;
(2) Titularul sau reprezentantul legal al acestuia este obligat să solicite eliberarea unui nou act de identitate, în condițiile art. 15 și 16, după cum urmează:
a) cu cel mult 180 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate, dar nu mai puțin de 15 zile, în situația prevăzută la alin. (1) lit. a);
Potrivit art. 20 alin. (1) lit. d) din același act normativ:
ART. 20*)
(1) Cartea de identitate provizorie se eliberează în următoarele cazuri:
d) când se solicită eliberarea unei cărți electronice de identitate sau a unei cărți de identitate, în unul din cazurile prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. a), b), e), f), g), h), i) și j), la cererea cetățeanului.
In speța petentul nu a oprit la semnalul polițistului, a continuat deplasarea si numai la acționarea fluierului a oprit, insa nu a putut sa prezinte actul de identitate deoarece nu se afla in posesia unui astfel de act.
Faptul ca noul act de identitate i s-a eliberat ulterior savarsirii faptei, la data de 19.08.2013 nu este de natura a-l exonera de răspundere sub aspectul savarsirii acestei contravenției, deoarece potrivit dispozitiilor legale arata mai sus trebuia sa depună diligente pentru a i se elibera actul de identitate anterior datei la care acesta expira sau pentru a obține un act de identitate provizoriu.
In consecința, având in vedere si faptul ca din oficiu nu au fost reținute motive de nelegalitate care sa determine nulitatea procesului-verbal de contravenție, in baza art. 480 Cod proc. civ. apelul a fost admis si a fost schimbata hotărârea atacata in sensul respingerii plângerii ca nefondata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite apelul civil declarat de apelantul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T., cu sediul în T., ., jud. T., împotriva sentinței civile nr.460/20.02.2014, pronunțată de Judecătoria T., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul L. N., cu domiciliul în T., ..1, ., ., având ca obiect plângere contravențională.
Schimbă hotărârea atacată în sensul că respinge plângerea ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 Septembrie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
D. N. E. N. N. M.
06.10.2014
Red.jud.EN
Tehnored.EN/ex. 4
08.10.2014
| ← Pretenţii. Decizia nr. 365/2014. Tribunalul TULCEA | Plângere contravenţională. Decizia nr. 461/2014. Tribunalul... → |
|---|
