Plângere contravenţională. Decizia nr. 569/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 569/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 569/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ nr.569
Ședința publică din data de 10 iunie 2015
Completul compus din:
Președinte: E. B.
Judecător: D. N. G. Grefier: P. L.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de către apelanta-petenta S.C. W. R. S.R.L. cu sediul în loc. Otopeni, ., nr.23-25, Hala 2, . și sediul ales în vederea comunicării actelor de procedură la sediul S.C.P.A. „N. și Asociații” din Bucuresti, ., etaj 3, sector 3, impotriva sentintei civile nr.169/27.01.2015 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr._, avand ca obiect plângere contravențională, in contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. R. – S.A., cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care invedereaza instantei ca apelul este declarat in termen, motivat si legal timbrat, după care,
Potrivit art.394 C.pr.civ. instanta, constatand ca nu sunt motive de amanare, apreciaza dosarul in stare de judecata si ramane in pronuntare.
TRIBUNALUL:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 05.09.2014 sub nr._, petenta S.C. W. R. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. R. S.A., prin CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ CESTRIN, anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 04.08.2014, prin care i-a fost aplicată sancțiunea amenzii în valoare de 250 lei (fila 6), iar în subsidiar, înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Prin sentința civilă nr. 169 din 27.01.2015, Judecătoria Tulcea a respins plângerea, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că la data de 04.08.2014 a fost încheiat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ prin care s-a reținut de către agentul constatator că în ziua de 02.03.2014, ora 15:49 vehiculul categoria A cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentei, a circulat pe DN 22A km. 1+138 m în localitatea Cataloi, județul Tulcea, fără a deține rovinietă valabilă.
În drept, agentul constatator a reținut că fapta săvârșită este prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 și sancționată de art. 8 alin. 2 din același act normativ.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat, instanța de fond a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Referitor la susținerile petentei în sensul că procesul-verbal de contravenție nu este semnat de agentul constatator, instanța de fond a constatat faptul că procesul verbal a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator I. G. S. care deținea certificat emis de CertSIGN S.A.
A reținut instanța că potrivit art. 4 pct. 2 și 3 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică care sunt destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic, în timp ce semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare.
A arătat judecătorul fondului că faptul că procesul-verbal de contravenție a fost comunicat petentei pe suport de hârtie și nu în format electronic, nu semnifică faptul că procesul-verbal de contravenție nu este valabil ca înscris electronic. Dimpotrivă, valabilitatea semnăturii electronice este confirmată de certificatul calificat emis pe numele agentului constatator, certificat care atestă faptul că agentul constatator are dreptul să semneze electronic procesele-verbale de contravenție pe care le întocmește.
A considerat instanța că sistemul tehnic implementat și utilizat de intimată respectă normele tehnice impuse, în scopul realizării unui circuit securizat al documentelor electronice privitoare la constatarea contravențiilor prevăzute de O.G. nr. 15/2002, fiind astfel garantată identitatea persoanei responsabile de constatarea contravențiilor prin mijloacele electronice și autenticitatea înscrisurilor transpuse pe suport de tipărit de hârtie.
Analizând temeinicia procesului-verbal, instanța de fond a reținut că O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, însă din economia prevederilor art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada situației de fapt și a încadrării în drept, până la proba contrară.
Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul verbal, instanța a constatat temeinicia acestuia.
A mai reținut instanța că potrivit art. 7 și art. 1 alin. 1 lit. b) din O.G. nr. 15/2002 obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare; utilizator fiind persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.
Instanța a reținut că întrucât petenta nu a depus diligențe pentru transferul dreptului de proprietate asupra vehiculului și pentru radierea acestuia din baza de date a instituției mai sus menționate, aceasta rămâne menționată în cartea de identitate a vehiculului ca fiind proprietar și utilizator, situație în care răspunderea contravențională în sarcina acesteia s-a angajat conform O.G. nr. 2/2001 și O.G. nr. 15/2002.
A arătat judecătorul fondului că din analiza dispozițiilor art. 7 și 8 coroborate cu art. 1 alin. 1 pct. b) din O.G. nr. 15/2002, rezultă că responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitate a autoturismului ca deținător sau utilizator al autoturismului, indiferent de persoana care conduce efectiv autoturismul la momentul constatării contravenției și în consecință, petenta în calitate de persoană înscrisă în certificatul de înmatriculare și în cartea de identitate a vehiculului este subiect activ al contravenției săvârșite.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, prima instanță a reținut că petenta a fost sancționată cu amenda în cuantumul minim prevăzut de lege și nu există motive temeinice pentru înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului, având în vedere și faptul că petenta nu și-a recunoscut vinovăția și nu a regretat conduita contravențională.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a formulat apel S.C. „W. R.” S.R.L, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
Astfel, susține apelanta-petentă că au fost încălcate dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor întrucât procesul-verbal de constatare a contravenției nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, V. C. Raduca, iar faptul că în finalul procesului-verbal se menționează că documentul a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și a H.G. nr. 1259/2001 nu echivalează cu îndeplinirea condițiilor de valabilitate privind semnătura agentului constatator, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Susține apelanta-petentă că dispozițiile Legii nr. 455/2001 nu sunt aplicabile în materia contravențiilor prevăzute de O.G. nr. 15/2002 pentru următoarele considerente: a) Legea nr. 455/2001 este aplicabilă exclusiv raporturilor juridice de drept privat, nu și raporturilor juridice de drept administrativ; b) Legea nr. 455/2001 nu reglementează posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces verbal de contravenție sau a unui alt înscris autentic; c) înscrisul în format electronic care poartă o semnătură electronică extinsă este asimilat unui înscris destinat strict folosirii în sistemul electronic; d) procesul-verbal de contravenție este un act administrativ, un act de drept public, și nu un înscris sub semnătură privată; e) procesul-verbal de contravenție este comunicat contravenienților pe suport de hârtie, și nu prin intermediul unui sistem electronic, nefiind un înscris în format electronic căruia să îi poată fi atașată legal o semnătură electronică; contravențiile prevăzute de art. din O.G. nr. 15/2002 le sunt aplicabile dispozițiile O.G. nr. 2/2001, lipsa semnăturii agentului constatator atrage nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție..
Precizează apelanta-petentă că prin Decizia nr. 6/16.02.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 14/2014, instanța a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, și în consecință a stabilit că procesele-verbale de constatare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin 1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din R., transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Arată apelanta-petentă că doctrina juridică este unitară în a aprecia că deciziile pronunțate în recursul în interesul legii constituie izvor de drept, și în opina sa consideră că având în vedere caracterul devolutiv al apelului, în sensul în care provoacă o nouă judecată asupra fondului dreptului, atât în fapt cât și în drept, dispozițiile Înaltei Curți de Casație și Justiție se aplică și în prezenta cauză.
Pe cale de consecință, solicită admiterea apelului și anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/04.08.2014 și exonerarea de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei, respectiv restituirea sumei de 125 lei conform chitanței nr._/21.08.2014 și în subsidiar să se dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment.
În apărare, C. Națională de A. și D. Naționale din R. S.A., prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN, a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat.
Examinând criticile aduse de apelantă împotriva sentinței civile mai sus nominalizate, prin prisma dispozițiilor art. 295 Cod procedură civilă, tribunalul reține că acestea au caracter fondat, pentru următoarele considerente:
D. actele și lucrările dosarului rezultă că în speță sunt pe deplin aplicabile dispozițiile deciziei de recurs în interesul legii nr. 6/16.02.2015 pronunțate de ICCJ, prin care s-a decis că “procesele-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor prevazute de art.8 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.424/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, incheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) si alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sanctionate contraventional pe suport de hartie, sunt lovite de nulitate absolută in lipsa semnaturii olografe a agentului constatator” (sublinierea noastră).
Este de menționat că până la data soluționării apelului a fost publicată, în Monitorul Oficial din data de 25 februarie 2015, decizia mai sus citată, deci dezlegarea dată problemei de drept judecate este obligatorie pentru tribunal, la momentul soluționării căii de control judiciar, în baza prevederilor art. 517 alin. 4 C..
De altfel, este cunoscut că deciziile de recurs în interesul legii nu au efect constitutiv, ci declarativ, în sensul că interpretarea dată textului legal de către instanța supremă nu reprezintă o normă juridică nouă, ci doar modalitatea în care textul legal trebuia interpretat și aplicat încă de la data intrării în vigoare a normei juridice ce a constituit obiectul sesizării.
Întrucât până la data soluționării definitive a litigiului (prin prezenta decizie) situația juridică dedusă judecății se află în curs de constituire (prin formare, modificare sau stingere), nu se poate susține că interpretarea dată de către instanța supremă ar avea caracter retroactiv, astfel încât forța juridică obligatorie a deciziei de recurs în interesul legii nu aduce atingere principiului securității și stabilității raporturilor juridice.
Față de considerentele expuse, tribunalul va admite apelul și va schimba în totalitate sentința atacată, în sensul admiterii plângerii și anulării procesului verbal de contravenție . nr._/4.08.2014, ca nelegal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul civil declarat de către apelanta-petenta S.C. W. R. S.R.L. cu sediul în loc. Otopeni, ., nr.23-25, Hala 2, . și sediul ales în vederea comunicării actelor de procedură la sediul S.C.P.A. „N. și Asociații” din Bucuresti, ., etaj 3, sector 3, impotriva sentintei civile nr.169/27.01.2015 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr._, avand ca obiect plângere contravențională, in contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. R. – S.A., cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Schimba în totalitate sentința atacată in sensul admiterii plângerii si anularii procesului verbal de contravenție ., NR._/4.08.2014, ca nelegal.
Definitiva.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 iunie 2015.
Președinte, Judecător,
E. B. D. N. G.
Grefier,
P. L.
Jud. fond L.M.G.
Redactat jud. D.N.G./08.07.2015
Tehnoredactat gref. P.L./G.R./08.07.2015/4 ex.
.>
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 536/2015. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 503/2015. Tribunalul... → |
|---|
