Plângere contravenţională. Decizia nr. 949/2015. Tribunalul TULCEA

Decizia nr. 949/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 949/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL T.

SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 949

Ședința publică de la data de 28 Octombrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE S. R.

Judecător R. A. V.

Grefier D. B.

Pe rol fiind judecarea apelului civil formulat de către apelantul-intimat I. DE J. JUDEȚEAN T., cu sediul în mun. T., ., județul T., împotriva sentinței civile nr.1804 din 09 iunie 2015pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, având ca obiect ”plângere contravențională„ în contradictoriu cu intimatul-petent S. C., cu domiciliu în mun. T., ., ., . și domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Avocat Bicov Ș. din mun. T., ., ., județul T..

La apelul nominal făcut în ședință publică se constat lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează părțile, obiectul cauzei, stadiul procesual și modul de îndeplinire a procedurii de citare; de asemenea, se învederează că, apelul este declarat în termen, motivat și scutit de la plata taxei judiciare de timbru; intimatul-petent nu a depus la dosar întâmpinare; apelantul a solicitat judecata cauzei în lipsă, după care:

Văzând că nu sunt motive de amânare, instanța constată dosarul în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art.394 alin. 1 din N.C.P.C.,dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

TRIBUNALUL,

Asupra apelului civil de față:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în data de 5.03.2015 sub nr._ pe rolul Judecătoriei T., având ca obiect plângere contravențională, petentul S. C. în contradictoriu cu intimata I. de J. Județean T. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună, în principal, anularea procesului – verbal de contravenție JO nr._/18.02.2015, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment.

În motivare s-a arătat că petentul a fost sancționat contravențional în mod abuziv pentru că a ascultat muzică tare și pentru că a refuzat să dea relații pentru stabilirea identității sale, fapte care nu corespund realității. Petentul a invocat și încălcarea dispozițiilor art. 16 din OG nr. 2/2001 cu ocazia întocmirii actului sancționator.

Intimata a depus în termen întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată, cu menținerea procesului – verbal contestat ca legal și temeinic întocmit.

În motivare s-a arătat că procesul – verbal de constatare a contravenției a fost încheiat cu respectarea mențiunilor prevăzute de lege iar contravenția săvârșită de către petent rezultă din materialul probator anexat.

Prin răspunsul la întâmpinare petentul a reiterat, în principiu, susținerile evocate în conținutul cererii de chemare în judecată.

Petentul a depus la dosar note scrise.

Soluționând cauza, Judecătoria T. prin sentința civilă nr.1804 din 09 iunie 2015 a admis plângerea contravențională, formulată de către petentul S. C., a anulat procesul-verbal de contravenție . nr._/18.02.2015 și a exonerat petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 1500 lei aplicate prin procesul - verbal anulat.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, prin procesul- verbal de contravenție . nr._/18.02.2015 petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1500 lei, în temeiul art. 2 pct. 25 și 31 din Legea nr. 61/1991, pentru că în data de 18.02.2015, în jurul orei 1:52, în municipiul T., aflându-se în stare de ebrietate, împreună cu numitul S. C., a tulburat liniștea locatarilor prin muzică la intensitate mare și strigăte, iar la cererea patrulei de jandarmi a refuzat să dea relații pentru stabilirea identității sale.

Sub aspectul legalității întocmirii actului sancționator, s-a constat că în sarcina petentului s-a reținut comiterea a două fapte contravenționale, prevăzute și sancționate distinct de art. 2 pct. 25 din Legea nr. 61/1991 și art. 2 pct. 31 din același act normativ, pentru care s-a aplicat o singură sancțiune, amendă contravențională în cuantum de 1500 lei.

S-a mai reținut că, având în vedere dispozițiile art. 10 din O.G. nr. 2/2001 este necesar ca mai întâi să se individualizeze sancțiunea aplicată pentru fiecare faptă în parte și doar apoi acestea se pot cumula. Numai procedând de această manieră se poate verifica ulterior dacă sancțiunile au fost aplicate în cadrul limitelor legale, precum și dacă la individualizarea sancțiunilor s-au respectat prevederile art. 21 alin. (3) din OG nr. 2/2001.

În procesul - verbal supus analizei în prezenta cauză, agentul constatator a procedat la aplicarea directă a unei sancțiuni unice, deci a utilizat un alt sistem sancționator decât cel legal reglementat în mod explicit de OG nr. 2/2001, care face imposibilă verificarea de către instanță a legalității și proporționalității sancțiunii în raport cu fiecare dintre faptele reținute.

Prin urmare, în temeiul art. 174-175 Cod proc. civ., prima instanță a stabilit că, procesul - verbal . nr._/18.02.2015 este lovit de o cauză de nulitate absolută condiționată de existența unei vătămări, care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.

A mai reținut prima instanță că, dacă o atare sancțiune nu este expres prevăzută de lege, ea decurge din nerespectarea art. 10 din OG nr. 2/2001, ce are drept consecință imposibilitatea exercitării controlului judiciar asupra legalității aplicării sancțiunii în conformitate cu art. 21 din OG nr. 2/2001, norme care ocrotesc un interes public, acela al sancționării persoanelor care săvârșesc contravenții prin raportare la pericolul social concret pe care îl prezintă și în limitele stabilite de lege. Vătămarea suferită de petent prin nerespectarea sistemului sancționator consacrat de OG nr. 2/2001 nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea procesului – verbal de contravenție, în condițiile în care instanța, fiind investită cu verificarea legalității și temeiniciei procesului - verbal de contravenție prin care a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale, nu are posibilitatea de a efectua controlul de legalitate.

Având în vedere că procesul - verbal . nr._/18.02.2015 nu a fost legal întocmit, prima instanță a apreciat că nu mai este necesară analiza celorlalte critici de legalitate formulate și nici a temeiniciei actului.

Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal a formulat apel intimatul I. de J. Județean T..

În dezvoltarea motivelor de apel, apelantul a arătat că, cauza de nulitate absolută constată de către instanță este neîntemeiată deoarece procesul-verbal contestat conține elementele pe care instanța de fond le-a considerat o lacună importantă și, anume sancțiunea aplicată pentru fiecare contravenție în parte: pentru contravenția de la art.2 pct.25 sancțiunea aplicată este de 1000 lei, iar pentru contravenția de la art.2 pct.31 sancțiunea aplicată este de 500 lei. Aceste aspecte rezultă din copia procesului-verbal anexat la dosarul cauzei, care cuprinde în partea de jos a paginii mențiunile precizate.

În concluzie, apelantul a solicitat admiterea apelului, anularea hotărârii și rejudecarea cauzei de către instanța de fond, apreciind că nu este vorba de existența unei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.

În drept, apelantul a invocat disp. art. 466 și urm. din N.CP.C.

Intimatul S. C. nu a formulat întâmpinare în termenul prevăzut de art. 471 alin. 5 Noul Cod procedură civilă, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței civile apelate prin prisma motivelor invocate, Tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică potrivit următoarelor considerente.

Astfel, prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 18.02.2015, petentul S. C. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1500 lei, in temeiul art. 2 pct. 25 și 31 din Legea nr. 61/1991, deoarece la data de 18.02, în jurul orei 01,52, în mun. T., aflându-se in stare de ebrietate, împreună cu numitul S. C. a tulburat liniștea locatarilor vecini prin muzică la intensitate mare și strigăte iar la cererea patrulei de jandarmi a refuzat să dea relații pentru stabilirea identității sale.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 61/1991, pct. 25, tulburarea fără drept a liniștii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă și potrivit pct. 31 din același act normativ, refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima, cu actul de identitate, sau de a se prezenta la sediul poliției la cererea ori invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu constituie contravenție, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni.

Conform art. 10 din O.G. nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, dacă aceeași persoană a săvârșit mai multe contravenții sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție. Când contravențiile au fost constatate prin același proces-verbal, sancțiunile contravenționale se cumulează fără a putea depăși dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai gravă sau, după caz, maximul general stabilit în ordonanță pentru prestarea unei activități în folosul comunității.

Analizând procesul-verbal contestat prin raportare la aceste dispoziții legale aplicabile, instanța constată că deși în sarcina petentului au fost reținute două fapte de natură contravențională distincte, nu s-a aplicat decât o singură sancțiune principală.

Or, în aceste condiții, procesul-verbal este nelegal întrucât nu îndeplinește exigențele de legalitate impuse de O.G. nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, fiind încheiat cu încălcarea art. 10 alin. 1 din actul normativ menționat mai sus, împrejurare ce are drept consecință punerea instanței în imposibilitatea de a realiza un control eficient și real de legalitate și temeinicie, în condițiile în care nu se poate aprecia în ce măsură sancțiunea contravențională aplicată petentului se încadrează în limitele prevăzute de lege pentru fiecare faptă săvârșită și, totodată, respectă dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, privind criteriile de individualizare, constituind, de asemenea, și o încălcare a principiului legalității care trebuie să guverneze încheierea oricărui act de autoritate.

Față de toate aceste considerente și în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, Tribunalul urmează a respinge apelul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul civil formulat de către apelantul-intimat I. DE J. JUDEȚEAN T., cu sediul în mun. T., ., județul T., împotriva sentinței civile nr.1804 din 09 iunie 2015pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._, având ca obiect ”plângere contravențională„ în contradictoriu cu intimatul-petent S. C., cu domiciliu în mun. T., ., ., . și domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Avocat Bicov Ș. din mun. T., ., ., județul T..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la data de 28 Octombrie 2015.

Președinte,

S. R.

Judecător,

R. A. V.

Grefier,

D. B.

Red.sent.civ.jud. D.N.P.

Red./dec.civ.jud.R.S../17.11.2015

Tehnored.gref.D.B./24.11.2015/4ex.

..apelant/1 ex. intimat

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Decizia nr. 949/2015. Tribunalul TULCEA