Plângere contravenţională. Hotărâre din 20-02-2014, Tribunalul TULCEA
Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 20-02-2014 în dosarul nr. 75/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
I N C H E I E R E
Ședința publică din data de 20 februarie 2014
Completul compus din:
Președinte: D. N.
Judecători: M. L. Șurculescu
E. N.
Grefier: P. L.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de către recurentul-petent P. M. prin avocat Epifanov A., cu domiciliul ales la Cabinet avocat Epifanov A. situat in Tulcea, ., jud. Tulcea, impotriva sentintei civile nr.3317/08.10.2013 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr._, avand ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat av. Epifanov A. in calitate de aparator al recurentului-petent in baza imputernicirii avocatiale existente la dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care invedereaza instantei ca recursul este declarat in termen, motivat si legal timbrat, după care,
Instanța pune în discuție calificarea căii de atac exercitată în cauză, având în vedere data introducerii cererii pe rolul instanței și obiectul cauzei, dosarul din eroare fiind înregistrat ca recurs.
Aparatorul recurentului-petent arata ca este de acord cu calificarea căii de atac ca fiind apelul.
Instanta, deliberand asupra cererii formulate, constată natura juridica a căii de atac exercitata in cauză ca fiind apelul.
TRIBUNALUL:
Asupra naturii juridice a căii de atac, instanța constată următoarele:
Având în vedere data introducerii acțiunii pe rolul Judecătoriei Tulcea, respectiv 08.07.2013, ulterior intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, cât și obiectul cauzei – plângere contravențională, instanța urmează a califica natura juridică a căii de atac ca fiind apelul, drept pentru care, în temeiul art. 99 alin. (3) din H.G. nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, completul de judecată va fi format din primii 2 judecători ai completului de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
DISPUNE:
Califică natura juridică a căii de atac ca fiind apelul, drept pentru care, în temeiul art. 99 alin. (3) din H.G. nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, completul de judecată va fi format din primii 2 judecători ai completului de recurs, respectiv Președinte: D. N. și judecător: M. L. Șurculescu.
Pronuntata in sedinta publica din 20.02.2014.
P., Judecatori, Grefier,
D. N. M. L. Șurculescu P. L.
E. N.
Tehnored.gref.P.L./24.02.2014/2ex.
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ nr.75
Ședința publică din data de 20 februarie 2014
Completul compus din:
Președinte: D. N.
Judecător: M. L. Șurculescu
Grefier: P. L.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de către apelantul-petent P. M. prin avocat Epifanov A., cu domiciliul ales la Cabinet avocat Epifanov A. situat in Tulcea, ., jud. Tulcea, impotriva sentintei civile nr.3317/08.10.2013 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr._, avand ca obiect plângere contravențională, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA – SA CESTRIN cu sediul în București, ..401A, sector 6.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat av. Epifanov A. in calitate de aparator al apelantului-petent in baza imputernicirii avocatiale existente la dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care invedereaza instantei ca apelul este declarat in termen, motivat si legal timbrat, după care,
Aparatorul apelantului-petent depune la dosar, în copie, adresa nr.P/812/15.10.2013 emisă de Instituția Prefectului – Județul Tulcea – S.P.C.R.P.C.Î.V., carte de identitate a vehiculului_ și Certificat de atestare fiscală nr._/27.01.2014.
Față de sustinerea aparatorului apelantului-petent ca nu mai are alte cereri de formulat sau explicatii de dat in completarea cercetarii judecatoresti, instanta constata dosarul in stare de judecata si acorda cuvantul in apel.
Apărătorul apelantului-petent, având cuvântul în apel, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea hotărârii apelate și rejudecând anularea procesului verbal de contravenție. Susține că petentul nu avea calitatea de proprietar al vehiculului la momentul la care autoturismul a fost identificat în trafic și au fost făcute dovezi în acest sens. Consideră că instanța de fond trebuia să pună în dezbaterea părților pentru a se face demersuri în vederea identificării vehiculului. Nu solicită cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL:
Sub nr._ a fost inregistrata la 08.07.2013 pe rolul Judecatoriei Tulcea plangerea formulata de P. M. impotriva procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor . nr._ intocmit la 11.06.2013 de CNADNR .
Prin sentința civilă nr.3317/8.10.2013 Judecătoria Tulcea a respins plângerea contravențională formulată de către petentul P. M. împotriva procesului verbal . nr._ din 11.06.2013 întocmit de intimata C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA-SA/CESTRIN, ca nefondata.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor . 13 nr._ intocmit la 11.06.2013 de catre CNADNR a fost sanctionat M. P. pentru ca autoturismul ce ii apartine si care avea numarul de inmatriculare_ a circulat la data de 29.05.2013 PE DN 24 fara a detine rovineta valabila ceea ce constituie contraventie conform art 8 alin 1 din OG nr. 15/2002.
Potrivit art 8 alin 1 din OG nr. 15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă.
Art 7 din OG nr. 15/2002 prevede ca responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile revine în exclusivitate utilizatorilor români. Definind notiunea de „utilizator „ se retine ca acesta este persoana fizica sau juridica înscrisa în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.
Prin urmare, apreciază judecătorul fondului că proprietarul unui autovehicul sau cel care foloseste cu drept un astfel de bun, are obligatia de a detine rovinieta daca circula cu autovehiculul pe un drum ce face parte din reteaua nationala de drumuri.
A mai reținut judecătorul primei instanțe că procesul verbal atacat a fost unul intocmit in forma electronica, iar semnatura a fost si ea tot una in forma electronica. Aceasta inseamna ca datele ce le cuprinde sunt consemnate dar si „citite” de un program informatic. Ele sunt o insiruire de semne, date, impulsuri, etc. care, prin intermediul unui program, pot fi convertite in cifre, litere, semne. Imprejurarea ca petentului i-a fost comunicata „o hartie”, a apreciat judecătorul fondului că nu are relevanță sub aspectul existentei procesului verbal si implicit a semnaturii, inmanarea „hartiei” fiind facuta pentru a aduce la cunostinta faptuitorului despre continutul procesului verbal. In situatia in care nu s-ar fi facut convertirea, „traducerea” de date electronice pe suport material prin intermediul programului informatic petentul ar fi primit, electronic, o insiruire de semne, date, impulsuri, etc. fiind in imposibilitate a le descifra.
A arătat judecătorul primei instanțe că faptul ca procesul verbal nu a fost intocmit in mod clasic, pe suport material si prin utilizarea unui instrument care sa lase semne grafice nu echivaleaza cu lipsa lui.
Sub aceste aspecte, judecătorul fondului a constatat că, formal, procesul verbal este legal intocmit, agentul constatator insusindu-si continutul prin semnatura in forma electronica.
Examinand procesul verbal de contraventie s-a retinut de catre instanta de fond ca autovehiculul care a utilizat drumurile publice si pentru care nu era achitata rovinieta, a fost cel inmatriculat sub nr._ . La fila 17 din dosar existand si o fotocopie a unei fotografii realizata de camera video tip ANPR. S-a observat ca numarul de inmatriculare al vehiculului este cel consemnat in procesul verbal de contraventie. S-a mai observat din aceasta fotografie ca vehiculul poarta o denumire: LAND ROVER.
A mai arătat judecătorul primei instanțe că în fotocopia cartii de identitate a vehiculului depusa la dosar nu este consemnat vreun numar de inmatriculare a vehiculului fiind depusa doar partea a doua a cartii de identitate (verso) nu si prima pagina unde sunt consemnate numerele de inmatriculare sub care circula autovehiculul.
Si in cuprinsul adresei nr._/26.02.2013 emisa de Primaria Tulcea există consemnarea ca a fost scos din evidente un vehicul LAND ROVER fara insa a se specifica numarul de inmatriculare.
In aceste conditii judecătorul fondului a arătat că nimeni nu neaga ca petentul a instrainat un vehicul purtand aceeasi denumire cu cel pentru care a fost sanctionat contraventional. Ceea ce petentul nu a putut demonstra este faptul ca intre vehiculul instrainat la 21.02.2013 si cel care a circulat fara rovinieta la 29.05.2013 exista identitate. Nu este consemnat in nici un inscris din cele depuse la dosar ca la 21.02.2013 a vandut autoturismul cu numarul de inmatriculare_ .
Intrucat aceasta dovada nu exista si avand in vedere inregistrarile din evidenta Serviciului Inmatriculari, arată judecătorul fondului că rezulta ca autoturismul cu numar de inmatriculare_ apartine petentului ori ca acesta il poate folosi în baza unui drept legal.
Prima instanță a reținut din inscrisurile depuse la dosar ca fapta a fost savarsita la 29.05.2013, iar procesul verbal a fost intocmit la 11.06.2013, adica la circa doua saptamani distanta si nicidecum peste termenul de 6 luni prevazut de lege.
Petenul a aratat ca si comunicarea procesului verbal s-a facut peste termenul legal insa si aceasta sustinere nu este conforma cu realitatea. Procesul verbal a fost intocmit la 11.06.2013 si a fost comunicat petentului – prin afisare- la 26.06.2013, in cuprinsul termenului de o luna.
In legatura cu solicitarea petentului de înlocuire a sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, prima instanță susține că trebuie avut in vedere ca, legiuitorul a prevazut ca nedetinerea unei roviniete in conditiile in care se utilizeaza reteaua de drumuri prezinta grad de pericol atunci cand a indicat ca respectiva fapta este contraventie si a indicat sanctiunea de aplicat si limitele acesteia. In cauza prezenta, amenda aplicata a fost cea minima iar faptul intrarii petentului in legalitate, ulterior, nu a fost dovedit astfel ca nu sunt aplicabile dispozitiile legale referitoare la sanctiunea avertismentului.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat apel petentul P. M., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
Astfel, consideră apelantul-petent că a dovedit faptul ca la data încheierii procesului-verbal de sancționare a contravenției nu era proprietarul autoturismului și nu avea calitatea de subiect pasiv al raportului juridic contravențional. Faptul ca in cuprinsul contractului de vanzare-cumparare nu a fost mentionat numărul de înmatriculare al autovehiculului pe care l-a instrainat, consideră că nu inseamna ca actul juridic nu produce efecte si ca nu este valabil.
Mai mult decât atat, arată apelantul-petent că in situatia in care instanta de fond considera necesar, pentru inlaturarea oricărui dubiu, avea posibilitatea de a face verificări la Serviciul înmatriculări din cadrul Institutiei Prefectului Județul Tulcea, pentru a vedea daca exista identitate intre autovehiculul cu număr de identificare SALLLNABB8XA672289 si cel cu număr de înmatriculare_ din cuprinsul procesului verbal, marca LAND ROVER.
Consideră apelantul-petent ca se impunea “in situatia in care a fost omisa depunerea primei parti a cărtii de identitate”, si pentru convingerea instantei, in virtutea, rolului activ, solicitarea completării probatoriului in ceea ce privește proba cu înscrisuri.
Susține apelantul-petent că instanta de fond nu a pus in dezbaterea părtilor si nici nu a fost abordata problema identitatii autovehiculului instrainat, cu cel care a circulat fora rovinieta și mai mult decât atat, a solicitat sa se aibă in vedere adresa nr. P 813/01.10.2013 prin care acesta a solicitat, desi nu era obligația sa legala, efectuarea mențiunilor cu privire la instrainarea autovehiculului in evidentele Serviciului înmatriculări din cadrul Institutiei Prefectului Județul Tulcea.
În susținerea apelului au fost depuse la dosar înscrisuri, în copie.
În termen legal intimata – organ constatator a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală.
Examinând hotărârea atacată sub aspectul motivelor invocate, se reține că apelul este nefondat pentru următoarele considerente.
Sub aspectul legalității procesului verbal de contravenție atacat, se reține că acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . 13 nr._ întocmit la 11.06.2013 de către C.N.A.D.N.R. a fost sancționat apelantul M. P. pentru că autoturismul ce îi aparține și care are numărul de înmatriculare_ a circulat la data de 29.05.2013 PE DN 24 fără a deține rovineta valabilă, ceea ce constituie contravenție conform art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002.
Art. 8 alin 1 din O.G. nr. 15/2002, prevede că fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă.
Art. 7 din O.G. nr. 15/2002 prevede că responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile revine în exclusivitate utilizatorilor români. Definind noțiunea de „utilizator” se reține că acesta este persoana fizica sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.
Astfel se reține că, proprietarul unui autovehicul sau cel care folosește cu drept un astfel de bun, are obligația de a deține rovinieta dacă circulă cu autovehiculul pe un drum ce face parte din rețeaua națională de drumuri.
Susținerea apelantului-petent ca procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este nul întrucât acesta nu este semnat de către agentul constatator este neîntemeiată
În cauză, procesul-verbal atacat este unul întocmit în forma electronică, iar semnătura este și ea tot una în formă electronica. Aceasta înseamnă ca datele ce le cuprinde sunt consemnate dar și „ citite ” de un program informatic. Ele sunt o înșiruire de semne, date, impulsuri, etc. care, prin intermediul unui program, pot fi convertite în cifre, litere, semne. Împrejurarea ca petentului i-a fost comunicata „o hârtie” nu are relevanță sub aspectul existentei procesului-verbal și implicit a semnăturii, înmânarea „ hârtiei ” fiind făcută pentru a aduce la cunoștința făptuitorului despre conținutul procesului-verbal. În situația în care nu s-ar fi făcut convertirea, „traducerea” de date electronice pe suport material prin intermediul programului informatic petentul ar fi primit, electronic, o înșiruire de semne, date, impulsuri, etc. fiind în imposibilitate a le descifra.
Faptul ca procesul-verbal nu a fost întocmit în mod clasic, pe suport material și prin utilizarea unui instrument care să lase semne grafice nu echivalează cu lipsa lui.
Apelantul-petentul a arătat că fapta ce se reține ca fiind contravenție este din 29.05.2013 pe când el a înstrăinat autovehiculul la data de 21.02.2013.
Pe fondul cauzei, se reține că autovehiculul care a utilizat drumurile publice și pentru care nu era achitată rovinieta este cel înmatriculat sub nr._, iar la fila 17 din dosar exista și o fotocopie a unei fotografii realizată de camera video tip ANPR în care se observa ca numărul de înmatriculare al vehiculului este cel consemnat în procesul-verbal de contravenție, vehiculul purtând denumirea „LAND ROVER”.
D. cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare a unui vehicul folosit încheiat la 21.02.2013 rezultă că apelantul-petent a înstrăinat către altul un vehicul marca LAND ROVER, nefiind specificat și numărul de înmatriculare a acestui vehicul.
În fotocopia cărții de identitate a vehiculului depusă la dosar nu este consemnat vreun număr de înmatriculare a vehiculului, fiind depusă doar partea a doua a cărții de identitate (verso) nu și prima pagina unde sunt consemnate numerele de înmatriculare sub care circula autovehiculul.
Și în cuprinsul adresei_/26.02.2013 emisă de Primăria Tulcea este consemnat că a fost scos din evidente un vehicul LAND ROVER fără însa a se specifica numărul de înmatriculare.
Prin urmare, se reține că apelantul-petent a înstrăinat un vehicul purtând aceeași denumire cu cel pentru care a fost sancționat contravențional, neputând însă demonstra faptul că intre vehiculul înstrăinat la 21.02.2013 și cel care a circulat fără rovinieta la 29.05.2013 exista identitate. Nu este consemnat in nici un înscris din cele depuse la dosar ca la 21.02.2013 a vândut autoturismul cu numărul de înmatriculare_ .
Întrucât această dovadă nu există și având în vedere înregistrările din evidenta Serviciului Înmatriculări rezultă ca autoturismul cu număr de înmatriculare_ aparține apelantului-petent ori că acesta îl poate folosi în baza unui drept legal.
S-a mai invocat de către apelant și faptul că amenda este prescrisă întrucât trebuia aplicată în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, însă din înscrisurile depuse la dosar rezultă ca fapta a fost săvârșită la 29.05.2013 iar procesul-verbal a fost întocmit la 11.06.2013 adică la circa doua săptămâni distanța și nicidecum peste termenul de 6 luni prevăzut de lege.
Apelantul a mai arătat că și comunicarea procesului-verbal s-a făcut peste termenul legal însă și această susținere nu este conformă cu realitatea, întrucât procesul-verbal a fost întocmit la 11.06.2013 și a fost comunicat apelantului-petent – prin afișare – la 26.06.2013, în cuprinsul termenului de o lună.
Relativ la solicitarea apelantului de înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului motivat de împrejurarea că fapta nu prezintă pericol social și că a intrat imediat în legalitate achitând contravaloarea rovinetei, se reține că dovada achitării rovinietei nu a fost însă produsă în fata instanței, or în cauza prezentă, amenda aplicată a fost cea minimă, iar faptul intrării apelantului-petent în legalitate, ulterior, nu a fost dovedit, astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile legale referitoare la sancțiunea avertisment.
Pentru aceste considerente, hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală, văzând și dispozițiile art. 480 alin 1 din N.C.P.C., va fi respins apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul civil declarat de către apelantul-petent P. M. prin avocat Epifanov A., cu domiciliul ales la Cabinet avocat Epifanov A. situat in municipiul Tulcea, ., județul Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 3317/08.10.2013 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA – S.A. CESTRIN, cu sediul în municipiul București, .. 401A, sector 6, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 20 februarie 2014.
P R E Ș E D I N T E, JUDECĂTOR, GREFIER
D. N. M. L. Șurculescu P. L.
Jud. fond. C.M.T.
Redactat jud. D.N./04.03.2014
Tehnoredactat gref. P.L./ gref. G.R./11.03.2014/2 ex.
← Pretenţii. Decizia nr. 71/2014. Tribunalul TULCEA | Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 211/2013.... → |
---|