Plângere contravenţională. Decizia nr. 513/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 513/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 15-04-2013 în dosarul nr. 1395/244/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 513/R/2013
Ședința publică de la 15 Aprilie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L.-M. B.
Judecător E. S.
Judecător G. F.
Grefier F. P.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul P. B. C. domiciliat în Iași, ., jud.Iași în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE V. cu sediul în V., ..1, jud.V., împotriva sentinței civile nr.936 din 07.11.2012 pronunțată de Judecătoria Huși în dosarul nr._, având ca obiect plângere contraventională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentul P. B., av. Șenchiu M. cu delegație de substituire pt. d-l av.A. L., lipsă fiind intimatul IPJ.V..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că dosarul este la al II-lea termen de judecată, prin serviciul registratură la data de 12.04.2013 s-au depus relațiile solicitate de la IPJ.V. și s-a solicitat judecata în lipsă.
S-au citit și verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Av. Șenchiu M. arată că s-a solicitat de către instanță la termenul anterior, depunerea de către IPJ.V. a buletinului de verificare metrologică.
Instanța învederează d-lui av. că s-au depus aceste relații.
Av.Șenchiu M. arată că doar îl substituie pe d-l av. A. L. care dorește să depună doar practică judiciară în susținerea concluziilor de la termenul anterior.
Nemaifiind alte cereri de formulat, acte de depus sau excepții de invocat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul apărătorului recurentului în susținerea recursului.
Av. Șenchiu M. având cuvântul arată că menține concluziile și solicită admiterea recursului așa cum s-a solicitat la termenul anterior.
Instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, când;
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 936 din 07.11.2012 Judecătoria Huși s-a admis în parte plângerea contravențională formulată de petentul P. B.-C., domiciliat în Iași, ., jud. Iași în contradictoriu cu agentul constatator I.P.J. V., cu sediul în V., ..1, jud. V., și în consecință:
S-a dispus înlocuirea amenzii contravenționale în sumă de 140 lei aplicată petentului pentru săvârșirea contravenției prevăzute și pedepsite de art.108 al.1 lit.a) pct.3 din OUG nr.195/2002 rep., prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 30.04.2012 de agentul constatator cu sancțiunea AVERTISMENT.
S-a pus în vedere petentului ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
S-au menținut celelalte prevederi din procesul-verbal de contravenție ca fiind legale și temeinice.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 03.07.2012 încheiat de IPJ V.-SPR DNE, petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravențiilor prev. de art.102 al.3 lit.e) și art.108 al.1 lit.a) pct.3 din OUG nr.195/2002 republicată, cu sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 630 lei (echivalentul a 11 puncte amendă) și măsura complementară-2 puncte penalizare. Totodată, pentru contravenția prev. de art.102 al.3 lit.e) OUG nr.195/2002 republicată, pe lângă sancțiunea principală a amenzii s-a luat și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile.
S-a reținut în sarcina petentului că la data de 30.04.2012, ora 1256, pe DN 28 km.139 în loc. Drînceni, a condus auto marca jeep Grand Cherokee cu nr._ cu viteza de 102 km/h, viteză stabilită cu aparatul radar Autovision montat pe auto_ hard disc nr.2. S-a mai reținut, de asemenea, că petentul nu purta centura de siguranță în timpul mersului.
Procesul-verbal a fost încheiat în prezența petentului, care a consemnat că își rezervă dreptul de a formula obiecțiuni în instanță.
În genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, procesului-verbal trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării situației de fapt, operând în acest caz prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agentul constatator.
Pe de altă parte, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului ( în cauzele A. contra României din 04.10.2007 și Telfner contra Austriei din 20.03.2001)a statuat că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției, admițând că în favoarea petentului operează prezumția de nevinovăție (care implică dreptul petentului de a dovedi prin orice mijloc de probă, nerealitatea celor consemnate în procesul verbal), atunci când a stabilit că domeniului contravențional i se aplică regulile existente din domeniul penal.
Cum ambele prezumții sunt relative, revine instanței de judecată să determine, pe baza probelor administrate de ambele părți, limita până la care cele două prezumții pot opera. Așadar, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal, sarcina probei contrare incumbând acuzatorului (în cazul de față-agentul constatator). Atunci când în urma administrării tuturor dovezilor necesare soluționării cauzei se ajunge la îndoiala cu privire la vinovăția contravenientului, iar aceasta nu este înlăturată, prezumția de nevinovăție nu este răsturnată, fiind incident principiul "in dubio pro reo".
Pornind de la aceasta instanța, fiind investită, potrivit art.34 alin. 1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor,cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, a reținut:
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.16, art.17 și 19 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Instanța a mai reținut, de asemenea și împrejurarea că faptelor li s-a dat o corectă încadrare juridică. De altfel, petentul nu a invocat nici un motiv de nulitate a procesului-verbal de contravenție.
Relativ la temeinicia procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța a avut în vedere probele administrate în cauză.
Astfel s-a reținut că petentul nu a reușit să facă dovada contrarie a situației reținute de agentul constatator în procesul-verbal. Din planșele foto depuse de agentul constatator rezultă foarte clar că la momentul 12:56:14, petentul se deplasa în localitate cu o viteză de 102 km/h. De asemenea, mai rezultă că autovehiculul petentului este clar evidențiat în planșele respective, fiind vizibil numărul acestuia de înmatriculare. Nu este fondată susținerea petentului că viteza reținută de agentul constatator nu este corect stabilită, având în vedere că petentul s-a uitat la acul vitezometrului și a văzut că se deplasa cu 70 km/h, aparatul radar fiind cel care detectează și măsoară viteza, aprecierea petentului fiind una pur subiectivă.
Referitor la contravenția prev. de art.108 al.1 lit.a) pct.3 din OUG nr.195/2002 rep. pentru care petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 140 lei și aplicarea unui număr de 2 puncte penalizare, instanța a reținut că agentul constatator nu a făcut o corectă individualizare a pedepsei, cu toate că fapta a fost percepută direct de polițist.
În ceea ce privește analiza sancțiunii stabilite în procesul-verbal, art.5 alin.5 din O.G.2/2001 prevede că aceasta trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite” iar art.21 alin.3 din același act normativ prevede că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de lege și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal de contravenție.
Analizând gradul de pericol social concret al faptei săvârșite în conformitate cu criteriile prevăzute de art.21 alin.3 din O.G. 2/2001, instanța a apreciat că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, însă având în vedere că sancțiunea contravențională trebuie să îmbine caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ, a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea „avertisment”.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, instanța a admis în parte plângerea formulată de petentul P. B.-E., conform dispozitivului sentinței.
A dispus înlocuirea amenzii contravenționale în sumă de 140 lei aplicată petentului pentru săvârșirea contravenției prevăzute și pedepsite de art.108 al.1 lit.a) pct.3 din OUG nr.195/2002 rep., prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 30.04.2012 de agentul constatator cu sancțiunea AVERTISMENT.
În temeiul disp. art.7 din O.G. nr. 2/2001, modificate prin disp. art. I, pct.3 din OUG nr.108/2003, instanța a atras atenția petentului, ca pe viitor să respecte întocmai dispozițiile legale.
A menținut celelalte prevederi din procesul-verbal de contravenție ca fiind legale și temeinice.
Impotriva acestei soluții a declarat recurs petentul P. B., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu motivarea că în mod greșit prima instanță a reținut că fapta contravențională există, că aceasta nu a fost constatată personal de către agentul constatator, că în cauză intimatul nu a făcut dovezi privind fapta.
De asemenea, contestă recurentul și faptul că în planșele foto nu se poate observa numărul de înmatriculare al autoturismului, că viteza cu care circula autoturismul înregistrat de radar este diferită față de cea consemnată în procesul verbal.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului.
In recurs, petentul a depus sentința civilă nr.1190/2009 a Judecătoriei V., spre a face dovada practicii judiciare de la această instanță în materia contravențiilor la legea circulației.
Analizând hotărârea instanței de fond, în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu sub toate aspectele, așa cum prevede art.304 cod proc.civilă, tribunalul constată că recursul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Prin procesul verbal de contravenție .. Nr._ încheiat la data de 30.04.2012, petentul P. B. a fost sancționat cu o amendă contravențională în sumă de 770 lei și cu suspendarea dreptului de conduce un autovehicul pe o perioadă de 90 de zile.
Sub aspectul legalității, se constată că prima instanță a reținut, în mod corect, că procesul verbal de contravenție a fost întocmit legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de dispozițiile art.17 alin.1 din OG.2/2001 care atrag nulitatea absolută expresă a actului.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, tribunalul reține că, în mod corect, s-a reținut de către instanța de fond săvârșirea contravenției prevăzute de art. 108 alin.1 lit.a pct.3 și art. 102 alin.3 lit.e din OUG.195/2002, reținând că la data de 30.04.2012, ora 12,56 pe DN. 28, km 139 în localitatea Drânceni a condus un autoturism_ cu viteza de 102 km/h, viteză care a fost stabilită cu aparatul radar Autovision montat pe auto_ hard disc nr.2, iar petentul șofer nu purta centura de siguranță.
Intimatul a făcut dovada săvârșirii faptei contravenționale cu planșele foto și cu înregistrarea video pe CD-ul nr._ din 15.10.2012.
Viteza a fost stabilită corect de aparatul radar.
Cât privește critica petentului că agentul constatator nu a constatat personal faptele contravenționale, este hilară.
Viteza cu care circula autoturismul pe șosele se măsoară cu aparate radar atât în România cât și în toată lumea.
Cât privește fapta de nepurtare a centurii de siguranță, a fost percepută direct de polițist, aspect care nu a fost negat de petent prin obiecțiunile consemnate în procesul verbal.
Pentru această contravenție, prima instanță a aplicat corect criteriile de individualizare a sancțiunii contravenționale stabilite de disp. art. 21 alin.3 din OG.nr.2/2001.
Petentul nu a făcut nici o dovadă împotriva situației de fapt reținută în procesul verbal.
Față de cele arătate, de dispozițiile art.312 al.1 Cod proc.civilă și având în vedere că, în cauză, nu sunt incidente nici unul din motivele prev. de art.304 Cod proc.civilă, sau alte motive de ordine publică, instanța va respinge recursul, urmând să mențină hotărârea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiat, recursul declarat de petentul P. B. împotriva sentinței civile nr.936 din 07.11.2012 pronunțată de Judecătoria Huși, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Aprilie 2013.
Președinte, L.-M. B. | Judecător, E. S. | Judecător, G. F. |
Grefier, F. P. |
Red.S.E.
2ex./7.05.2013
J..fond:A. I.C.
Tehdact.P.F.
F.P. 22 Aprilie 2013
| ← Anulare act. Decizia nr. 448/2013. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 535/2013. Tribunalul... → |
|---|
