Plângere contravenţională. Decizia nr. 659/2013. Tribunalul VASLUI

Decizia nr. 659/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 13-05-2013 în dosarul nr. 6708/333/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL V.

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 659/R/2013

Ședința publică de la 13 Mai 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE A. C.

Judecător L.-M. B.

Judecător R.-N. O.

Grefier M.-L. M. F.

Pe rol judecarea recursului civil privind pe recurent B. D. și pe intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI V., declarat împotriva sentinței civile nr. 453 din 01.02.2013 a Judecătoriei V., având ca obiect-plângere contraventionala.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă recurenta petentă B. D., lipsă fiind intimatul agent constatator I.P.J. V..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că recursul se află la al doilea termen de judecată; prin serviciul de registratură, recurenta-petentă a depus procesul verbal în exemplar lizibil; se solicită judecarea cauzei și în lipsă.

S-au verificat actele și lucrările de la dosar, după care:

Recurenta precizează că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la dezbateri, dând cuvântul în susținerea recursului.

Recurenta, având cuvântul, precizează că din procesul verbal de contravenție atașat de aceasta la dosarul cauzei rezultă faptul că nu s-a indicat temeiul juridic al faptei săvârșite, sunt două scrisuri diferite. Susține că nu a reușit să se prezinte la două termen de judecată la instanța de fond întrucât are domiciliul în Iași.

De asemenea, în ce privește planșele foto arată că acestea sunt neclare, motiv pentru care nu pot fi luate în considerare de către instanță.

In concluzie, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

Instanța declară dezbaterile închise, lasă cauza în pronunțare și trece la deliberare, când:

INSTANȚA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.453 din 01.02.2013 Judecătoria V. a respins plângerea formulată de petenta B. D. împotriva procesului-verbal . nr._/3.10.2012 încheiat de IPJ – Poliția Negrești.

Pentru a pronunța această sentința s-au reținut următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 6708/2012, petenta B. D. a solicitat ca prin hotărârea ce va pronunța, să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data 3.10.2012 de intimata IPJ – Poliția Negrești.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că la data de 3.10.2012 se deplasa cu autoturismul_ pe DJ 248, o șosea cu copaci, în lucru, pe care nu existau amplasate indicatoare cu limitare de viteză.

Susține petenta că după ce a intrat în localitatea Rebricea, a fost oprită de un lucrător de poliție ce i-a adus la cunoștință că a depășit viteza în localitate.

Arată petenta că înregistrarea poate fi pusă la îndoială în condițiile în care erau mai mulți participanți la trafic, nu i-a fost prezentată înregistrarea, iar obligația probării celor reținute în procesul-verbal revenea agentului constatator.

A făcut trimitere petenta la dispozițiile NML 021-05 (pct. 4.3), la prevederile art. 109/2 - OUG 195/2002 și a arătat că procesul-verbal este nul întrucât nu au fost respectate prevederile art. 16 – OG 2/2001 (neindicarea actului normativ ce sancționează fapta), nu a fost descrisă fapta, data, ora, locul, mențiunile au fost făcute de două persoane, și nu au fost respectate nici dispozițiile art. 17/ - OG 2/2001.

În dovedirea plângerii s-a atașat procesul-verbal de contravenție.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, în termen legal, intimata a solicitat respingerea plângerii formulată de petentă ca neîntemeiată, cu motivarea că procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția de veridicitate și autenticitate până la proba contrară.

A făcut trimitere intimata la prevederile art. 15 – OG 2/2001 și la prevederile art. 109 – OUG 195/2002, și a fost înaintată documentația ce a stat la baza încheierii actului sancționator.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal . nr._ întocmit de intimata IPJ – Poliția Negrești la data de 3.10.2012, petenta B. D. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 630 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute și sancționate de art. 102/3/e din OUG nr. 195/2002, reținându-se că la data de 3.10.2012 a condus autoturismul VW_ pe DJ 248, în localitatea Rebricea cu viteza de 110 km/h, abatere stabilită cu aparatul radar de pe autospeciala MAI –_ – caseta 474.

Respectând dispozițiile art. 34 alin.1 din O.G. 2/2001 și implicit principiul preeminenței dreptului, instanța urmează a examina mai întâi legalitatea procesului verbal și ulterior temeinicia sa.

Sub aspectul legalității, instanța a reținut faptul că procesul-verbal poate fi calificat drept un act administrativ iar, condițiile de valabilitate a acestor acte sunt: respectarea competenței, a formei și procedurii de emitere a actului, a conformității conținutului actului cu actele juridice cu forță superioară, precum și cu scopul legii.

Așadar, în speță, instanța a constatat că prezentul act a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele, indicate de dispozițiile art. 16 și următoarele din OG 2/2001.

Instanța as apreciat că nulitatea invocată de petentă și argumentată prin nerespectarea art. 16 din OG 2/2001 este nejustificată de următoarele considerente:

Situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt STRICT determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din O.G. 2/2001.

Astfel, prin acest text de lege se prevede că „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal”, specificându-se că numai în astfel de situații „nulitatea se constată din oficiu”.

În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act”.

Art. 105 alin. 2 din Cod procedură civilă stipulează că „actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcționar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor”. Potrivit art. 105 alin. 2 din Cod procedură civilă nulitatea intervine dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

- existența unui act de procedură întocmit cu neobservarea formelor legale sau de către un funcționar necompetent;

- actul de procedură să fi produs părții o vătămare ;

- vătămarea să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului, vătămare ce nu a fost probată, în cauză.

Dealtfel, nerespectarea dispozițiilor art. 16 din actul normativ citat nu atrage nulitatea actului sancționator deoarece petenta nu a demonstrat existența vătămării.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța a examinat-o din perspectiva Convenției Europene a Drepturilor Omului, conform art.20 din Constituția României, textul convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern, având în același timp o forță juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului.

Analizând criteriile stabilite pe cale jurisprundența de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza LAUKO vs Slovacia), instanța a constatat că domeniul contravențional, astfel cum este reglementat prin norma cadru O.G.2/2001, poate fi calificat ca intrând în sfera de aplicare a art.6 paragraf 1 din CEDO, în latura sa penală.

Instanța, reținând aplicabilitatea în speță a dispozițiile art. 6 paragraf 1 CEDO, în latura sa penală în mod evident va fi ținută și de prevederile paragrafului 2 și 3 ale aceluiași articol, care instituie garanții procedurale specifice în domeniul penal.

Printre aceste garanții se numără și cea referitor la obligativitatea respectării prezumției de nevinovăție.

Această prezumție privește atât atitudinea organelor judiciare față de săvârșirea cauzei cât și sarcina probei.

Prezumția relativă de legalitate a procesului-verbal este susținută și prin urmare poate fi coroborată cu planșele foto prezentate în cauză.

Potrivit prevederilor art. 109 alin. 2 din OG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției iar potrivit prevederilor art. 121 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice aprobat prin HG nr. 1391/2006, nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.

Potrivit prevederilor art. 181 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OG nr. 195/2002, în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnice omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces – verbal de constatare a contravenției.

Pentru ca înregistrarea să poată fi folosită ca probă, potrivit prevederilor pct. 3.4.1 din Norma de metrologie legală 021 – 05 NML „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre )”, aprobată prin Ordinul Biroului Român de Metrologie nr. 301/2005, modificat prin Ordinul Biroului Român de Metrologie Legală nr. 153/2007 și prin Ordinul 187/2009, înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:

- data și ora la care a fost efectuată măsurarea;

- valoarea vitezei măsurate;

- imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.”

Instanța a considerat că în speță sarcina probei, revenea organelor de poliție, neputând pretinde petentului, în mod obiectiv și rezonabil să facă dovada faptului că a condus cu viteză legală, mijloacele tehnice ce consolidează susținerile agentului constatator stând exclusiv la îndemâna acestora.

Planșele foto anexate în cauză cuprind mențiunile sus-citate, fotografiile fiind realizate după filmarea video făcută cu cinemometrul rutier montat pe auto MAI –_, verificat metrologic, fapt atestat prin buletinul nr._/21.08.2012.

Există probe certe cu care se coroborează prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal.

Raportat celor expuse, instanța a respins plângerea contravențională promovată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petenta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice, pentru următoarele motive:

Instanța de fond nu a ținut seama de motivele de fapt arătate pe larg in plângerea împotriva p.v. . nr._ din 03.10.2012.

De asemenea, nu au fost reținute motivele de constare a nulității arătate in plângere, in cuprinsul PV nu este menționat care act normativ sancționează fapta, aspect ce contravine art. 16 din OG 2 /2001 republicata, fapt ce duce la constatarea nulității procesului verbal CC nr._ din 03.10.2012 întocmit de către IPJ V.(pentru lipsa temeiului legal al sancțiunii).

ART. 16 din OG 2/2001 republicata prevede: " (1) Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac și organul la care se depune plângerea".

Un alt element de constatare a nulității este si acela ca, PV este completat de cel puțin 2 persoane, sunt doua scrisuri diferite, probabil de către 2 agenți constatatori, ca nu s-a procedat in mod corect la descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, sensul deplasării s.a. precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei- alte elemente de constatare a nulității procesului verbal.

ART. 17 din OG 2/2001 republicata prevede: "Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul Un persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata și din oficiu".

Recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Analizând sentința civilă recurate prin prisma motivelor de recurs invocate, dar si din oficiu, potrivit art.304 indice 1 Cod de procedură civilă, Tribunalul reține următoarele:

Sub aspectul legalității, se constată că prima instanța a reținut, in mod corect, că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de dispozițiile art. 17 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 care atrag nulitatea absolută expresă a actului (numele, prenumele și calitatea agentului constatator; numele, prenumele și domiciliul contravenientului; fapta săvârșită; data săvârșirii acesteia).

Situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act. (Decizia nr. XXII/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite).

Tribunalul constată, în primul rând, că fapta a fost suficient descrisă - „în data de 3.10.2012, ora 11.49, pe DJ 248 – Rebricea a condus autoturismul marca „VW” cu număr de înmatriculare_, pe DJ248, în localitatea Rebricea, cu viteza de 110 km/h, stabilită cu aparatul radar montat pe autospeciala MAI29060 – caseta 474” și i s-a dat o corectă încadrare juridică – art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002.

Sensul de deplasare al contravenientului nu este relevant din punctul de vedere al conținutului constitutiv al contravenției prevăzută de art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 .

Tribunalul arată că art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 prevede atât fapta contravențională, cât și sancțiunea aplicabilă în cazul săvârșirii acesteia.

În al doilea rând, Tribunalul constată că recurenta nu a dovedit în nicio modalitate că prin faptul că nu s-a indicat în mod expres textul sancționator și prin existența a două scrisuri în cuprinsul procesului-verbal de contravenție s-a produs vreo vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal . nr._.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, Tribunalul constată că instanța de fond a reținut, în mod corect, situația de fapt.

Astfel, din planșele fotografice existente la dosarul instanței de fond (filele 21-23), reiese în mod clar viteza de 110 km/h, neexistând vreun dubiu asupra faptului că autovehiculul surprins este cel condus de către recurenta-petentă.

În ceea ce privește modalitatea de individualizare a sancțiunilor contravenționale principală și complementară de către agentul constatator, Tribunalul consideră că a fost corectă.

Sancțiunea contravențională a amenzii a fost aplicată la minimul prevăzut de lege pentru abaterea contravențională săvârșită de către recurent, iar referitor la sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 90 de zile, Tribunalul arată că aplicarea acesteia este obligatorie, indiferent de sancțiunea principală aplicată, chiar și în ipoteza în care aceasta ar fi sancțiunea avertismentului.

Instanța arată și că sancțiunile contravenționale aplicate în prezenta cauză au fost corect individualizate numărul contravențiilor de acest gen este în creștere (unele fapte conducând chiar la pierderea de vieți), iar lipsa unei riposte ferme a societății ar întreține climatul contravențional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și de protecție a statului.

În consecință, fata de considerentele mai sus expuse, in temeiul art. 312 Cod de procedură civilă, urmează a fi respins recursul ca neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiat recursul declarat de B. D. împotriva sentinței civile nr.453 din 01.02.2013 pronunțată de Judecătoria V., pe care o menține.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică de la 13 Mai 2013.

Președinte,

A. C.

Judecător,

L.-M. B.

Judecător,

R.-N. O.

Grefier,

M.-L. M. F.

Red. A.C.

Tehred. M.M.F.

2 ex./27.05.2013

Jud. fond: M. G.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Decizia nr. 659/2013. Tribunalul VASLUI