Rezoluţiune contract. Decizia nr. 1166/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1166/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 02-10-2013 în dosarul nr. 565/189/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1166/R/2013
Ședința publică de la 02 Octombrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE I.-M. P.
Judecător C. A.
Judecător D. M. M.
Grefier E. G.
Pe rol se află judecarea cererii de recurs formulată de recurenta – pârâtă B. A., domiciliată în .. V., în contradictoriu cu intimata – reclamantă S. P.,împotriva sentinței civile nr. 819/20.03.2013 a Judecătoriei Bârlad, pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect rezoluțiune contract de întreținere.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentei, av. G. L., cu împuternicire avocațială la dosar și intimata S. P., asistată de av. G. C., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind recurenta.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită; cauza se află la al treilea termen de judecată; în data de 24.09.2013, recurenta a depus înscrisuri; nu se solicită judecarea cauzei și în lipsă.
S-au verificat actele dosarului, după care instanța dă cuvântul reprezentanților prezenți pentru a formula cereri.
Av. G. L. nu formulează cereri.
Av. G. C. nu formulează cereri.
În baza probatoriului administrat instanța se consideră lămurită, constată cercetarea judecătorească terminată și dă cuvântul la dezbateri, pe cererea de recurs.
Av. G. L., având cuvântul pentru recurentă, solicită admiterea recursului, desființarea hotărârii primei instanțe si rejudecând cauza sa se respingă acțiunea reclamantei ca fiind neîntemeiată.
Hotărârea pronunțată este nelegală si netemeinică, instanța de fond reținând o situație de fapt contrară probatoriilor administrate. Nu a ținut cont de declarațiile martorilor audiați la cererea pârâtei, de înscrisuri și nici de apărările pârâtei.
Instanța de fond a reproșat și a considerat necesar să se dispună rezoluțiunea contractului de întreținere, pe motiv că pârâta nu și-ar fi îndeplinit obligația de întreținere personal, față de reclamantă.
Din declarațiile martorilor T. M. si Zanet S. a rezultat o situație contrară celor reținute de instanța de fond, respectiv că pârâta și-a îndeplinit personal obligația de întreținere față de reclamantă chiar din momentul în care s-a încheiat contractul de întreținere. A rezultat din declarațiile martorilor că pârâta venea în domiciliul reclamantei de cel puțin 2 ori/zi, se preocupa de curățenia locuinței, pregătirea hranei, spălarea hainelor și întreținerea sănătății reclamantei aducând medicul acasă pentru consultații și cumpărându-i rețetele medicale. Din adresa medicului de familie se poate observa că în lunile decembrie și ianuarie a fost chemat de către pârâtă de 4 ori la domiciliul reclamantei, că a constatat o îmbunătățire a stării de sănătate a reclamantei și că condițiile de igiena din casă erau ireproșabile.
Pârâta și-a îndeplinit obligația de a presta întreținerea reclamantei pe toata perioada zilei, chiar si atunci când ea era la serviciu, prin asigurarea unei persoane care să o supravegheze și să-i facă diferite servicii. Acest aspect a fost interpretat de instanța de fond ca o neîndeplinire a obligației de întreținere.
Pârâta și-a îndeplinit personal obligațiile de întreținere și le suplinea prin prezenta unei alte persoane, pe toată perioada zilei. Reclamanta a acceptat ca pe perioada zilei să fie supravegheată de aceste persoane, respectiv martora T. M. și numita C. A., care au stat cu ea în perioada 16 ianuarie -6 martie 2013, fiind plătite de către pârâtă.
Această înțelegere a fost percepută în mod direct de martora Zanet S. și a fost dovedită și cu declarația martorei T. M..
Susținerea instanței de fond că o asemenea înțelege nu ar trebui analizată, pentru că nu a fost trecută în contract, nu poate fi primită atât timp cât părțile, prin convenția lor, pot deroga de la clauzele contractului. Reclamanta a acceptat ca T. M. și C. A. să se ocupe de menajul și supravegherea ei, chiar dacă nu s-a menționat în contract.
1nstanta de fond nu a analizat faptul că reclamanta a refuzat să mai primească întreținerea de la pârâtă. Din data de 30 ianuarie 2013, așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați, reclamanta nu a mai primit-o in locuința sa. Chiar și în aceste condiții pârâta a asigurat prezența martorei T. în casa pârâtei, până în martie 2013, pe care a plătit-o din banii săi.
Chiar dacă reclamanta nu-i mai primea alimentele și medicamentele aceasta i le asigura prin intermediul martorei T. M..
Greșit a reținut prima instanță că acest contract de întreținere nu se poate desfășura din culpa reclamantei. De fapt, relațiile dintre pârâtă și reclamantă s-au degradat când au intervenit rudele reclamantei.
Nici celălalt reproș, că nu ar fi locuit cu reclamanta, nu poate fi primit. Încă de la început reclamanta a avut pretenția ca pârâta să nu rămână peste noapte in locuința sa. Reclamanta nu a rămas fără supraveghere deoarece erau vecine.
Totodată, clauzele contractului sunt contradictorii. Pe de o parte se consemnează că transmițătoarea va urma să locuiască cu dobânditoarea, iar pe de alta parte că pârâta va intra in stăpânirea de fapt asupra imobilului numai după decesul transmițătoarei. În aceasta situație, clauzele contractului trebuiesc interpretate conform voinței părților și înțelegerii existente. Nici când i-a fost rău reclamanta nu i-a permis pârâtei să rămână peste noapte în imobilul său.
Afirmațiile că pârâta ar fi avut o atitudine agresivă verbal, că ar amenințat-o, că nu i-a avut grija și că i-a adat medicamente fără știrea medicului nu pot fi primite.
Singura persoana care a declarat o asemenea situație de fapt este martora I. O., care se contrazice în declarația sa când spune că venea săptămânal în locuința sa, iar ulterior face precizarea că pe perioada lunii ianuarie nu a fost în . formulat plângere penală împotriva acestei martore. În mod incorect instanța a pus temei pe declarația acestei persoane, care nu se corobora cu alte probe administrate în această cauză.
Față de aceste aspecte consideră că in mod incorect instanța a apreciat ca reclamanta și-a dovedit acțiunea, iar pârâta nu si-a îndeplinit obligațiile contractuale. Reclamanta nu-și poate invoca propria culpă în rezoluțiunea contractului. Pârâta dorește să se ocupe de reclamantă, relațiile dintre acestea au fost foarte bune până la momentul când au intervenit rudele reclamantei și deși a încercat să discute cu reclamanta aceasta nu a primit-o. Acest aspect confirmă că reclamanta refuză să primească întreținerea și nu poate fi sancționată pârâta pentru această situație.
Solicita admiterea recursului și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Av. G. C., având cuvântul pentru intimată, solicită respingerea recursului declarat și menținerea sentinței civile nr. 819/2013 a instanței de fond prin care s-a dispus rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr. 693/4.12.2012 încheiat între intimată și recurentă. Prin aceeași sentință s-a dispus și repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului menționat, în sensul revenirii în proprietatea intimatei a imobilelor casă de locuit și terenul aferent construcției în suprafața 1289 mp, imobile situate în ..
Din probele administrate în fața instanței de fond, rezulta ca prin contractul de întreținere intimata a transmis recurentei imobilul casă de locuit si terenul aferent construcției, din ., recurenta obligându-se ca în schimbul acestor transmisiunii să presteze întreținere intimatei constând in acordare de hrană, medicamente, încălzit, iluminat și cele necesare înmormântării, obligându-se să locuiască cu intimata până la sfârșitul vieții.
Atât din declarațiile martorilor audiați la instanța de fond cât si din răspunsurile date la interogatorii, rezultă că anterior încheierii acestui contract recurenta o vizita pe intimată, iar ulterior i-a sugerat să încheie un contract de întreținere, solicitându-i totodată să nu spună nimic nepoților săi.
La scurt timp după încheierea contractului de întreținere, intre părți au apărut neînțelegeri, determinate de comportamentul recurentei care nu-și îndeplinea în mod corespunzător obligațiile. Astfel, i-a reproșat recurentei faptul că încearcă să-și îndeplinească parțial obligațiile, prin persoane interpuse, lucru cu care nu a fost de acord, neexistând o înțelegere in acest sens pentru că ar fi fost înserată în contract. Dacă ar fi dorit ca altă persoană se ocupe de ea ar fi încheiat contractul cu acea persoană.
Mai mult decât atât, în urma reproșurilor pe care i le-a făcut recurentei, aceasta a început să adopte o atitudine agresiva, amenințând-o ca îi va dărâma casa cu buldozerul, ca o va duce la azil, aspecte constatate în mod direct de martora I. O., care a asistat la aceste certuri. Tot această martoră a fost cea care a declarat că recurenta îi administra medicamente fără a respecta prescripțiile medicale, fapt ce a dus la deteriorarea stării de sănătate a intimatei.
Cu privire la declarația martorei Zanet S., propusă de recurentă, arată ca aceasta este colegă de serviciu cu recurenta și a participat din partea autorității tutelare la încheierea contractului de întreținere. Această martoră a declarat că nu a cunoscut-o niciodată personal pe intimată, că nu i-a vizitat casa și că toate relatările ei au avut la baza relatările pârâtei. Această martoră a afirmat că intimata ar fi o persoană dificilă și suspicioasă, părere împărtășită de la recurentă. Dacă recurenta ar fi avut această părere despre intimată probabil nu ar fi încheiat un astfel de contract.
Contractul de întreținere prevede in mod clar înțelegerile părților, motiv pentru care declarația martorei Zanet S. nu poate înlătura conținutul actului autentic de întreținere.
Întrucât intimata este o persoană în vârsta, cu probleme de sănătate severe, încheierea contractului a prevăzut și o clauză contractuală potrivit căreia intimata trebuia să locuiască cu intimata până la sfârșitul vieții. Această clauză contractuală nu poate fi înlăturată de declarația unui martor. Dacă intimata nu și-ar fi dorit acest lucru, nu ar fi fost inserat în contract.
Martorii audiați in cauza au relatat faptul ca recurenta o vizita după orele de program, iar persoanele plătite de către aceasta, respectiv Chîritoiu A. si T. M., nu stăteau tot timpul cu intimata și niciodată in timpul nopții deși, fiind o persoana cu probleme de sănătate majore și-ar fi dorit acest lucru.
În perioada 11.01._13, a fost internată în spital, a ajuns la instituția medicala cu ambulanța, nefiind însoțită de recurentă sau de vreo alta persoană. Cu prilejul externării, s-a eliberat o scrisoare medicală din conținutul căreia rezulta, pe lângă diagnosticele de care suferea, că nu era alimentata si hidratată corespunzător, recomandându-se o dieta cu 4-5 mese pe zi și hidratare cu 2,5 litri lichide/zi. Prin urmare, consemnările medicilor contrazic declarațiile martorei T. M., care a afirmat faptul că intimata era foarte bine hrănită și că mânca chiar și în timpul nopții.
Prin urmare, prin raportate la conținutul scrisorii medicale rezultă cu certitudine că recurenta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale nici personal dar nici prin persoane interpuse, intimata nefiind îngrijită corespunzător.
Prin urmare, noțiunea de întreținere include o multitudine de prestații, include executarea corespunzătoare a obligațiilor de întreținere când izvorul ei este un contract, si nu in ultimul rând, include pe lângă o prestație materiala si o componenta psihologica care se întemeiază pe un raport de încredere si apropiere. Or, având in vedere comportamentul pe care l-a abordat recurenta la scurt timp după ce a dobândit imobilul, neexecutându-și obligațiile de întreținere personal și nici prin persoane interpuse, au determinat-o pe intimată să devină suspicioasă, să-i fie frică și să-i creeze un sentiment de amărăciune, conștientizând că și-a înstrăinat imobilul si este fără ajutor atunci când are nevoie.
Având in vedere faptul ca schimbarea debitorului obligației de întreținere nu se poate face in timpul vieții întreținătorului decât cu acordul întreținutului, acord neexistând din partea intimatei, exigente care decurg tocmai din caracterul intuituu personae al contractului de întreținere, apreciază că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală și solicită menținerea ei.
În consecință, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța declară dezbaterile închise, lasă cauza în pronunțare, după care, potrivit disp. art. 256 C.pr.civ., a trecut la deliberare.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului declarat constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 819/20.03.2013 Judecătoria Bârlad a admis cererea pentru rezoluțiune contract de întreținere formulată de reclamanta S. P., în contradicoriu cu pârâta B. A..
A dispus rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat cu nr.693 din 4 dec.2012, la biroul notarului public, F. R. din localitatea M.,jud.V. încheiat între părți.
A dispus repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului în sensul revenirii în proprietatea reclamantei S. P. a imobilelor casă de locuit și suprafața de 1289 mp teren aferent construcției, imobile situate în ., jud. V., având număr cadastral_.
A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 300,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta, S. P. a încheiat cu pârâta B. A. contractul de întreținere autentificat cu încheierea de autentificare nr.693 din 4 decembrie 2012, emisă de Biroul notarului public Fîntână R..
Prin acest contract reclamanta a transmis pârâtei dreptul de proprietate asupra imobilelor casă de locuit și suprafața de 1289 mp aferentă construcției, imobile situate în . ,jud.V., având număr cadastral_ iar pârâta s-a obligat ca în schimbul imobilelor transmise, să-i presteze întreținere prin acordare de hrană, medicamente, încălzit, iluminat și cele necesare înmormântării, s-a obligat să locuiască cu ea până la încetarea din viață.
Din răspunsurile date la interogatorii, coroborate cu declarațiile martorilor: I. Lucreția, I. O., Zanet S. și T. M. a rezultat că anterior încheierii contractului pârâta a vizitat-o des pe reclamantă . Fiind o persoană în vârstă de 85 ani, cu probleme majore de sănătate și fiind în imposibilitatea de a se îngriji singură reclamanta, la sugestia pârâtei a încheiat un contract de întreținere.
Contractul de întreținere s-a derulat începând cu data încheierii acestuia, 4 decembrie 2012. La jumătatea lunii ianuarie 2013, s-au accentuat neînțelegerile dintre reclamantă și pârâtă cu privire la derularea contractului și modului cum pârâta și-a îndeplinit obligațiile, neînțelegeri care au apărut la puțin timp după încheierea contractului. Pârâta nu a locuit niciodată cu reclamanta cu toate că în conținutul contractului se specifică expres acest lucru. Nu a rezultat din nici o împrejurare că pârâta ar fi vrut să locuiască cu reclamanta și aceasta s-ar fi opus.
Martora Zanet S., colegă de muncă cu pârâta, a asistat din partea autorității tutelare la încheierea contractului între cele două părți. Declarația martorei cu privire la o așa zisă înțelegere între părți, în sensul că pârâta ar fi trebuit să angajeze o persoană să aibă grijă de ea, a fost înlăturată de instanță pe considerentul că actul autentic cuprinde clar înțelegerile părților în acest sens și declarația martorei nu poate înlătura conținutul actului autentic de întreținere. Reclamanta este o persoană în vârstă și suferindă iar încheierea contractului a privit și aspectul ca persoana căreia i-a transmis imobilul să locuiască cu ea efectiv, inclusiv noaptea. Din declarațiile martorilor a rezultat că pârâta în timpul zilei o vizita pe reclamantă, după orele de program, după ora 15. Persoanele plătite de pârâtă C. A. și T. M., nu stăteau tot timpul cu reclamanta și nu au stat cu aceasta pe timp de noapte. Acestea aveau un program cuprins între orele 7,30-10,30- 11,00 apoi între 15,00 -18-18,30.Din declarația martorei T. M., a rezultat că un timp a fost plătită de pârâtă apoi de reclamantă. Mâncarea pe care o pregătea era cumpărată uneori de reclamantă și la prânz mai trimitea mâncare și pârâta. Martora Zanet S., colegă de serviciu cu pârâta, nu a fost în casa reclamantei și toate relatările acesteia au avut la bază cele relatate de pârâtă. Cu toate că pârâta a susținut că reclamanta era o persoană dificilă, suspicioasă, părere transmisă și colegei sale, martora Zanet, aspectul nu a rezultat din declarațiile celorlalte martore. În plus, în ipoteza în care pârâta ar fi constatat astfel de manifestări din partea reclamantei cu ocazia vizitelor făcute acesteia anterior încheierii contractului avea posibilitatea să nu accepte un astfel de contract. Cum s-a relatat în întâmpinare și din răspunsurile la interogatorii cele două părți se cunoșteau înainte de încheirea contractului de întreținere. Martorele au relatat că reclamanta era o persoană normală, sociabilă dar bolnavă. Avea un comportament civilizat față de pârâtă, în prezența acesteia dar își exprima nemulțumirea față de prestațiile acesteia și era nemulțumită că a încheiat actul cu pârâta. În acest sens au declarat martorele T. M., I. Lucreția și I. O. .Aceste martore au vizitat-o pe reclamantă și au perceput direct aspectele relatate.Din declarația martorei I. O., a rezultat că reclamanta și-a manifestat față de pârâtă nemulțumirea sa cu privire la îndeplinirea obligațiilor din contract și pârâta a avut o manifestare agresivă față de ea, amenințând-o că o să-i strice casa.
Din declarația aceleiași martore I. O., a rezultat că reclamanta lua medicamente aduse de pârâtă și că acestea erau administrate fără a se respecta durata administrării prescrisă de medic. Aspectul a dus la deteriorarea stării de sănătate a reclamantei. Probleme de sănătate au apărut în cazul reclamantei din prima jumătate a lunii decembrie 2012, la puțin timp după încheierea actului. Reclamanta a fost spitalizată la Spitalul de U rgență “ E. B.” din Bârlad.
Din scrisoarea medicală 215 din 14 ianuarie 2013 rezulta că reclamanta a fost spitalizată începând cu data de 11 ianuarie 2013 și a fost externată, la cerere, la data de 14 ianuarie 2013. În informațiile scrise despre starea sănătății s-a menționat diagnosticul de cardiopatie ischemică cronică dureroasă și angină pectorală precum și SPD de dezhidratare. S-a reținut că bolnava nu s-a alimentat și hidratat înainte de perioada internării și s-a recomandat o dietă cu 2,5 l lichid pe zi și 4-5 mese. Consemnarea medicilor pe baza observațiilor făcute asupra reclamantei bolnave contrazic susținerile martorei T. M.. Din declarația acesteia a rezultat că reclamanta se hrănea foarte bine și mânca chiar și peste noapte. Mânca hrana pregătită de ea și pe cea adusă de pârâtă.. Au fost înlăturate și susținerile pârâtei din întâmpinare și răspunsurile la interogatorii în sensul că anterior internării reclamanta ar fi consumat o cantitate mare de bomboane, aproape un kg și i s-a făcut rău. A rezultat că reclamantei i-a fost administrat medicamentul “xanax” mai multe zile față de perioada prescrisă de medic. Acest aspect a rezultat din declarația martorei I. O. și era evidențiat de starea reclamantei de amețeală și vertij, dezhidratare și lipsă de alimentație cu care aceasta s-a prezentat la internare.
După externare, cunoscând condițiile în care reclamanta a plecat din spital și temerile acesteia că ar putea să moară, pârâta nu a venit să locuiască cu aceasta peste noapte. Aspectul respectiv și amenințările din partea pârâtei, felul cum își îndeplinea obligațiile pârâta au generat suspiciuni din partea reclamantei. Aceasta nu mai avea încredere în alimentele trimise de pârâtă și în medicamentele ce i se administrau. Cerea numitei T. M. să guste ea mai înainte din mâncare. La sfârșitul lunii ianuarie pârâta nu a mai trimis mâncare reclamantei și a încetat să o mai plătească pe martora T. M.. Aceasta a rămas în continuare să se îngrijească de reclamantă fiind plătită de aceasta.
Din întreg probatoriul administrat rezulta că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract. Neîndeplinirea obligațiilor nu sunt consecința comportamentului reclamantei sau a rudelor acesteia. Pârâta, fiind o persoană ocupată a apreciat că erau respectate obligațiile sale dacă delegă alte persoane, plătite de ea să facă unele activități în folosul reclamantei de întreținere. Pârâta nu a locuit efectiv cu reclamanta și nici nu a desemnat vreo persoană care să rămână peste noapte cu ea. Reclamanta avea nevoie de o persoană care să locuiască permanent cu ea dat fiind starea de boală și bătrânețe.
Contractul de întreținere supus analizei s-a încheiat sub incidența codului nou civil. Noua reglementare păstrează caracterul “intuitu persone” a obligației întreținerii .Obligația implică și aspectul psihologic de afectivitate și încredere care trebuie să existe între părți. Potrivit art. 2254 alin.(1) din codul civil: “ Prin contractul de întreținere o parte se obligă să efectueze în folosul celeilalte părți sau al unui anumit terț prestațiile necesare întreținerii și îngrijirii pentru o anumită durată.”
Potrivit art. 2263 alin. 2 din codul civil: ”(2) Atunci când comportamentul celeilalte părți face imposibilă executarea contractului în condiții conforme bunelor moravuri, cel interesat poate cere rezoluțiunea;
(3) În cazul prevăzut la alin. (2), precum și atunci când se întemeiază pe neexecutarea fără justificare a obligației de întreținere, rezoluțiunea nu poate fi pronunțată decât de instanță; (5) În cazul în care rezoluțiunea se pronunță pentru unul dintre motivele prevăzute la alin. (2) sau (3), debitorul în culpă nu poate obține restituirea prestațiilor de întreținere deja executate.”
Instanța de fond a admis cererea și a dispus repunerea părților în situațaia anterioară încheierii contractului în sensul readucerii în proprietatea reclamantei a imobilelor transmise prin contract.
În temeiul art.274 din codul de procedură civilă pârâta a fost obligată să plătească reclamantei cheltuielile de judecată ocazionate de proces, taxă de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, B. A., in calitate de parata.
Motivele de recurs se refera la nelegalitatea si netemeinicia Sentinței pronunțate si privesc următoarele aspecte:
1.Instanța de fond a ignorat cu desăvârșire probele administrate in cauza la propunerea paratei B. A..
Instanța nu a avut in vedere nici inscrisurile depuse de aceasta dar nici declarațiile martorilor Zanet S. si T. M., ajungând sa pronunțe o hotărâre netemeinica si neconforma cu probele administrate in cauza.
Din analiza Sentinței pronunțate se observa faptul ca instanța de fond a înlăturat toate probele solicitate de parata,interpretând in mod tendențios fiecare apărare a acesteia,suplinind prin motivarea făcuta in hotărâre lipsa de consistenta juridica a probelor solicitate de reclamanta.
Reproșul pe care instanța de fond il aduce paratei ca nu ar fi prestat personal întreținerea către reclamanta este nefondat.
In primul rand,din declarațiile martorilor T. M. si Zanet S. a rezultat faptul ca parata a prestat personal întreținerea către reclamanta, mergand in domiciliul acesteia de cel puțin 2 ori/zi, facand curatenie, facand mancare, spaland rufele acesteia si intretinandu-se de starea sanatatii reclamantei prin chemarea medicului la domiciliu si cumpărarea rețetelor medicale. In acest sens, declaratiile acestor martore se coroborează cu inscrisurile depuse la dosar de parata in aparare,care demonstrează faptul ca parata s-a preocupat sa asigure reclamantei medicamentele, imbracamintea si hrana corespunzătoare . Din Adeverința eliberata de medicul de familie, rezulta ca parata l-a chemat de mai multe ori la domiciliul reclamantei, solicitand consultarea acesteia, iar cu ocazia vizitelor la domiciliu acesta a constatat ca starea sanatatii reclamantei s-a imbunatatit, iar condițiile de igiena din imobil erau ireproșabile.
Toate aceste probe sunt de natura a dovedi ca parata s-a ocupat si personal de reclamanta, asigurandu-i medicamentele si cele necesare stării sale chiar si in perioada in care reclamanta a fost internata in spital,contrar susținerilor acesteia ca parata nu s-ar fi interesat de starea ei de sănătate la acel moment.
In al doilea rand, parata si-a îndeplinit obligația de a presta întreținerea reclamantei in toata perioada zilei, chiar si atunci cand ea era la serviciu, prin asigurarea prezentei altei persoane care sa faca diferite servicii in folosul reclamantei in gospodăria acesteia, persoane care au fost plătite de către parata conform intelegerii pe care reclamanta si parata au avut-o din chiar momentul încheierii contractului de întreținere.
Aceasta înțelegere a fost perceputa in mod direct de martora Zanet S. si a fost dovedita si cu declarația martorei T. M., persoana care a prestat munca in folosul reclamantei, in perioada 16 ianuarie 2013-6 martie 2013, fiind angajata in acest sens de parata, din a cărei depoziție rezulta ca reclamanta a acceptat-o si a primit-o in locuința sa, nefacand obiecții cu privire la prezenta sa in domiciliul ei sau la activitățile pe care le presta.
Aceasta înseamnă ca reclamanta a acceptat ca parata sa angajeze si alte persoane care sa se ocupe de menajul si supravegherea ei,in numele paratei,fiind de acord ca prestarea întreținerii sa fie facuta, cel puțin pentru prima parte a zilei si prin persoane interpuse.
In acest sens, aprecierea instanței de fond-ca aceasta înțelegere nu ar trebui absolut deloc analizata deoarece nu a fost inserata in conținutul contractului autentic este nefondata, deoarece partile, prin convenția lor pot deroga de la clauzele contractuale si pot conveni ca întreținerea sa se presteze si in alte modalitati, chiar prin persoane interpuse. De altfel, parata nu a lăsat întreținerea reclamantei pe umerii altor persoane, asa cum a apreciat instanța de fond,ci a suplinit prin prezenta persoanelor angajate, imposibilitatea sa de a sta continuu cu reclamanta,in special in prima parte a zilei, cand ea era la serviciu.
In acest fel, parata a asigurat reclamantei o supraveghere continua, indeplinindu-si in totalitate obligațiile contractuale, conform înțelegerii avuta cu aceasta.
2. Instanta de fond nu a ținut cont de faptul ca reclamanta a refuzat sa mai primească întreținerea de la parata, iar din data de 30 ianuarie 2013 nu a mai primit-o in locuința sa, interzicandu-i cu desăvârșire accesul, refuzandu-i hrana si restituindu-i chiar si medicamentele pe care aceasta i le cumpărase.
Instanța nu a ținut cont de faptul ca reclamanta a fost aceea care a refuzat fara nici un motiv sa mai primească întreținere de la parata, motivand in mod nefondat, ba ca parata ar vrea sa o otraveasca, ba ca aceasta i-ar darama casa, lucruri de altfel neadevarate si nedovedite. Din declarațiile martorei T. María a rezultat faptul ca si in situația in care reclamanta refuza sa mai primească hrana de la parata, aceasta ii ducea mancare chiar fara știrea reclamantei, mancarea fiind gustata de martora,pentru a demonstra reclamantei ca acuzațiile sale erau nefondate.
Totodata, chiar si dupa ce parata nu a mai fost primita de reclamanta,aceasta a continuat timp de aproximativ peste o luna de zile sa o plătească pe T. M. sa aiba grija reclamantei,chiar si in condițiile in care relația cu reclamanta era tensionata.
Din toate probele administrate a rezultat ca relațiile dintre parti s-au deteriorat in special din momentul in care intre ele au intervenit nepotul reclamantei. întrucât acesta făcea presiune la adresa paratei, solicitandu-i sa renunțe la contract, amenintand-o si cerandu-i cheile de la imobil, parata a formulat împotriva acesteia o plângere penala, care a declanșat practic refuzul reclamantei de a mai primi întreținerea de la parata.
De existenta acestei plangeri, desi a fost depusa in copie la dosar, instanta nu motivează nimic, cum de altfel trece sub tăcere întregul comportament culpabil al reclamantei fata de parata, manifestat prin refuzul categoric de a mai primi întreținere de la aceasta,in condițiile in care nu avea nici un motiv plauzibil de reproș.
3.Susținerea reclamantei ca parata ar fi trebuit sa locuiască cu reclamanta în imobilul acesteia este nefondata si contrazisa de probele administrate in cauza.
Din declarația martorei Zanet S. a rezultat faptul ca reclamanta i-a interzis paratei sa ramana peste noapte in locuința sa, acest aspect fiind impus ca regula de conduita din partea reclamantei inca din momentul încheierii contractului de întreținere.
Expresia „fiecare la casa ei" a determinat-o pe parata sa nu încalce regula impusa de reclamanta care nu a fost de acord ca parata sa ramana peste noapte in locuința sa nici atunci cand i-a fost rau.
Totodata, clauzele contractului de întreținere sunt neclare si echivoce cu privire la acest aspect. Pe de o parte se consemnează ca transmitatoarea va urma sa locuiască cu dobanditoarea,iar pe de alta parte ca parata va intra in stăpânirea de fapt asupra imobilului numai dupa decesul transmitatoarei. In aceasta situatie,clauzele contractului trebuiesc interpretate conform voinței partilor,iar actul trebuie analizat in raport cu înțelegerile ce au existat intre ele cu privire la acest aspect.
In mod incorect instanța a apreciat ca parata trebuia sa se mute cu reclamanta si sa locuiască cu aceasta.
Încheierea unui contract de întreținere nu naște in sarcina debitorului întreținerii obligația de a fi un insotitor al creditorului intretinerii.
Niciodată nu s-a pus problema ca parata sa locuiască cu reclamanta, dimpotrivă aceasta nici nu si-a dorit acest lucru in condițiile in care si-a rezervat un drept de uzufruct viager asupra imobilului.
4.Susținerile instanței legate de faptul ca parata ar fi amenintat-o pe reclamanta si i-ar fi administrat medicamente fara prescripția medicului, sunt combătute de inscrisurile depuse la dosar,nefiind vorba niciodată de administrarea vreunui medicament fara rețeta medicala,medicul de familie constatând o ameliorare a stării de sănătate a reclamantei si nu o agravare a acesteia.
Singura persoana care declara o asemenea situație de fapt,este martora I. O.,a cărei declarație este interpretabila si trebuia înlăturata de instanța de fond. Desi, pe de o parte aceasta afirma ca era in relații foarte apropiate cu reclamanta,ca o vizita des si ca ea ar fi fost aceea care a chemat salvarea cand reclamanta a fost dusa la spital, pe de alta parte aceasta confunda data spitalizării si revine asupra declarației arătând ca in luna ianuarie nu a venit deloc la Falciu si nu a vizitat-o pe reclamanta.
Declarația martorei I. O. ramane izolata in contextul in care probele cu înscrisuri releva o alta situație de fapt,iar declarația sa nu e susținuta si de alte probatorii.
In mod incorect instanța a pus temei pe declarația acestei persoane, inlaturand alte probe-cum sunt inscrisurile sau declarația martorei Zanet S., martora care a participat efectiv la discuțiile dintre parti si la înțelegerile anterioare si concomitent incheierii contractului.
F. de aceste aspecte apreciem ca in mod incorect instanța a apreciat ca reclamanta si-a dovedit acțiunea iar parata nu si-a îndeplinit obligațiile contractuale.
Probele administrate in cauza conduc la ideea ca neîndeplinirea obligației de întreținere de către parata, nu e imputabila acesteia, atat timp cat reclamanta, ca beneficiara a intretinerii a refuzat categoric sa o primeasca, impiedicand prin atitudinea sa exercitarea obligațiilor contractuale.
Orice intenție a paratei de a veni in sprijinul reclamantei a fost interpretata tendențios de instanța de fond, dand aprecieri eronate intregului probatoriu administrat.
Cum reclamanta este cea care a avut un comportament culpabil nu sunt îndeplinite disp 2263 alin 2 C. civil asa cum a apreciat instanța de fond.
In drept a invocat disp. art. 304 indice l C.pr civ.
Probe: înscrisuri
Intimata S. P., a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului formulat de recurenta parata B. A..
Prin sentința civila nr. 819/2013 s-a dispus rezolutiunea contractului de întreținere, autentificat cu nr. 693 din 4.12.2012 la biroul notarului public F. R., încheiat cu recurenta-parata. Prin aceeași sentința civila s-a dispus repunerea pârtilor in situația anterioara incheierii contractului menționat, în sensul revenirii în proprietatea sa a imobilelor casa de locuit si suprafața 1289 mp teren aferent construcției, imobile situate in ., jud. V., având număr cadastral_.
Hotărârea instanței de fond este temeinica si legala, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.
Din probele administrate in fata instanței de fond, rezulta faptul ca prin contractul de întreținere nr.693/4.12.2012, autentificat de biroul notarului public F. R., a transmis recurentei-parate dreptul de proprietate asupra imobilelor casa de locuit si suprafața de 1289 mp teren aferent construcției, situație in ., recurenta-parata obligandu-se ca în schimbul transmisiunii acestor imobile sa îi presteze întreținere constând in acordare de hrana, medicamente, încălzit, iluminat si cele necesare înmormântării, obligandu-se totodată sa locuiască cu ea pana la încetarea din viata.
Atat din declarațiile martorilor audiați in cauza, cat si din răspunsurile date la interogatorii, rezulta faptul ca anterior incheierii acestui contract recurenta-parata o vizita iar ulterior i-a sugerat sa incheie un contract de întreținere (aspect recunoscut de recurenta-parata la interogatoriu), solicitandu-i totodată ca pana la perfectarea contractului sa nu spună nimic nepoților ei despre acest lucru.
La scurt timp dupa încheierea contractului de întreținere, au apărut neînțelegeri, generate de faptul ca parata-recurenta nu isi îndeplinea obligațiile contractuale. Astfel, i-a reproșat de mai multe ori faptul ca incearca sa îndeplinească parțial clauzele contractului prin persoane interpuse, lucru cu care nu a fost de acord, neexistand o înțelegere in acest sens pentru ca altminteri, ar fi încheiat respectivul contract cu o alta persoana care si-ar fi putut îndeplini acele obligații contractuale in mod personal. Mai mult decât atat, in urma reproșurilor pe care i le-a făcut recurentei-parate cu privire la neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor contractuale, aceasta a avut fata de ea o atitudine agresiva, amenintand-o ca o sa îi strice casa cu buldozerul, ca o va vinde si ca o va duce la azil, aspect relatat de insași martora I. O., care a perceput in mod direct cele întâmplate. Tot aceasta martora a fost cea care a declarat faptul ca recurenta-parata îi aducea medicamente pe care i le-administra fara a respecta prescripțiile medicului, aspect ce a dus la deteriorarea stării mele de sănătate.
Cu privire la declarația martorei Zanet S., arata ca aceasta este colega de munca cu parata-recurenta si a asistat din partea autorității tutelare la încheierea contractului de întreținere. Aceasta declarație a fost înlăturata in mod corect de instanța de fond, intrucat martora Zanet S. nu a fost niciodată in casa sa si toate relatările acesteia au avut la baza relatările paratei. Afirmația martorei, ca ar fi existat o înțelegere in sensul ca recurenta-parata ar fi trebuit sa angajeze o persoana care sa aiba grija de ea, nu este reala. In același timp, martora Zanet S., desi a declarat ca este o persoana dificila si suspicioasa, părere împărtășita de la recurenta-parata, nu a cunoscut-o personal. Cu certitudine, daca ar fi fost perceputa de către recurenta-parata ca o persoana dificila, aceasta nu ar fi încheiat cu ea un astfel de contract.
Contractul de întreținere prevede in mod clar intelegerile părtilor, motiv pentru care declarația martorei nu poate inlatura conținutul actului autentic de întreținere.
Întrucât este o persoana in vârsta, cu probleme de sănătate severe, încheierea contractului a privit si aspectul ca persoana căreia i-am transmis imobilul sa locuiască cu mine efectiv, inclusiv noaptea.
Martorii audiați in cauza au relatat faptul ca recurenta-parata o vizita dupa orele de program, iar persoanele plătite de către aceasta, respectiv Chîritoiu A. si T. M., nu stăteau tot timpul cu ea, iar in timpul nopții, niciodată. Desi contractul de întreținere conține o clauza conform căreia recurenta-parata urma sa locuiască împreuna cu ea în imobil pana la sfârșitul vieții, aceasta a refuzat in mod categoric desi, fiind o persoana cu probleme de santate majore, și-ar fi dorit ca măcar atunci cand nu se simțea bine recurenta-parata sa ramana in timpul nopții.
In perioada 11.01._13, a fost internata în spital, ajungând la instituția medicala cu ambulanta, nefiind însoțita de recurenta-parata sau de vreo alta persoana. Cu prilejul externării, s-a eliberat scrisoarea medicala nr.215 din 14.01.2013, din conținutul căreia rezulta faptul ca pe langa diagnosticele de care suferea nu era alimentata si hidratata, recomandându-se dieta cu 4-5 mese pe zi si hidratare cu 2,5 litri lichide/zi. Prin urmare, consemnările medicilor contrazic susținerile martorei T. M., care a declarat faptul ca o hrănea foarte bine si mânca chiar si in timpul nopții.
Prin urmare, recurenta-parata nu si-a îndeplinit obligațiile contractuale nici personal dar nici prin persoane interpuse, nefiind reale susținerile martorelor propuse de către recurenta-parata, potrivit cărora era îngrijită corespunzător.
Dupa externare, desi era slăbită si i s-a recomandat o anumita dieta, recurenta-parata nu a venit sa locuiască cu ea peste noapte, aspecte care au determinat-o sa devină suspicioasa, nu mai avea încredere în alimentele trimise sporadic de parata, motiv pentru care ii cerea numitei T. M. sa guste ea mai înainte din mâncare. Mai mult decât atât, ii dădea bani acesteia din urma sa iî cumpere alimente si chiar medicamente.
In consecința, apreciez ca din întreg probatoriul administrat, rezulta fără putința de tăgada ca recurenta-parata nu si-a îndeplinit obligațiile contractuale, neîndeplinirea acestora nefiind însa consecința comportamentului său.
Prin urmare, noțiunea de întreținere include o multitudine de prestații, include executarea corespunzătoare a obligațiilor de întreținere când izvorul ei este un contract, si nu in ultimul rând, implica pe lângă o prestație materiala si o componenta psihologica care se întemeiază pe un raport de încredere si apropiere. Or, având in vedere materialul probator administrat, conduita recurentei-parate care la scurt timp dupa ce a dobândit imobilul a amenințat-o, ignorând clauzele contractuale, încercând sa îndeplinească parțial aceste clauze prin persoane interpuse, fara a avea acceptul său, au fost de natura a-i crea un sentiment de amărăciune si de teama în același timp, gandindu-se ca desi și-a înstrăinat imobilul, este tot singura si fara ajutor atunci cand are nevoie.
Faptul ca recurenta-parata a apelat la alte persoane care sa îi ofere sporadic ajutor, nu schimba situația, in condițiile in care a incheiat contract de întreținere cu aceasta si datorita caracterului sau intuituu personae, a increderîi si apropierii ce trebuie sa existe între parți, întreținerea nu poate fi prestata de o alta persoana iar recurenta-parata nu poate pretinde sa accepte acest lucru.
Având in vedere faptul ca schimbarea debitorului obligației de intretinere nu se poate face in timpul vieții intretinatorului decât cu acordul întreținutului, acest acord neexistând din partea sa (exigente care decurg tocmai din caracterul intuituu personae al contractului de intretinere), apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind temeinica si legala.
Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.
In drept, a invocat disp.art. 115 C.pr.civ.
Analizând acte si lucrările dosarului, sentinta recurată prin prisma motivelor de recurs si a dispozitiilor legale aplicabile se constată că recursul este întemeiat:
Reclamanta, S. P. a încheiat cu pârâta B. A. contractul de întreținere autentificat cu încheierea de autentificare nr.693 din 4 decembrie 2012, emisă de Biroul notarului public Fîntână R..
Prin acest contract reclamanta a transmis pârâtei dreptul de proprietate asupra imobilelor casă de locuit și suprafața de 1289 mp aferentă construcției, imobile situate în .,jud.V., având număr cadastral_, iar pârâta s-a obligat ca în schimbul imobilelor transmise, să-i presteze întreținere prin acordare de hrană, medicamente, încălzit, iluminat și cele necesare înmormântării.
Din probatoriul administrat pentru perioada 4 dec. 2012, data incheierii contractului si 31 ian. 2013, data introducerii actiunii, rezultă că pârâta s-a preocupat de starea materială, medicală a reclamantei si că aceasta si-a indeplinit obligatia de intretinere asumată prin contract.
Din declarațiile martorilor T. M. si Zanet S. a rezultat faptul ca parata a prestat personal întreținerea către reclamanta, mergea in domiciliul acesteia zilnic, facea curatenie, pregătea hrană si se intretinea de starea sanatatii reclamantei prin chemarea medicului la domiciliu si cumpărarea rețetelor medicale.
In perioada in care recurenta era la serviciu, cu intimata au stat 2 persoane: Chiritoiu A., ulterior martora T. M., care au fost plătite de recurentă. Aceste persoane se ocupau de întreținerea intimatei.
Declarațiile acestor martore se coroborează cu înscrisurile care atestă faptul ca recurenta s-a preocupat sa asigure intimatei medicamente; din adeverința eliberata de medicul de familie, rezulta ca recurenta a chemat medicul la domiciliul reclamantei, solicitând consultarea acesteia, iar cu ocazia vizitelor la domiciliu acesta a constatat ca starea sănătății reclamantei s-a imbunatatit, iar condițiile de igiena din imobil erau ireproșabile.
Recurenta s-a preocupat de starea sănătății: a chemat salvarea, astfel cum rezultă din răspunsul la întrebarea 14 de la interogatoriu luat reclamantei si ulterior, in perioada in care reclamanta a fost internata in spital.
Reclamanta a fost de acord ca întreținerea să fie realizată si prin intermediul altor persoane care sa facă diferite servicii in folosul reclamantei in gospodăria acesteia, persoane care au fost plătite de către pârâtă.
Aceasta înțelegere a fost perceputa in mod direct de martora Zanet S. si a fost dovedita si cu declarația martorei T. M., persoana care a prestat munca in folosul reclamantei, in perioada 16 - 31 ian 2013.
Împrejurarea că recurenta nu a stat in locuința intimatei nu reprezintă o neindeplinire a vreunei obligații contractuale.
In contract se prevede dreptul de abitație al intimatei si faptul că recurenta intră in stăpânirea de drept asupra locuinței, urmând să locuiască cu dobânditoarea.
In paragraful care prevede drepturile si obligațiile recurentei sau in cel care detaliază obligația de întreținere nu se prevede expres faptul că recurenta trebuia să locuiască cu intimata.
Astfel că pe cale de interpretare rezultă că in obligația de întreținere a recurentei nu era cuprinsă si obligația de a locui cu intimata, ci numai obligația de a procura alimente, medicamente, menaj, spitalizare etc.
Această interpretare este in concordantă si cu declarația martorei Zanet S., care a semnat contractul, in calitate de persoană care a asistat-o pe intimata in temeiul legii 17/2000, a rezultat faptul ca reclamanta i-a interzis paratei sa ramana peste noapte in locuința sa, acest aspect fiind impus ca regula de conduita din partea reclamantei inca din momentul încheierii contractului de întreținere.
Depoziția martorei I. O. nu va fi reținută ca relevantă pentru că detaliază 2 discuții intre părți din care rezultă si detalii cu privire la administrarea de medicamente, ce nu le putea cunoaște, fiind o persoană care realiza vizite sporadice intimatei.
Depozițiile martorilor pârâtei se coroborează si cu depozitia martorei I. L., cu privire la faptul că era curătenie la reclamantă si că o persoană o îngrijea.
Faptul că in scrisoarea medicală s-a prevăzut că reclamanta nu s-a alimentat si hidratat corespunzător in ultimile zile nu denotă o lipsă de implicare totală a pârâtei.
Această stare putea fi determinată si de starea precară de sănătate a reclamantei.
Relațiile dintre părți s-au deteriorat din culpa reclamantei care i-a interzis pârâtei să mai vină la prima; astfel cum rezultă din depoziția martorei T. M..
Fată de perioada scurtă de derulare a contractului, de faptul că pârâta s-a implicat direct in întreținerea reclamantei si de împrejurarea că din 31 ian. 2013 reclamanta i-a interzis pârâtei să mai vină al domiciliul primeia se apreciază că pârâta nu are o culpă in desfășurarea relațiilor contractuale.
In cauză pârâta si-a îndeplinit obligațiile din 4 dec. 2012- 31 ian. 2013, astfel că nu sunt întrunite condițiile pentru rezoluțiunea contractului, potrivit art. 2263 coroborat cu 2261 din legea 287/2009.
In temeiul art. 304 ind. 1 C.P.C. coroborat cu art. 312 C.P.C. se va admite recursul si se va modifica in tot sentinta.
In temeiul art. 274 C.P.C. intimata va fi obligată să achite recurentei cheltuieli de judecat reprezentând onorariu avocat, taxă judiciare de timbru si timbru judiciar. Cererea intimatei de acordare cheltuieli va fi respinsă fată de soluția pe recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de B. A. împotriva sentinței civile nr. 819/20.03.2013 a Judecătoriei Bârlad, pe care o modifică în tot astfel:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta S. P. în contradictoriu cu B. A. ca neîntemeiată.
Respinge cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată.
Obligă intimata S. P. să achite recurentei cheltuieli de judecată în cuantum de 1000,95 lei.
Respinge cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.10.2013.
Președinte, I.-M. P. | Judecător, C. A. | Judecător, D. M. M. |
Grefier, E. G. |
Red. I.M.P./31.10.2013
Tehnored. I.M.P./E.G.
2 ex./04.11.2013
Judecătoria Bârlad: judec. I. Rădița
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 172/2013.... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1354/2013. Tribunalul... → |
|---|
