Plângere contravenţională. Decizia nr. 219/2014. Tribunalul VASLUI

Decizia nr. 219/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 10-03-2014 în dosarul nr. 3004/189/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL V.

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 219/A/2014

Ședința publică de la 10 Martie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE L.-M. B.

Judecător E.-G. A.

Grefier M. M.

S-a luat în examinare judecarea cererii de apel formulate de apelant – reclamant B. M. prin M. I. sau M. A., domiciliat în V., ., județul V., în contradictoriu cu intimat - pârât I. Județean de Poliție V. împotriva sentinței civile nr. 2370/2013 din data de 22.10.2013 pronunțate de Judecătoria Bârlad în dosarul civil nr._ având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-a constatat lipsa părților.

Instanța constată că nici una dintre părți nu s-a prezentat la strigarea cauzei, drept pentru care a dispus lăsarea cauzei la a doua strigare.

Fiind reluată cauza la a doua strigare, în ordinea listei, la apelul nominal făcut în ședință publică s-a constatat lipsa apelantului – reclamant B. M. și a intimatului - pârât I. Județean de Poliție V..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care a relevat faptul că apelul se află la primul termen de judecată și este declarat și motivat în termen; nu s-a depus de către apelant timbrajul fixat prin rezoluție la primirea cererii și pus în vedere prin citație în valoare de 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru; nu s-a depus întâmpinare; s-a solicitat judecata cauzei în lipsă.

S-au verificat actele și lucrările de la dosar, după care;

Tribunalul, având în vedere că apelantul B. M. nu a îndeplinit obligația menționată în sarcina sa, respectiv nu a achitat taxa de timbru de 20 lei aferentă cererii formulate, din oficiu, invocă și pune în discuție excepția netimbrării cererii de apel.

Având în vedere lipsa părților legal citate precum și faptul că s-a solicitat judecarea în lipsă conform disp. art. 411 al.1 pct.2 din Noul Cod de procedură civilă, în baza probatoriului administrat, instanța se consideră lămurită, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare, pe excepția invocată.

Ulterior, conform prevederilor art. 395 al.1 Cod procedură civilă, a trecut la deliberare, dându-se decizia de față.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față, constată următoarele;

P. sentința civilă nr. 2370 din 22.10.2013 pronunțată de Judecătoria Bârlad, a respins plângerea contravențională formulată de petentul B. M. împotriva procesului verbal . nr._ din data de 03.10.2012 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean V., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:

P. procesul-verbal . nr._ s-a reținut că, petentul B. M., la data de 03.10.2012, ora 15,45, pe DN 24 A, Floreni, a condus autoutilitara cu număr de înmatriculare_, cu viteza de 82 km/h.

Fapta a fost încadrată juridic ca reprezentând contravenția prevăzută de art. 108 alin. 3 lit. c pct.3 din OUG195/2002 și s-a dispus aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 420 lei, precum și sancțiunea complementară a aplicării a 4 puncte de penalizare.

La rubrica ,,alte mențiuni" s-a consemnat,, nu am obiecțiuni. Nu semnez procesul verbal…".

Potrivit prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța învestită cu soluționarea plângerii verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

Cu privire la legalitatea procesului-verbal, potrivit art. 17 din O.G. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu. Aplicând aceste dispoziții la situația de fapt reținută în cauză, instanța, verificând procesul verbal . nr._ din data de 03.10.2012 din punct de vedere al legalității, a apreciat că sunt respectate cerințele imperativ-limitativ prevăzute de lege, sub sancțiunea nulității, care ar putea fi luate în considerare și din oficiu.

Orice alte lipsuri din procesul - verbal sunt sancționate cu nulitatea relativă, ceea ce presupune ca persoana care invocă nulitatea să dovedească faptul că i s-a produs o vătămare, iar instanța să constate în raport de materialul probator administrat, că vătămarea nu poate fi acoperită decât prin anularea procesului-verbal.

În speță, motivul invocat de petent privind comunicare cu mai mult de o lună a procesului verbal, nu constituie motiv de nulitate a procesului verbal de contravenții contestat.

P. urmare, instanța a confirmat legalitatea procesului verbal de contravenții.

II. Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța a reținut că, potrivit art. 108 alin. 1 lit. c pct. 3 din OUG195/2002 constituie contravenție, depășirea cu mai mult de 31-40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constată potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.

Potrivit art.49 alin.1 lit. c din același act normativ, limita maximă de viteză în localitate, este de 50 km/h.

În conformitate cu dispozițiile art. 121 alin. 2 din H.G. nr. 1391/2006 ‹‹conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus precum și pe cea impusă prin mijloace de semnalizare ».

Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie.

Această prezumție operează fără a depăși o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării sub toate aspectele.

Întrucât este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, procesului-verbal de contravenție trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, în condițiile în care cele reținute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta sau sunt susținute cu alte mijloace de probă.

Pe de altă parte, petentului îi sunt recunoscute garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție, prezumție care poate fi răsturnată până la proba contrară.

Instanța a apreciat că prezumția de nevinovăție „contravențională” nu înseamnă că din probatoriul administrat în cauză nu poate face chiar și procesul verbal încheiat de agent în exercițiul atribuțiilor de serviciu, în condițiile în care cele constatate de agentul constatator se coroborează cu alte mijloace de probă sau când petentul și-a asumat la momentul întocmirii procesului verbal, fapta imputată.

Situația de fapt reținută în procesul verbal este contestată de petent, acesta precizând că nu a circulat cu viteza reținută.

Contrar susținerilor petentului fapta reținută în procesul verbal rezultă din ansamblul materialului probator, planșele fotografice depuse la dosar de către intimat (fila 15-17), contribuind la probarea săvârșirii faptei contravenționale, respectând prevederile art. 3.5.1. din Norma de metrologie legala NML 021-05 din data de 23.11.2005 modificată și completată.

Astfel, înregistrările efectuate cu ajutorul cinemometrului, cuprind următoarele elemente: data (03.10.2012) și ora (15,45) la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, imaginea autovehiculului petentului. Analizând înregistrările efectuate de aparatul radar depuse la dosar, instanța a constatat că, tipul mașinii condus de către petent este evidențiat în fiecare din cele 8 poziții fotografice, iar între momentul înregistrării vitezei de vârf- 82 km/h la 15 :45 :00 și momentul în care este vizibil numărul de înmatriculare al autoturismului -_, la 15 :45 :22 este un timp scurt de 22 secunde. Rezultă fără nici un dubiu că autoturismul cu nr. de înmatriculare_, condus de petent, conform procesului verbal de contravenții a circulat cu viteza de 82 km/h, în interiorul localității.

Având în vedere considerentele mai sus menționate, instanța a confirmat temeinicia procesului verbal de contravenții.

III. În ceea ce privește sancțiunea, aplicată instanța a constatat că potrivit art. 108 alin.1 lit. c pct. 3 rap. la art. 101 alin. 2 din O.U.G. 195/2002, republicată, fapta reținută în sarcina petentului se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a aplicării a 4 puncte de penalizare.

P. procesul-verbal a fost aplicată amenda în cuantum de 420 lei și aplicarea a 4 puncte de penalizare. Instanța a constatat că acestea sunt stabilite în limitele legii, amenda, chiar la limita minimă prevăzută de lege.

Nu se relevă nici un motiv de reindividualizare a sancțiunii sau de înlăturare a sancțiunii complementare, întrucât fapta petentului este gravă, prin aceasta a pus în pericol siguranța circulației pe drumurile publice și viața sa.

În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.

Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța a respins plângerea contravențională formulată de petentul B. M., ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul B. M., împotriva sent. civ. nr. 2370/22 oct. 2013 pe care o consider nelegala si netemeinică.

In fapt, arată că prin plângerea contravenționala a învederat, in principal, faptul că procesul verbal de constatare al contravenției nu i-a fost comunicat in termenul de o lună in conformitate cu dispozițiile legale.

Instanța de judecata a apreciat ca acest motiv nu este un caz de nulitate in concordant cu dispozițiile înscrise in OG 2/2001, omițând insa sa analizeze faptul prescripției executării sancțiunii contravenționale astfel cum este statuat in art. 14(1) din OG 2/2001.

Astfel, potrivit disp. art. 14 (1) din OG 2/2001: "Executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie daca procesul verbal de constatare al contravenției nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicării sancțiunii".

Având in vedere faptul ca instanța a apreciat ca plângerea contravenționala a fost formulata in termen legal, in raport de interpretarea data de înalta Curte de Casație si Justiție prin Decizia 10/2013 pronunțata in recurs in interesul legii, arată că in mod cert trebuie a fi constatata prescripția executării sancțiunii contravenționale.

Apreciindu-se ca procesul verbal de constatare al contravenției nu i-a fost comunicat in termen de o luna, instanța de judecata trebuia sa analizeze si acest aspect dedus judecații.

F. de cele expuse, solicită admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe si, pe fondul cauzei admiterea plângerii contravenționale și să se constatate că executarea sancțiunii este prescrisă.

În drept, își întemeiază cererea pe disp. art. 466 si urm. NCPC

În baza disp. 411 pct. 2 NCPC, solicită judecarea cauzei în lipsă.

Nu s-a depus întâmpinare în această cauză.

La termenul din data de 10.03.2014, instanța a invocat din oficiu excepția nulității cererii de apel pe motiv că apelantul nu și-a îndeplinit obligația de a achita taxa judiciară de timbru datorată pentru cererea de apel.

Analizând actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale aplicabile în cauză, sentința primei instanțe și văzând și excepția nulității apelului, asupra căreia instanța se va pronunța cu prioritate, tribunalul reține următoarele.

Potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru, în materie contravențională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează cu 20 lei.

Tribunalul reține că, raportat dispozițiile art. 33 alin. 2 din același act normativ, a pus în vedere apelantului, la primirea cererii de apel, că are obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, până la primul termen de judecată, sub sancțiunea anulării cererii.

De asemenea, apelantul a fost citat cu mențiunea de a achita suma de 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, calculată conform art. 19 din O.U.G. nr. 80 din 26 iunie 2013, sub sancțiunea anulării apelului ca netimbrat, până la termenul fixat în cauză la data de 10 martie 2014, fără ca apelantul să îndeplinească această obligație.

Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. 1 din O.U.G. nr. 80 din 26 iunie 2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.

Cum apelantul nu și-a îndeplinit această obligație în cadrul termenului stabilit de instanță și nici nu a formulat cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu dispozițiile art. 197 din Noul Cod de procedură civilă și art. 33 alin. 2 din O.U.G. nr. 80/2013, întrucât obligația legalei timbrări a acțiunii are caracter imperativ, Tribunalul va admite excepția nulității cererii de apel, invocată din oficiu și va dispune anularea cererii de apel formulată de petentul B. M. împotriva sentinței civile nr. 2370 din 22.10.2013 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o va menține.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepția netimbrării apelului, invocată de instanță din oficiu.

Anulează ca netimbrat apelul declarat de B. M. împotriva sentinței civile nr. 2370 din 22.10.2013 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o menține.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10 martie 2014.

Președinte,

L.-M. B.

Judecător,

E.-G. A.

Grefier,

M. M.

Red. B.L.M.

Tehnoredactat M.M.

Ex. 4/18.03.2014

Judecătoria Bârlad – judecător G. B.

..03.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Decizia nr. 219/2014. Tribunalul VASLUI