Plângere contravenţională. Decizia nr. 501/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 501/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 02-06-2014 în dosarul nr. 4399/333/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 501/A/2014
Ședința publică de la 02 Iunie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. C.
Judecător L.-M. B.
Grefier L.-C. L.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe apelantul – petent B. N., cu domiciliul în mun. V., ., ., jud. V. în contradictoriu cu intimatul – organ constatator Inspectoratul de Poliție al Județului V., cu sediul în mun. V., .. 1, jud. V., având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru apelant, av. B. E., cu delegație de reprezentare la dosar, lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele: dosarul se află la primul termen de judecată, procedura de citare cu părțile este completă, apelul este declarat în termen, motivat, suficient timbrat iar intimatul a depus la dosar o cerere prin care a solicitat respingerea apelului și judecata cauzei în lipsă.
S-au analizat actele și lucrările dosarului, după care;
Fiind interpelat de către instanță, av. B. E. arată că nu mai are de administrat alte probe în afara celor administrate în primă instanță, și nici alte cereri prealabile de formulat, motiv pentru care instanța constată cauza în stare de judecată, după care dă cuvântul acestuia cu privire la apelul formulat.
Av. B. E., pentru apelant, având cuvântul cu privire la apelul formulat, solicită admiterea acestuia așa cum a fost el formulat și dezvoltat în motivele de apel.
Precizează că sentința civilă nr. 3921/2013 pronunțată de Judecătoria V. este nelegală și netemeinică întrucât din fotografiile nr. 1 și 4, depuse la dosar de către intimat, nu rezultă că aceste imagini au fost luate pe o porțiune de drum intravilan iar din fotografiile nr. 2 și 3 nu se observă numărul de înmatriculare al mașinii astfel încât nu se poate ști dacă era sau nu mașina condusă de apelant. Aceste fotografii sunt incerte.
Apreciază că în vederea interpretării datelor GPS ale planșelor foto indicate de către intimat trebuia efectuată o expertiză de specialitate, în lipsa acesteia magistratul neavând cunoștințele necesare în acest sens.
Mai mult decât atât menționează că în adresa nr. 1708/31.10.2013 se arată că localizarea coordonatelor GPS vizează mașina de poliție și nicidecum mașina apelantului.
Față de aceste considerente consideră că probele constând în planșele foto cu coordonatele GPS sunt insuficiente pentru susținerea acuzării motiv pentru care solicită admiterea apelului, casarea sentinței primei instanțe iar în rejudecare admiterea plângerii contravenționale, anularea parțială a procesului verbal de contravenție în sensul reducerii cuantumului amenzii aplecate și restituirii permisului de conducere.
Fără cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, conform art. 394 C., după care s-a lăsat dosarul în pronunțare, urmând a se trece ulterior la deliberare, conform art. 395 C., pentru când s-a dat decizia civilă de față;
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului declarat de către apelantul – petent B. N. împotriva Sentinței civile nr. 3921 pronunțată de Judecătoria V. la data de 9.12.2013, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 3921/09.12.2013, Judecătoria V. a respins plângerea contravențională formulată de petentul B. N., ca fiind neîntemeiată, a menținut procesul-verbal de contravenție ., nr._/16.06.2013 întocmit de IPJ V. și l-a obligat pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 110 lei.
Pentru a pronunța această Sentință, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Prin procesul-verbal de contravenție ., nr._ întocmit la data de 16.06.2013 de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V., petentul B. N. a fost sancționat contravențional cu 675 lei amendă și avertisment pentru săvârșirea faptelor prevăzute și sancționate de art. 102, alin. 3, lit. e și art. 101, alin. 1, pct. 18 din OUG 195/2002, reținându-se că a circulat în localitate cu viteza de 103 km/h. De asemenea, nu a avut asupra sa permisul de conducere.
Fiind investită, potrivit art. 34, alin. 1 din O.G. 2/2001 cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța constată următoarele:
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, s-a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.16 și art.17 din O.G.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute și că faptelor li s-a dat o corectă încadrare juridică.
În privința temeiniciei actului de sancționare, s-a apreciat că situația de fapt reținută de organul constatator a fost confirmată de probatoriul administrat în cauză.
Astfel, a rezultat din analiza planșelor foto depuse la pag. 25-26 dosar împrejurarea că petentul a circulat în localitate cu viteza de 103 km/h. Conform prevederilor art. 49, alin. 1 din OUG 195/2002 limita maximă de viteză în localitate este de 50 km/h.
În urma verificărilor efectuate de instanță pe baza coordonatelor GPS evidențiate pe fiecare captură foto a rezultat că măsurarea vitezei a fost efectuată în localitate. În consecință, instanța de fond a reținut că procesul-verbal de contravenție a fost temeinic întocmit. În ceea ce privește fapta prevăzută de art. 101, alin.1, pct. 18 din OUG 195/2002, a reținut că petentul nu a făcut pozitivă a deținerii asupra sa a permisului de conducere, la data efectuării controlului.
Având în vedere considerentele expuse, instanța de fond a respins plângerea contravențională formulată ca fiind neîntemeiată și, în conformitate cu prevederile art. 46, alin. 2 din OG 2/2001, a obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare.
Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal, a declarat apel petentul B. N., criticând-o pentru netemeinicie.
Astfel, în esență, apelantul a susținut faptul că în mod greșit a fost sancționat contravențional sub aspectul săvârșirii contravenției prev. de art. 102, alin. 3, lit. e) din OUG 195/2002 în condițiile în care din fotografiile nr. 1 și 4, depuse la dosar de către intimat, nu rezultă că aceste imagini au fost luate pe o porțiune de drum intravilan, iar din fotografiile nr. 2 și 3 nu se observă numărul de înmatriculare al mașinii astfel încât nu se poate ști dacă era sau nu mașina condusă de apelant. Aceste fotografii sunt incerte.
S-a mai arătat faptul că, în vederea interpretării datelor GPS ale planșelor foto indicate de către intimat trebuia efectuată o expertiză de specialitate, în lipsa acesteia magistratul neavând cunoștințele necesare în acest sens.
Intimatul, legal citat, a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicită respingerea apelului declarat de petentul B. N. și menținerea sentinței civile nr. 3921/2013 pronunțată de Judecătoria V. pe care o consideră temeinică și legală.
S-a solicitat judecata cauzei în lipsă.
Analizînd actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, conform prevederilor art. 476 Cod procedură civilă, instanta constată că apelul declarat în cauză este neîntemeiat, sentința atacată fiind atît legală, dar si temeinică.
Astfel, din înscrisurile depuse în fața instanței de fond, rezultă faptul că, data de 16.06.2013, apelantul B. N. a săvârșit contravenția prev. de art. 102, alin. 3, lit. e) in OUG nr. 195 din 2002, constând în aceea că, la data mai sus arătată, a condus autoturismul înmatriculat sub nr._, pe DN 24, localitatea Muntenii de Jos cu o viteză de 104 m/h.
Potrivit prevederilor art. 102 al.3 lit.e) din OUG nr. 195/2002, constituie contraventie și se sancționează cu amenda din clasa a IV a de sancțiuni si cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, depășirea cu mai mult de 50 km/h a limitei de viteză în localitate.
Potrivit art.49 alin.4 lit. a) din același act normativ, limita maximă de viteză în localitate este de 50 km/h.
Din mentiunile procesului verbal de sancționare contravențională confirmate de către fotografiile atașate, reiese că, realmente, la data de 16.06.2013, a condus autoturismul înmatriculat sub nr._, pe DN 24, localitatea Muntenii de Jos, cu o viteză de 104 m/h.
Chiar apelantul B. N. a recunoscut starea de fapt consemnată în procesul verbal contestat cu prilejul întocmirii procesului verbal, când, la rubrica obiecțiuni, a arătat că nu are obiecțiuni de formulat ,aspect care prezumă o recunoaștere implicită a faptelor reținute în sarcina sa, inclusiv a faptului că circulat pe raza localității Muntenii de Jos, dar si autovehicul era cel descris în actul sancționator.
Petentul-apelant a fost oprit imediat după săvârșirea contravenției, fiind identificat.
Prezumția de sinceritate a declarației date la momentul constatării faptei, derivă din faptul că, orice persoană responsabilă, are obligația de a semna un act doar în măsura în care este de acord cu cele consemnate deasupra semnăturii sale, în caz contrar, având posibilitatea să solicite a se consemna obiecțiunile ori să nu semneze, dacă nu i se rețineau aceste obiecțiuni.
Prezumția de nevinovăție „contravențională” nu înseamnă că din probatoriul administrat în cauză nu poate face parte chiar și procesul verbal încheiat de agent în exercițiul atribuțiilor de serviciu, cu atât mai mult cu cât acesta poate consemna o situație asumată la acel moment de petent prin semnătură, care se coroborează și cu planșele fotografice depuse la dosarul cauzei.
Este adevărat că, ulterior, în fața instanței de judecată apelantul B. N. a contestat aceste aspecte de fapt, dar din probele adminsitrate rezultă contrariul.
Faptul că numărul de înmatriculare este vizbil doar în fotografiile 3,4 nu semnifică că acestea nu pot fi reținute ca și probe în dovedirea vinovăției intimatului atîta timp cît din coroborarea fotografiilor notate cu 1 și 2, cu cele notate cu 3,4, având în vedere succesiunea cronologică a acestora, reiese indiscutabil că numărul de înmatricualare al autovehiculului condus de către intimat, care a depășit limita legală de viteză este_ .
De aftfel, art. 3.5.1 din Norna de Metrologie Legală 021-05 statuează că înregistrările pot fi folosite ca și mijloace de probă dacă din cuprinsul acestora, adică din ansamblul lor, reiese numărul de înmatriculare al autovehicului condus de contravenient, dar nu prevăd că numărul de înmatriculare trebuie să fie vizibil în toate fotografiile efectuate sau în cea în care este evident că autovehiculul depășește limita de viteză. Important este ca din ansamblul fotografiilor efectuate să fie posibilă identificarea numărului de înmatriculare al autovehiculului, cum e si cazul de speță.
În consecință, fata de considerentele mai sus expuse, in temeiul art. 480 alin. 1 Cod de procedură civilă, urmează a fi respins apelul declarat de B. N., împotriva sentinței civile nr. 3921 din 09.12.2013 pronunțată de Judecătoria V., pe care ova menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiat, apelul declarat de B. N., împotriva Sentinței civile nr. 3921 din 09.12.2013 pronunțată de Judecătoria V., pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02 Iunie 2014.
Președinte, A. C. | Judecător, L.-M. B. | |
Grefier, L.-C. L. |
Red. BLM/28.06.2014
Tehnored. LLC
4 ex./.>
Judecător fond – C. B., Judecătoria V.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 503/2014. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 15/2014. Tribunalul VASLUI → |
|---|
