Obligaţie de a face. Decizia nr. 1666/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1666/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 10-12-2015 în dosarul nr. 1666/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1666/A/2015
Ședința publică de la 10 decembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. A. C.
Judecător M. C.
Grefier A. C.
----------
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanții T. G. și T. I. în contradictoriu cu intimații M. M. și M. MARUȘA, împotriva sentinței civile nr. 655 din data de 04.03.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._ având ca obiect - obligație de a face, cauză ale cărei dezbateri au avut loc în ședința publică din 02 decembrie 2015 și consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când în conformitate cu art. 396 (1) Cod procedură civilă, pronunțarea cauzei s-a amânat pentru termenul de astăzi.
În termenul de amânare a pronunțării au fost depuse la dosar concluzii scrise de către av. F. C. pentru apelanții T..
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele,
Prin sentința civilă nr. 655/04.03.2015 a Judecătoriei Bârlad a fost admisă cererea modificată pentru suplinire acord, formulată de reclamanții M. M. și M. Marusa, ambii cu domiciliul în Bârlad, ..15, jud. V., în contradictoriu cu pârâții T. G. și T. I., ambii cu domiciliul în Bârlad, ..17,jud. V..
A suplinit acordul pârâților în vederea emiterii autorizației de demolare a construcției proprietatea reclamanților situată în Bârlad, ..15, jud. V., în baza documentației și proiectului pentru autorizația lucrării de desființare întocmite de expertul tehnic autorizat L. Groll, proiect 37/2014.
A obligat pârâții să plătească reclamanților suma de 321 lei cheltuieli de judecată.
Din probele administrate în cauză instanța a reținut că părțile din proces sunt vecini. Fiecare dintre părți au câte un imobil dobândit de fiecare cu acte de proprietate. Reclamanții au dobândit imobilul situat în Bârlad, ..15 prin contractul de vânzare cumpărare autentificat cu nr.721 din 12 iunie 2002, iar pârâții cu contractul de vânzare cumpărare autentificat cu încheierea de autentificare nr. 4938 din 11octombrie 1995, imobilul fiind în ..17,jud. V.. Din actul de proprietate al reclamanților a rezultat că aceștia se învecinează cu pârâții pe latura de sud,că reclamanții au cumpărat un imobil construcție proprietatea vânzătorilor, construit în anul 1962, în baza unui certificat de aliniere și regim de construcție nr._/779/1959 eliberat de fostul serviciu de sistematizare a orașului Bârlad. Reclamanții au cumpărat de la vânzătorii C. C.. Pârâții au cumpărat potrivit actului de proprietate depus în probă cota indiviză de 3/8 dintr-un imobil situat în Bârlad, ..17,imobil care se învecina cu C. C., vânzătorul de la care au cumpărat imobilul reclamanții.
Potrivit expertizei tehnice întocmite în dosar care se coroborează cu declarațiile martorilor audiați și răspunsurile date la interogatorii de părți, cele două imobile au o vechime de peste 50 ani. Pe limita de proprietate dintre cele două imobile au fost executați pereți, pentru fiecare casă fără a exista rost de lucru între cele două construcții. Cele două construcții au pereți din pământ,planșeu din lemn,acoperiș tip șarpantă din lemn și înveliș din tablă. Construcțiile sunt structuri separate ,pereți individuali, șarpantele au fost executate separat iar învelitoarea a fost îmbinată la limita proprietății, pentru a se evita scurgerea ,între pereți, a apei din precipitații. Durata fizică a caselor de pământ este consumată ca urmare a vechimii. Datorită faptului că între cele două construcții nu există un rost, pereții adiacenți nu au fost finisați la exterior .
Prin demolarea construcțiilor proprietatea reclamanților, peretele exterior de pe latura de nord a proprietății pârâților ( anexa 4 din expertiza dr. ing. L. Groll ) necesită îndreptare prin tencuire, izolare termică cu structură de protecție. Tot datorită demolării, la șarpanta proprietății pârâților, sunt necesare lucrări de închidere a șarpantei pe nord și protecția împotriva agenților externi.
Lucrările efective ce urmează a fi executate sunt prezentate de proiectantul structurist prin respectarea concluziilor din raportul de expertiză pentru cerința A1. A mai susținut expertul că prin demolarea casei ce aparține reclamanților nu este afectată stabilitatea construcției pârâților.
Reclamanții au demarat operațiunea de întocmire a documentației pentru a obține autorizație de demolare a imobilului proprietatea lor pentru a construi un nou imobil.
Pârâții nu și-au dat acordul pentru desființarea imobilului reclamanților pe motiv că imobilul lor proprietate ar fi în pericol și ar fi afectat ca urmare a demolării. Concluziile expertizei tehnic judiciare a înlăturat ipoteza susținută de pârâți în sensul că prin demolare imobilul lor ar fi afectat sub aspectul rezistenței. Lucrările necesare la casa pârâților ca efect a demolării imobilului reclamanților sunt doar lucrări de lipsă de spațiu dintre cele două case. Refuzul pârâților de a da acordul pentru obținerea autorizației de demolare este neîntemeiat.
Potrivit art. 8 (1) alin. 1 din Legea nr. 50/1991,modificată:
„Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parțială sau totală, a construcțiilor și instalațiilor aferente construcțiilor, a instalațiilor și utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construcții de susținere a acestora, închiderea de cariere și exploatări de suprafață și subterane, precum și a oricăror amenajări se fac numai pe baza autorizației de desființare obținute în prealabil de la autoritățile prevăzute la art. 4 ….”.
În temeiul art. 27 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 50/1991, Acordul vecinilor:
“ (1) Acordul vecinilor, prevăzut la pct. 2.5.6. al secțiunii I "Piese scrise" a cap. A. "Documentația tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - D.T.A.C.", prevăzut în anexa 1 la Lege, este necesar în următoarele situații:
a) pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate - și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora;
b) pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente;
c) în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate.
(2) Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) corespund cazurilor în care, prin ridicarea unei construcții noi în vecinătatea imediată a unei construcții existente, pot fi cauzate acesteia prejudicii privind rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea și mediul ori siguranța în exploatare. Cauzele acestor situații pot fi, de exemplu, alipirea la calcan, fundarea la o cotă mai adâncă decât cea a tălpii fundației construcției existente, afectarea gradului de însorire.
(3) Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) corespund cazurilor în care, urmare investiției noi pot fi create situații de disconfort generate de incompatibiltăți între funcțiunea preexistentă și cea propusă, atât în situația în care se aduc modificări de destinație a spațiilor în interiorul unei clădiri, cât și în situația în care funcționalitatea unei construcții noi este incompatibilă cu caracterul și funcționalitatea zonei în care urmează să se integreze. Cauzele cele mai frecvente sunt cele legate de afectarea funcțiunii de locuit prin implementarea unor funcțiuni incompatibile datorită zgomotului, circulației, degajării de noxe etc.
(4) Acordul vecinilor se va da condiționat de asigurarea, prin proiectul tehnic P.Th. și autorizația de construire/desființare, a măsurilor de punere în siguranță a construcției preexistente rezultate în urma raportului de expertiză tehnică întocmit la comanda investitorului noii construcții.
(5) Acordul vecinilor este valabil numai în formă autentică.
(6) Refuzul nejustificat de a-și da acordul se constată de către instanța de judecată competentă, hotărârea acesteia urmând să fie acceptată de către emitentul autorizației de construire/desființare în locul acordului vecinilor.
Din textele sus indicate și probele dosarului a rezultat că reclamanții au îndeplinit formalitățile necesare emiterii autorizației de demolare a construcției ,depunând în acest sens certificatul de urbanism 13/2013,documentația tehnică proiect 37/2014 pentru obținerea autorizației de desființare corp 1, întocmită de expertul autorizat Groll L., avize favorabile și nu au obținut acordul vecinilor pârâți potrivit art.5 din normele legale,în formă autentică.
Apreciind că refuzul pârâților este nejustificat, instanța a constatat acest lucru și a pronunțat o hotărârea care să suplinească acordul pârâților urmând ca să fie acceptată de către emitentul autorizației de construire/desființare în locul acordului vecinilor pârâți.
Pârâții T. G. și T. I. au formulat cerere de apel, considerând că hotărârea instanței de fond este nelegală și neîntemeiată deoarece la acest moment nu sunt efectuate lucrările de protecție si consolidare, impuse pentru protecția imobilul la momentul demolării imobilului reclamanților.
Se susține in cererea formulată de reclamanți că ar fi refuzat să își dea acordul la notar pentru obținerea autorizației de desființare/demolare,ca ei,reclamanții deși nu au obținut aceasta autorizație au început demolarea locuinței lor,având contract cu muncitorii ,si in prezent sunt in situația ca nu au unde locui cu familia ,reclamând starea de urgență .
De menționat, că din cuprinsul cererii mai rezulta un amănunt important ,ca si in situația in care ar fi avut acordul, tot nu ar fi primit autorizația de desființare /demolare deoarece construcția ce urmează a fi demolata se afla in perimetrul ariei de protecție a unor obiective protejate si anume Școală gimnaziala nr.l "I. R. " Bârlad, si Spitalul TBC, clădiri de patrimoniu. Pe parcursul cercetării judecătorești ,in fata instanței de fond a fost depus la dosar un înscris din care a rezultat ca reclamanții au primit acordul de la instituția de protejare a patrimoniului.
Acordul pentru eliberarea autorizației de desființare/demolare nu poate fi suplinit de instanța de judecata, in afara cadrului legislativ care reglementează acest domeniu conform dispozițiilor legii 50/1991(lege privind autorizarea lucrărilor de constructive) si legea 350/2001(legea privind amenajarea teritoriului si urbanismului).
Consideră ca in mod nelegal instanța de judecata a suplinit acordul lor, deoarece reclamanții au incalcat dispozițiile legale, trecind la demolarea construcției in lipsa autorizației de demolare si fara a se lua masurile necesare protejării imobilului lor .
Arată că toată iarna au suportata frigul si din cauza lipsei confortului termic aproape ca nu au putut locui, a fost nevoie de investiții din partea lor pentru a putea proteja podul, care este comun, a-l izola si a putea izola imobilul de frig si intemperiile din timpul iernii (ploaia si zăpada care determina infiltrarea apei, apariția igrasiei.
Pentru aceste motive consideră ca instanța de fond, fără a analiza probele din dosar si fără a ține cont de raportul de expertiza in cauza, a admis cererea reclamanților. Instanța urma sa verifice daca reclamanții au remediat ce au stricat si ce au afectat prin acțiunea de demolare fara autorizație.
În drept au invocat dispozițiile art.466 si următoarele din codul de pr. civilă.
Intimații au depus întâmpinare, arătând că nici după pronunțarea hotărârii apelanții parați nu au înțeles temeiul de drept al cererii si dau dovada de totala rea - credința. Tocmai opoziția lor nejustificata i-a determinat să se adreseze instanței de judecata și să solicite acesteia să suplinească acordul pârâților la eliberarea autorizației de demolare.
Anterior promovării procesului au discutat cu parații, chiar i-au notificat sa vina la notar pentru a-si da acordul in vederea obținerii autorizației de demolare. Singurul act ce mai era necesar la obținerea acestei autorizații era exprimarea acordului la notar.
S-a început decopertarea, dar pentru ca vecinii au chemat imediat politia, lucrarea a rămas in același stadiu, încercând să ia masurile de conservare și de protejare a casei.
In soluționarea cauzei s-a administrat un probatoriu vast apelandu-se in final la un expert tehnic judiciar. Pe aceasta cale expertul a arătat ca la momentul demolării, demolare ce nu s-a făcut inca se vor respecta indicațiile expertului MLPAT, expertiza ce de asemenea a fost făcuta in cadrul procedurii de autorizare. Daca parații si-ar fi dat acordul inca de la inceput nu ar mai fi făcut aceasta expertiza MLPAT. Chiar si dupa intocmirea acestei expertize si luare la cunoștința de către parați aceștia au insistat in a susține ca propunerile făcute de expert nu sunt suficiente pentru a le proteja imobilul. In aceste condiții s-a dispus, de către instanța de fond, intocmirea unui raport de expertiza tehnica judiciara, expert care a stabilit ca masurile dispuse de expertul MLPAT sunt corecte si urmează a fi avute in vedere la desființarea construcției.
Consideră că acest apel este o manifestare a relei credințe, o continuare a unui litigiu ce s-ar fi putut incheia inca acum un an. In cuprinsul expertizei MLPAT, dar si in cuprinsul autorizației de demolare sunt indicate condițiile in care va avea loc aceasta demolare dar si masurile pe care trebuie sa le ia pentru a nu afecta proprietatea vecina.
Analizând motivele de apel formulate de apelantă, prin prisma ansamblului materialului probatoriu și normelor legale aplicabile în cauză, instanța de apel reține următoarele considerente:
Referitor la situația de fapt, instanța de apel constată că, prin cererea de chemare în judecată, așa cum a fost modificată, s-a solicitat suplinirea consimțământului pârâților în vederea emiterii autorizației de demolare a construcției proprietatea lor situată în mun. Bârlad, .. 15, jud. V.. Prin sentința civilă nr. 655/04.03.2015, Judecătoria Bârlad a admis cererea de judecată. Pârâții au formulat cerere de apel prin care a solicitat admiterea acestuia, arătând că acordul lor nu poate fi suplinit atâta timp cât intimații-reclamanți au încălcat dispozițiile legale, trecând la demolarea construcției în lipsa autorizației de demolare și fără a lua măsurile necesare pentru protejarea imobilului apelanților-pârâți.
În ceea ce privește situația de fapt reținută de către prima instanță, se constată că aceasta nu face obiectul vreunei critici în apelul formulat de apelanții-pârâți.
Astfel, părțile sunt vecini, iar imobilele proprietatea lor au o vechime de peste 50 ani și pe limita de proprietate dintre cele două imobile construcții au fost executați pereți pentru fiecare casă fără a exista rost de lucru. Intimații-reclamanți au demarat procedura de întocmire a documentației pentru a obține autorizație de demolare a imobilului proprietatea lor, în vederea construirii unui nou imobil nou.
În drept, se constată că prima instanță a făcut, în mod corect, aplicarea dispozițiilor din Legea nr. 50/1991 și Normelor Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 50/1991, al căror conținut instanța de apel nu îl va mai reda, fiind menționat în considerentele sentinței judecătoriei.
Analizând ansamblului materialului probatoriu administrat în cauză și textele legale incidente în cauză, și anume art. 8 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, precum și art. 27 din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 50/1991, instanța de apel constată că nu pot fi reținute susținerile apelanților-pârâți din cererea de apel potrivit cărora acordul lor nu poate fi suplinit atâta timp cât intimații-reclamanți au încălcat dispozițiile legale, trecând la demolarea construcției în lipsa autorizației de demolare și fără a lua măsurile necesare pentru protejarea imobilului apelanților-pârâți.
Astfel, prima instanță a apreciat în mod corect că, în vedere emiterii autorizației de demolare, este necesar acordul apelanților-pârâți, acest acord fiind necesar tocmai în vederea emiterii autorizației ulterioare, nereprezentând o etapă ulterioară acesteia.
Or, intimații-reclamanți au făcut dovada demersurilor necesare emiterii autorizației de demolare a construcției, depunând, în acest sens, certificatul de urbanism nr. 13/2013, documentația tehnică proiect nr. 37/2014 pentru obținerea autorizației de desființare corp 1, întocmită de expertul autorizat Groll L., lipsindu-le acordul apelanților-pârâți.
Din raportul de expertiză întocmit de expertul Groll L. rezultă că, prin demolarea casei ce aparține intimaților-reclamanți, nu este afectată stabilitatea construcției apelanților-pârâți, fiind redate în cuprinsul raportului și lucrările efective care vor trebui executate și care trebuie să respecte cerințele pentru punerea în siguranță a construcției apelanților-pârâți.
De altfel, și în raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul atestat Firtea C., depus în apel de către apelanții-pârâți, se concluzionează că operațiunea de dezafectare trebuie realizată respectând toate condițiile menționate în cuprinsul acestui raport, iar construcția nouă va fi realizată fără afectarea celei existente.
În aceste condiții, Tribunalul apreciază că, în prezenta cauză, în mod corect, prima instanță a apreciat că se justifică admiterea cererii de chemare în judecată, intimații-reclamanți făcând dovada susținerilor lor prin probatoriul administrat în fața primei instanței, care a fost analizat în mod judicios de către aceasta, în fața instanței de apel apelanții-pârâți nefăcând dovada unei alte situații decât cea reținută în cauză.
Față de toate aceste considerente de fapt și de drept, apelul formulat de apelanții-pârâți împotriva sentinței civile nr. 655/04.03.2015 a Judecătoriei Bârlad este nefondat și urmează a fi respins, iar sentința va fi păstrată.
Față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, având în vedere caracterul accesoriu al capătului de cerere privitor la acordarea cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 453 Codul de procedura civila, precum și în virtutea principiului accesorium sequitur principale (accesoriul urmează principalul), instanța de apel urmează a lua act că apelanții-pârâți nu au solicitat cheltuieli de judecată, și, chiar dacă aceștia au căzut în pretenții, urmează a respinge, ca neîntemeiată, cererea intimaților-reclamanți de acordare a cheltuielilor de judecată deoarece aceștia nu au făcut dovada vreunor cheltuieli ocazionate de soluționarea cauzei în apel. Instanța nu poate ține seama de dovada onorariului de apărător depusă la data de 09.09.2015, după data închiderii dezbaterilor asupra fondului, conform dispozițiilor art. 394 alin. 3 și art. 452 Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelanții-pârâți T. G. și T. I. împotriva sentinței civile nr. 655/04.03.2015 a Judecătoriei Bârlad, sentință pe care o păstrează.
Ia act că apelanții-pârâți nu au solicitat cheltuieli de judecată în apel.
Respinge cererea intimaților-reclamanți de acordare a cheltuielilor de judecată în apel, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.12.2015.
Președinte, O. A. C. | Judecător, M. C. | |
Grefier, A. C. |
Red. jud. AOC/29.12.2015
6 ex./..12.2015
Judecătoria Bârlad: Jud. I. Rădița
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 1695/2015. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 1667/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
