Plângere contravenţională. Decizia nr. 1422/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1422/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 1422/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1422/A
Ședința publică de la 28 Octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTEO. C.
Judecător V. B.
Grefier A.-R. V.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelanta petentă V. L. în contradictoriu cu intimatul I. V., împotriva sentinței civile nr. 1070 pronunțată la data de 28.04.2015 de Judecătoria V., în cauza având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 20.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 28.10.2015, când a hotărât următoarele;
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 1070 din 28.04.2015 Judecătoria V. a respins plângerea contravențională formulată de petenta Vararu L. CNP:_ domiciliat în Bârlad, ., jud. V. cu domiciliul procesual ales la cabinet de avocat Chiriece C. din Bârlad, . B, jud. V. împotriva procesului verbal . nr._ din data de 09.01.2015 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean V., ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele;
Prin procesul-verbal . nr._ (f. 16) s-a reținut că, petenta Vararu L., la data de 09.01.2015, ora 16,41, pe . a condus auto cu număr de înmatriculare_, iar la intersecția semaforizată din zona Hotel M. a traversat pe culoarea galbenă la semafor și nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară pe sensul său de mers, la trecerea de pietoni din zona Penny .
Prima faptă a fost încadrată juridic ca reprezentând contravenția prevăzută de art. 99 alin. 1 pct.15 din OUG 195/2002 și s-a dispus aplicarea sancțiunii avertisment.
Fapta a doua reținută în procesul verbal a fost încadrată juridic ca reprezentând contravenția prevăzută de art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002 și, s-a dispus aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 390 lei, precum și sancțiunea complementară a suspendării exercițiului dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile, fiind aplicată măsura tehnico - administrativă a reținerii permisului de conducere.
La rubrica ,,alte mențiuni" s-a consemnat, sub semnătura petentei: ,, se reține permisul de conducere. Recunoaște fapta".
Procesul-verbal a fost semnat de petentă, la rubrica contravenient - am luat la cunoștință", precum și dovada de înștiințare.
Potrivit prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța învestită cu soluționarea plângerii verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal, instanța a constatat că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute exprese. De altfel, petenta nu a formulat critici cu privire la nelegalitatea procesului verbal.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța a reținut că, potrivit art. 99 alin. 1 pct. 15 din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, constituie contravenție, nerespectarea semnificației culorii galbene a semaforului.
Conform art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, constituie contravenție neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori tramvaiului.
Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie.
Această prezumție operează fără a depăși o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării sub toate aspectele.
Întrucât este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, procesului-verbal de contravenție trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, în condițiile în care cele reținute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta sau sunt susținute cu alte mijloace de probă.
Pe de altă parte, petentului îi sunt recunoscute garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție, prezumție care poate fi răsturnată până la proba contrară.
Instanța a apreciat că prezumția de nevinovăție „contravențională” nu înseamnă că din probatoriul administrat în cauză nu poate face chiar și procesul verbal încheiat de agent în exercițiul atribuțiilor de serviciu, în condițiile în care cele constatate de agentul constatator se coroborează cu alte mijloace de probă sau când petentul și-a asumat la momentul întocmirii procesului verbal, fapta imputată.
Petenta nu a contestat prima faptă reținută în procesul verbal referitoare la nerespectarea semnificației culorii galbene a semaforului, însă a contestat fapta referitoare la neacordarea priorității de trecere a pietonilor.
Se observă că la momentul întocmirii procesului verbal petenta a arătat, sub semnătură, că recunoaște fapta. S-a apreciat că petenta a recunoscut implicit situația de fapt descrisă în procesul verbal de contravenții, renunțând la prezumția de nevinovăție de care se bucura. Declarația consemnată reprezintă o mărturisire spontană efectuată, din punct de vedere temporal, cel mai aproape de săvârșirea faptei, ceea ce conduce la concluzia sincerității acesteia.
Recunoașterea efectuată, chiar dacă este extrajudiciară, scutește de probarea faptei de către intimat, în condițiile în care este nefiresc ca cineva să se acuze în mod fals de săvârșirea unei fapte, suportând astfel, sancțiunea contravențională.
În aceste condiții, instanța a constatat că procesul-verbal cuprinde consemnarea unei fapte conforme cu realitatea, ceea ce conduce la concluzia temeiniciei procesului-verbal, iar aspectele din plângerea contravențională au fost invocate de petentă doar în încercarea de a fi exonerată de sancțiunea contravențională.
Cu privire la sancțiune, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Prin procesul-verbal a fost aplicată amenda în cuantum de 390 lei și s-a dispus reținerea permisului de conducere ca urmare a aplicării sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce. Instanța a constatat că acestea sunt stabilite în limitele legii, amenda, chiar la limita minimă prevăzută de lege.
Nu se relevă nici un motiv de reindividualizare a sancțiunii sau de înlăturare a sancțiunii complementare, întrucât fapta petentei este gravă, deoarece zona în care petentul a săvârșit fapta este intens circulată, prin fapta sa petenta putea cauza accidente rutiere grave.
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța a respins plângerea contravențională formulată de petenta Vararu L., ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, în termenul prevăzut de art. 468 alin. 1 Cod procedură civilă, a formulat apel petenta V. L., apreciind că sentința este netemeinică și nelegală.
In fapt, prin sentința civila nr. 1070/2015, pronunțata la data 28.04.2015, de catrej Judecătoria Bârlad, in dosarul nr._ a fost respinsa plângerea contravenționala formulata de petenta ca neîntemeiata.
La data de 09.01.2015, petenta a fost sancționată contravențional cu amenda, avertisment si cu sancțiune complementara de suspendare a permisului de conducere pentru faptele prevăzute si sancționate de ari 99 alin 1 pct 5 si art. 100 Min.3 lit. b din OUG 195/2002.
In data de 09.01.2015, in localitatea Bârlad, jud. V. a fost oprita de un echipaj de politie si i-a adus la cunoștința faptul ca nu a acordat prioritate pietonilor angajați in traversarea drumului public prin locuri special amenajate.
Nu a săvârșit faptele reținute in procesul verbal de contravenție. In data de 09.01.2015 se deplasa pe ., dinspre primărie către Podul Pescăriei. A trecut pe culoarea verde a semaforului instalat in prima intersecție. A trecut de trecerea de pietoni din fata Complexului Comercial Penny, moment in care traficul a fost blocat de mai multe autoturisme. In timp ce era blocata in trafic, semaforul a indicat culoarea verde pentru pietoni. In timp ce semaforul indica culoarea verde pentru pietoni, trecuse de trecerea de pietoni, fiind blocata in trafic. Fiind in apropierea trecerii de pietoni, agentul de politie a considerat ca nu a acordat prioritate de trecere pietonilor, insa in momentul in care a trecut peste trecerea de pietoni, semaforul indica roșu pentru pietoni.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate de către apelant, dar si din oficiu, prin prisma prevederilor de art. 476 NCPC, instanța constată că apelul declarat în cauză este neîntemeiat:
Sub aspectul legalității, se constată că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de dispozițiile art. 17 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 care atrag nulitatea absolută expresă a actului (numele, prenumele și calitatea agentului constatator; numele, prenumele și domiciliul contravenientului; faptele săvârșite; data săvârșirii acestora).
Tribunalul constată că faptele au fost suficient descrise și de asemenea li s-a dat o corectă încadrare juridică, fiind indicate atât prevederea legală încălcată, cât și cea care reglementează sancțiunile contravenționale (art. 99 alin. 1 pct. 5 și art. 100 alin. 3 lit. b din OUG nr. 195/2002).
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, Tribunalul constată că instanța de fond a reținut, în mod corect, situația de fapt constatând că procesul verbal de contraventie este încheiat în mod temeinic. Deși petenta-apelanta sustine atât în plângerea contraventională cât și în apelul formulat că nu se face vinovată de niciuna din faptele reținute în sarcina sa nu administrează nicio probă care să răstoarne prezumția de veridicitate de care se bucură procesul verbal de contravenție, în speță, fiind vorba despre o contravenție constatată în mod direct de către agentul constatator, cu propriile simturi (ex propriis sensibus). Or, în aceste cazuri, așa cum practica judiciară s-a pronunțat în repetate rânduri, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de adevăr, făcând dovada asupra stării de fapt reținută prin procesul verbal, până la proba contrară.
În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia numărul 65 din 15 ianuarie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 și 21 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor publicată în Monitorul Oficial nr. 135 din 04.03.2009, partea I – a. Totodată instanța competentă să soluționeze plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este obligată să urmeze anumite reguli procedurale, în virtutea cărora sarcina probei aparține celui care afirmă ceva în instanță, iar nu celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție”.
În consecință, fata de considerentele mai sus expuse, in temeiul art. 480 alin. 1 Cod de procedură civilă, va respinge, ca neîntemeiat, apelul declarat de petenta V. L. împotriva sentinței civile nr. 1070 din 28.04.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca neîntemeiat, apelul declarat de V. L. împotriva sentinței civile nr. 1070 din 28.04.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o va menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.10.2015.
Președinte, O. C. | Judecător, V. B. | |
Grefier, A.-R. V. |
Red./tehnored. OC
2 ex./09.11.2015
Comunicat 2 ex./09.11.2015
Judecătoria Bârlad – judecător G. B.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 1412/2015. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1407/2015. Tribunalul... → |
|---|
