Plângere contravenţională. Decizia nr. 808/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 808/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 5958/189/2014
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 808/A/2015
Ședința publică de la 16 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE I. P.
Judecător C. M.
Grefier C. A.
Pe rol judecarea apelului civil a formulat apelant Administrația Județeană A Finanțelor Publice V. - SFM Bârlad sediul în Bârlad, ., jud. V. în contradictoriu cu intimata petentă . cu sediul în Bârlad, ., nr.168, jud. V. și intimata DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI, împotriva sentinței civile nr. 294 din 28.01.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința de judecată din data de 02 iunie 2015, ce s-au consemnat în încheierea de ședință publică din acea zi ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, însă din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 16 iunie 2015, când,
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față,
Constata că prin sentința civilă nr. 294 din 28.01.2015, Judecătoria Bârlad a admis în parte plângerea formulată de petenta ., împotriva procesului verbal de contravenție ./2013 nr._ încheiat la data de 06.11.2014 de Agenția națională de administrație fiscală - DGFP Iași, AJFP V., Serviciul fiscal Bârlad.
A anulat procesul verbal de contravenție numai în ceea ce privește sancțiunea cu amendă pe care o înlocuiește cu sancțiunea –avertisment.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut:
Cu nr.5958 din 28.11.2014 s-a înregistrat plângerea prin care petenta ., CUI_, cu sediul în Bârlad, ., nr.168, jud.V. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să înlocuiască sancțiunea amenzii în sumă de 1500 lei aplicată prin procesul verbal de contravenție ./2013 nr._ încheiat la data de 06.11.2014 de Agenția națională de administrație fiscală, DGFP Iași, AJFP V., Serviciul fiscal Bârlad, cu sediul în Bârlad, ., jud. V. și să o înlocuiască cu o sancțiune mai ușoară, sancțiunea avertisment.
Motivând plângerea, petenta a susținut că a fost sancționată cu amendă pe motiv că nu a depus în termen declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat. Înainte de efectuarea controlului societatea petentă nu a desfășurat activitate iar administratorul societății a fost plecat din țară. A apreciat că fapta contravențională prezintă grad de pericol redus și ulterior sancționării petenta și-a îndeplinit obligațiile pentru care a fot sancționată.
A depus în probă copie de pe procesele verbale de contravenție contestate, copie de pe declarația din 14 nov. 2014, înregistrată cu nr._. A solicitat administrarea probei cu acte și cu martorul D. M., la audierea căruia a renunțat. Organul constatator nu a depus întâmpinare.
Potrivit art. 34 din OG 2/2001,instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
Potrivit art.248 din noul cod de procedură civilă instanța trebuie să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor.
Potrivit art.31 din OG 2/2001 plângerea împotriva procesului verbal de contravenție se introduce la instanță în termenul de 15 zile calculat de la data când petentul a luat la cunoștință de fapta contravențională.
În cauză petenta a formulat plângere în termenul legal.
Prin procesul verbal de contravenție petenta a fost sancționat cu amendă în sumă de 1500 lei pe motiv că nu a depus declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat, formularul 100 pentru trimestrul II din anul 2014. S-a apreciat că au fost încălcate dispozițiile art.81 din O.G 92/2003. Petenta a recunoscut fapta contravențională și a depus dovada completării declarației fiscale la data de 14 nov.2014. A motivat că reprezentantul societății nu a fost în țară și nu a avut activitate.
Potrivit art.81 din OG 92/2003 ”(1) Declarația fiscală se depune de către persoanele obligate potrivit codului fiscal, la termenele stabilite de acesta.(1^1) Declarațiile fiscale sunt documente care se referă la: a) impozitele, taxele și contribuțiile datorate, în cazul în care, potrivit legii, obligația calculării impozitelor și taxelor revine plătitorului; b) impozitele colectate prin stopaj la sursă, în cazul în care plătitorul are obligația de a calcula, de a reține și de a vărsa impozite și taxe; c) bunurile și veniturile impozabile, precum și alte elemente ale bazei de impozitare, dacă legea prevede declararea acestora; d) orice informații în legătură cu impozitele, taxele, contribuțiile, bunurile și veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora. (2) În cazul în codul fiscal nu prevede, Ministerul Economiei și Finanțelor va stabili termenul de depunere a declarației fiscale.(3) Obligația de a depune declarația fiscală se menține și în cazurile în care: a) a fost efectuată plata obligației fiscale; b) obligația fiscală respectivă este scutită la plată, conform reglementărilor legale; d) pentru obligația fiscală nu rezultă, în perioada de raportare, sume de plată, dar există obligația declarativă, conform legii. (4) În caz de inactivitate temporară sau în cazul obligațiilor de declarare a unor venituri care, potrivit legii, sunt scutite la plata impozitului pe venit, organul fiscal competent poate aproba, la cererea contribuabilului, alte termene sau condiții de depunere a declarațiilor fiscale, în funcție de necesitățile administrării obligațiilor fiscale. Asupra termenelor și condițiilor va decide organul fiscal potrivit competențelor aprobate prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.” Potrivit art.219 lit.b din codul de procedură fiscală „(1) Constituie contravenții următoarele fapte: a) nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declarațiilor de înregistrare fiscală sau de mențiuni; b) neîndeplinirea la termen a obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor și veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume, precum și orice informații în legătură cu impozitele, taxele, contribuțiile, bunurile și veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora;”
Reluând instanța a apreciat că sunt întrunite elementele răspunderii contravenționale înscrise în art.1-5 din OG 2/2001. În ceea ce privește sancțiunea amenzii aplicate de agentul constatator instanța a apreciat că organul constatator nu a aplicat criteriile de individualizare prevăzute de art.21 pct.3 din OG 2/2001 în senul că nu a reținut împrejurările faptei, aspectul depunerii ulterioare a declarației privind obligațiile de plată la buget. În raport cu fapta contravențională și împrejurările faptei a apreciat că pericolul social concret este redus și se poate aplica sancțiunea de avertisment.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel Administrația Județeană a Finanțelor Publice V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele considerente:
In fapt, Administrația Județeană a Finanțelor Publice V. in calitate de agent constatator a sancționat contravențional petenta prin incheierea procesului verbal ./2013 nr._/06.11.2014.
Procesul verbal de contravenție contestat prin plângerea contravenționala formulata de . a fost intocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.16 si art.17 din OG 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, fapt constatat si de instanța de fond.
In aceste condiții, a arătat ca in mod nelegal Judecătoria Bârlad a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicata petentei cu sancțiunea avertismentului.
In mod corect, instanța de fond a apreciat ca petenta se face vinovata de săvârșirea contravenției reținute in sarcina ei. De altfel, petenta ., nu numai ca nu a administrat nici o proba din care sa rezulte alta situație de fapt, dar nici nu a negat ca nu si- a îndeplinit obligațiile legale.
Cu toate acestea, instanța de fond, având in vedere gradul de pericol social al faptei, a apreciat ca se poate dispune înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
Art 5 alin. 5 din OG 2/2001 prevede ca sancțiunea stabilita trebuie sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
De asemenea, potrivit art. 21 alin.3, sancțiunea se aplica in limitele prevăzute de actul normativ si trebuie sa fie proporționala cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, tinandu-se seama de împrejurările in care a fost săvârșita fapta, de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa, precum si de circumstanțele personale ale contravenientului si de celelalte înscrise in procesul verbal.
A considerat ca, instanța de fond a făcut o greșita apreciere a proportionalitatii sancțiunii aplicate, fata de gradul de pericol social al faptei.
Astfel, tinand cont de prevederile art.21 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv de gradul de pericol social al faptei, raportat la valorile sociale aparate de norma incalcata si incercarea de eradicare a evaziunii fiscale, a apreciat ca nu se impune sub nici o forma înlocuirea amenzii.
Astfel, potrivit prevederilor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea trebuie aplicata in limitele prevăzute de actul normativ, si trebuie individualizata in raport de:
-pericolul social al faptei săvârșite,
-de imprejurarile in care a fost săvârșita fapta,
-de modul si mijloacele de săvârșire a acesteia,
-de scopul urmărit,
-de urmarea produsa,
-de circumstanțele personale ale contravenientului.
In acest context, fapta săvârșita de apelanta-petenta este încadrata ca fiind o fapta cu un pericol social ridicat, chiar de către legiuitor, prin limitele sancțiunii ridicate.
De asemeni, trebuie precizat ca procesul verbal de contravenție încheiat este un act administrativ de autoritate, întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, investit cu autoritatea statala pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii publice.
Totodată, a considerat ca amenda aplicata nu este excesiva, prin cuantumul acesteia, respectiv minimul prevăzut de lege, raportat la situația de fapt si dispozițiile legale aplicabile in materie.
In consecința, a considerat ca nu se impune inlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului si solicitam admiterea recursului asa cum a fost formulat, modificarea in tot a sentinței civile nr. 294/28.01.2015, in sensul respingerii plângerii contravenționale formulate de petenta . si menținerea procesului verbal de contravenție A/2013 nr._/06.11.2014 ca fiind corect si legal intocmit.
In drept, și-a întemeiat cererea pe prevederile art. 470 privind Codul de Procedura Civila, coroborate cu prevederile OG2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Intimata nu si-a facut aparari.
In apel nu au fost administrate probe noi.
Apelul este neintemeiat.
Intimata-petenta . Bîrlad a fost sanctionata contraventional cu amenda in cuantum de 1500 lei pentru omisiunea de a depune in termenul legal o declaratie fiscala,iar judecatoria,investita cu plangerea apelantei-petente impotriva pocesului verbal de contraventie sanctionator a procedat la reindividualizarea sanctiunii,inlocuind amenda cu avertismentul.
Prin apelul pendinte AJFP V. critica aceasta reinduvidualizare,invocand in gresita aplicare a principiului proportionalitatii si a criteriilor de individualizare,reglementate de art.5 alin.5 si de art.21 alin.3 din OG 2/2001,modificată.
Criticile sunt nefondate si vor fi inlaturate.
Instanta de control judiciar examinand sentinata apelata cu raportare la Procesul verbal contestat,la principiul proportionalitatii intre sanctiunea amenzii contraventionale aplicate și gradul de pericol social concret al faptei comise,precum si la criteriile de individualizare a sanctiunii prev.in art.21 alin.3 din OG 2/2001,modificata,apreciază că in mod judicios judecatorul fondului a procedat la reindividualizarea sanctiunii contraventionale din amenda in avertisment,avandu-se in vedere in principal imprejurarile in care a fost savarsita contraventia si nedovedirea in sarcina contravenientei a unor antecedente contraventionale.
Față de considerentele expuse, Tribunalul, in temeiul art.466 si urm. C., va respinge ca neîntemeiat apelul declarat de apelanta Agenția Județeană a Finanțelor Publice V. împotriva sentinței civile nr.294/2015 a Judecătoriei Bârlad, pe care o va păstra.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiat apelul declarat de apelanta Agenția Județeană a Finanțelor Publice V. împotriva sentinței civile nr.294/2015 a Judecătoriei Bârlad, pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 iunie 2015.
pentru PREȘEDINTE, P. I. transferat la Tribunalul Bacău semnează PREȘEDINTE, D. E. S. | Judecător, C. M. | |
Grefier, C. A. |
Red.P.I./14.08.2015
Tehnored.C.A.18.08.2015
4 ex./ 18.08.2015
Judecător fond Rădița I.
.>
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 800/2015. Tribunalul... → |
|---|
