Acordare personalitate juridică. Decizia nr. 645/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 645/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 02-09-2014 în dosarul nr. 645/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 645/A/2014
Ședința camera de consiliu de la 02 Septembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. M.
Judecător I. P.
Grefier M. G. V.
Pe rol judecarea cauzei civil privind pe apelant Jurisdicția de A. Instituționalizat-S. A., având ca obiect acordare personalitate juridică, împotriva încheierii din data de 08.07.2014, pronunțată de Judecătoria V..
La apelul nominal făcut în ședința camera de consiliu răspunde H. G. pentru apelantă, care se legitimează cu C.I. ., nr._.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dosarul se află la primul termen de judecată, apelul a fost declarat și motivat în termen, este timbrat.
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța acordă cuvântul părții pe motivele de apel.
H. G. pentru apelantă arată că critica adusă hotărârii date de instanța de fond se fundamentează în primul rând pe modul subiectiv în care instanța a înțeles să aplice dispozițiile legale referitoare la această confuzie care poate interveni între denumirea unei asociații neguvernamentale și instituții ale statului cu un statut bine definit. Precizează că judecătorul de fond face un tot între modul în care este organizată această asociație, respectiv pe nivelurile de competențe stabilite la momentul în care s-a hotărât această asociere și denumirea asociației. Cuvântul ,,jurisdicție’’ este cel care a ridicat cele mai multe probleme în această chestiune, dar acest cuvânt nu se regăsește nici în una din denumirile instituțiilor de stat din România; de asemenea nici cuvântul ,,arbitraj’’ nu se regăsește în nici una din instituțiile oficiale ale statului. Pe de altă parte combinând sensul asociației, care în primul rând urmărește organizarea arbitrajului, care așa cum a prevăzut și legiuitorul, atât în vechiul cod cât și în noul cod, de fapt reprezintă o paralelă a justiției statale a cărei modalitate de înființare și de argumentare și de organizare nu îi aparține, este un efect al legii și o dorință a legiuitorului, a compara această modalitate de a realiza o justiție în afara celei statale nu este de natură de a crea suspiciuni referitor la activitatea acestei organizații care prin denumire, prin activitate, prin organizare internă să producă confuzie în masa largă a publicului, este clar că această asociație prin denumirea ei nu depășește cu nimic definiția legală a arbitrajului, așa cum este ea prevăzută în noul cod, respectiv este o jurisdicție alternativă. Referitor la celelalte aspecte menționate în apel, sunt și cele legate de valoarea acelei dovezi furnizate de Ministerul Justiției cu privire la denumirea asociației. Arată că a făcut numeroase solicitări în care a cerut inclusiv denumirea de ,,Tribunal arbitrar’’, solicitări care au fost respinse de Ministerul Justiției, de aceea a recurs la definiția din lege a arbitrajului. Titlu 7 art. 16 din Noul Cod de procedură civilă arată că arbitrajul instituționalizat este acea formă de jurisdicție; asociația a primit denumirea și Ministerul Justiției a avizat această denumire, jurisdicție autonomă, deci nu este statală. Sub aspectul faptului că această decizie, din punctul dumnealui de vedere, este un act administrativ iar instanța de fond a trecut peste acest act administrativ care are o anumită putere în interiorul unei proceduri, apreciază că instanța și-a depășit competența sub acest aspect; ar fi putut, așa cum prevede legea, instanța să treacă peste refuzul unei denumiri. Precizează că la fond nu a beneficiat de contradictorialitate, fiind doar cu instanța în față, așa cum se întâmplă și acum, judecătorul a avut obligația să-i pună în vedere să clarifice aceste aspecte, sub orice formă; sub acest aspect apreciază că le-au fost încălcate drepturile privind libera asociere. Apreciază că instanța ar fi îndreptățită să rețină spre judecare cerea de apel și să acorde dreptul de a funcționa potrivit legii.
Instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, după care ulterior deliberării a dat decizia civilă de față.
INSTANȚA
deliberând asupra apelului constată următoarele:
Prin încheierea civilă din data de 08.07.2014 pronunțată în dosarul civil nr._ Judecătoria V. a respins cererea formulată de petenta Jurisdicția de A. Instituționalizat-S. A. cu sediul în V., ., prin persoană împuternicită Hudieș G., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art.7(2) din OG 26/2000, cererea de înscriere va fi însoțită de următoarele documente:
a) actul constitutiv;
b) statutul asociației;
c) actele doveditoare ale sediului și patrimoniului inițial;
d) dovada disponibilității denumirii eliberată de Ministerul Justiției sau, după caz, refuzul motivat al eliberării acesteia.
Instanța a constatat că persoana împuternicită a depus la dosar înscrisurile prevăzute mai sus și că actul constitutiv și statutul conțin mențiunile obligatorii prev. de art. 6 din OG 26/2000. Scopul asociației constă în promovarea și organizarea medierii care reprezintă o activitate de interes public, promovarea clauzei compromisorii aferentă contractelor civile, promovarea, monitorizarea respectării și apărării drepturilor, intereselor, libertăților fundamentale ale omului. Potrivit art. 6 pct. 5 din Statut, „pentru realizarea unei administrări eficiente în cadrul Asociației se înființează prin statut următoarele departamente aferentă componentelor scopului:
- Curtea de Mediere
- Tribunalul arbitral judiciar
- Curtea de apărare a drepturilor omului;
- Curtea de Sesizare la nivel național și european.
Potrivit art. 7 alin. 3 din OG 26/2000 este interzisă utilizarea în denumirea asociației a unor sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorități sau instituții publice de interes național ori local. În continuare se arată că „prin sintagme susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorități sau instituții publice de interes național sau local se înțelege includerea în denumirea asociației a unor termeni precum „comisariat”, „gardă”, „academie”, „autoritate”, „consiliu, „agenție” sau derivatele acestora.
Instanța de fond a apreciat că înființarea unei asociații ce cuprinde în denumirea sa cuvântul „Jurisdicție”, iar departamentele din cadrul acesteia având denumiri precum Curtea de Mediere, Tribunalul arbitral judiciar, Curtea de apărare a drepturilor omului, Curtea de Sesizare la nivel național și european sunt de natură să creeze confuzie între instituțiile de stat, cu un statut clar stabilit de lege și această asociație, motiv pentru care a respins cererea.
Împotriva încheierii dată în ședința camerei de consiliu din data de 8 iulie 2014, a promovat apel, apelanta- petentă Jurisdicția de A. Instituționalizat-S. A., arătând în susținerea apelului că reprezintă o încălcare a drepturilor constituționale ale asociaților fondatori de a se asocia liber prin înființarea unei persoane juridice fără scop patrimonial atunci când judecătorul desemnat a motivat respingerea acordării personalității juridice apreciind că „înființarea unei asociații ce cuprinde in denumirea sa cuvântul „jurisdicție ", iar departamentele din cadrul acesteia având denumiri precum Curtea de Mediere, Tribunalul arbitrai judiciar, Curtea de apărare a drepturilor omului, Curtea de sesizare la nivel național și european sunt de natură să creeze confuzie între instituțiile de stat, cu un statut clar stabilit de lege și această asociație "
A mai arătat petenta că prezența cuvântului ..jurisdicție" în denumirea asociației nu este de natură a aduce încălcări disp.art.7 alin.(3) din OG nr.26/2000 semnificația sa fiind strict cea dată de art.541 alin.(l) NCPC .Arbitrajul este o jurisdicție alternativă având caracter privat".
Se mai arată de către apelantă că noțiunea de jurisdicție" reprezintă așadar activitatea de rezolvare prin hotărâri obligatorii, potrivit competențelor și procedurii prevăzute de lege, a litigiilor intervenite între persoane de către organe arbitrale. Activitatea organelor de jurisdicție este supusă unor principii fundamentale comune, precum și unor reguli specifice, determinate de natura fiecărei categorii de litigii."
Prin urmare rațiunea alegerii unor cuvinte ce formează denumirea asociației derivă din definiția dată arbitrajului de lege și nu din intenția de a produce confuzie între scopul asociației și atribuțiile autorităților publice statale.
Modul intern de organizare al asociației prin nominalizarea departamentelor care funcționează în cadrul său nu este susceptibil de a fi supus controlului prevăzut de art.7 alin.(3) din OG nr.26/2000, dat fiind nu formează denumirea asociației cu care aceasta se legitimează potrivit legii.
Mai arată apelanta că în România nu există autorități și instituții publice care poartă denumirea de ,,jurisdicție’’ sau/și care au ca obiect: medierea, arbitrajul judiciar, apărarea drepturilor omului sau sesizarea la nivel național și european cu încălcări ale drepturilor persoanelor de către autoritățile statului, astfel încât orice confuzie este exclusă.
Prin urmare, existența și organizarea acestor departamente ar fi putut fi cel mult criticabilă dacă, tinzând la înființarea lor, asociații fondatori ar fi încălcat ordinea de drept a statului român, respectiv dacă medierea ar fi fost interzisă de lege, tribunalul arbitrai se afla plasat în afara legii și nu ar fi fost prevăzut de codul de procedură civilă iar apărarea drepturilor omului și sesizarea CEDO ar fi fost prohibite prin lege, iar denumirea asociației „Jurisdicția de arbitraj instituționalizat -S. autonomă" este compusă din chiar cuvintele care îi definesc scopul potrivit legii, iar presupunerea că ar genera confuzie nu se susține, respectiv încheierea din 08.07.2014 fiind întemeiată pe motive străine de natura cauzei.
Mai arată apelanta petentă că judecătorul desemnat în cauză a motivat respingerea acordării personalității juridice a Asociației „Jurisdicția de arbitraj instituționalizat - S. autonomă" apreciind ca nelegal, actul administrativ unilateral cu caracter individual emis de Ministerul Justiției, constând în dovada nr._/16.06.2014. și deși în fapt, judecătorul fondului a anulat efectele actului administrativ nu s-a pronunțat nici prin încheiere interlocutorie și nici pe fond asupra actului administrativ.
Judecătorul desemnat deși era constrâns de lege să aducă la cunoștința petentului toate neregularitățile observate, nu și-a îndeplinit obligația dispusă de art.9 alin.(l) din OG nr. 26/2014. așa încât a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității încheierii din 08.07.2014
Mai mult decât atât prin actul de procedură, constând în încheierea din 08.07.2014 a Judecătoriei V., petenților asociați fondatori li s-a produs o vătămare a dreptului constituțional de a se asocia în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că apelul formulat de apelanta Jurisdicția de A. Instituționalizat – Structura A. este neîntemeiat, pentru următoarele considerente.
Arbitrajul instituționalizat este acea formă de jurisdicție arbitrală care se constituie și funcționează în mod permanent pe lângă o organizație sau instituție internă ori internațională sau ca organizație de interes public de sine stătătoare, în condițiile legii, pe baza unui regulament propriu aplicabil în cazul tuturor litigiilor supuse ei spre soluționare potrivit unei convenții arbitrale.
Persoanele care au capacitate deplină de exercițiu pot conveni să soluționeze pe calea arbitrajului litigiile ivite dintre ele cu excepția celor care privesc starea persoanelor, dezbaterea succesorală, relațiile de familie, precum și drepturile asupra cărora părțile nu pot să dispună .
În speță, apelanta- petentă a investit Judecătoria V. cu soluționarea cererii de înscriere a asociației Jurisdicția de A. Instituționalizat – S. A., persoană juridică privată fără scop lucrativ, sau patrimonial, autonomă, constituită pentru realizarea unor activități în public general ca organizație profesională a mediatorilor în temeiul art. 4 și art. 24 din Legea nr. 192 din 16.05.2006 privind medierea și a arbitrilor judiciari.
Conform statului asociației, asociația Jurisdicția de A. Instituționalizat – Structura A. are ca scop componența de mediere: promovarea și organizarea medierii care reprezintă o activitate de interes public, potrivit art. 4 din Legea nr. 192/2006, componența de arbitraj respectiv promovarea clauzei compromisorii aferentă contractelor civile și organizarea arbitrajului și procedurilor de arbitraj în formele prevăzute de art. 541-621 Cod de procedură civilă, componenta apărării drepturilor omului, componenta activă de sesizare, iar pentru realizarea unei administrări eficiente, în cadrul asociației se înființează prin statut următoarele departamente aferente componentelor scopului: Curtea de mediere, Tribunalul arbitral judiciar, Curtea de apărare a drepturilor omului, Curtea de sesizare la nivel național și european.
Deși prin motivele de apel apelanta petentă a susținut că denumirea asociației este compusă din chiar cuvintele care îi definesc scopul, respectiv cele prevăzute de dispozițiile art. 616 cod de procedură civilă, instanța reține că potrivit statului asociației, scopul acesteia este și activitatea de mediere, medierea reprezentând o modalitate de soluționare a litigiului pe cale amiabilă cu ajutorul unei terțe persoane în calitate de mediator autorizat.
Apelanta- petentă a depus odată cu cererea de înscriere documentele prevăzute de art. 7 alin. 2 din Ordonanța nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, inclusiv dovada disponibilității denumirii eliberată de Ministerul Justiției., dar judecătorul fondului, verifică la primirea cererii nu numai existența documentelor prevăzute de articolul susmenționat, ci potrivit art. 8 alin. 2 din ordonanță și legalitatea tuturor acestor documente, respectiv a actului constitutiv și al statutului asociației .
În conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. 3 ind 3 din Ordonanța nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, este interzis utilizarea în denumirea asociației a unor sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorități sau instituții publice, prin sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorități sau instituții publice.
Prin faptul că a prevăzut în statul asociației înființarea departamentelor cu denumirea Curtea de mediere, Tribunalul arbitral judiciar, Curtea de apărare a drepturilor omului, Curtea de sesizare la nivel național și european, menite să creeze confuzie cu denumirea unor instituții de stat cu statut clar stabilit de lege, a unor instituții internaționale, și această asociație, instanța de apel apreciază că în mod corect s-a respins cererea de înscriere a asociației, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiat apelul formulat de apelanta Jurisdicția de A. Instituționalizat - S. A. împotriva încheierii din 08.07.2014, pronunțată de Judecătoria V., pe care o menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca neîntemeiat apelul formulat de apelanta Jurisdicția de A. Instituționalizat împotriva încheierii din 08.07.2014, pronunțată de Judecătoria V., pe care o menține.
Definitivă.
Dată în camera de consiliu.
Pronunțată în ședință publică azi, 02.09.2014.
Președinte, C. M. | Judecător, I. P. | |
Grefier, M. G. V. |
Red. /M.C.
Tehnored./M.V. 03 Septembrie 2014
3 ex. / .>
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 647/2014. Tribunalul... | Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 759/2014.... → |
|---|
