Contestaţie la executare. Decizia nr. 1458/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1458/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 04-11-2015 în dosarul nr. 1458/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1458/A
Ședința publică de la 04 Noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. E. S.
Judecător A. A.
Grefier M. T.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe apelant G. B. A. în contradictoriu cu intimat . SRL, intimat B. R. SA - M. A G. NAȚIONAL B. OF GREECE, intimat B. SA, intimat B. - G. S. G. SA, intimat O. B. R. SA, intimat R. B. SA, intimat V. R. SA, intimat ., împotriva sentinței civile nr.1714 din 07.07.2015 a Judecătoriei Bârlad, având ca obiect - contestație la executare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică la pronunțare, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-au verificat și citit actele și lucrările dosarului, constatându-se că părțile nu au depus acte sau cereri, după care:
Se mai constată că, dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 27 octombrie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul art. 396 Noul Cod procedură civilă, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când s-au reținut următoarele:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului declarat împotriva sentinței civile nr.1714 pronunțată la data de 07.07.2015 de Judecătoria Bârlad, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1714 din 07.07.2015 Judecătoria Bârlad a admis în parte excepția tardivității formulării contestației la executare, invocată de intimata E. K. România SRL, prin întâmpinare.
A respins contestația la executare împotriva titlul executoriu reprezentat de Contractul de credit_ din data de 14.03.2007, a încheierii de încuviințare a executării silite din data de 20.10.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare nr. 27.11.2014, formulată de contestatoarea G. B. A. în contradictoriu cu intimata . SRL și terții popriți B. R. SA - M. A G. NAȚIONAL B. OF GREECE, terț poprit B. SA, terț poprit B. - G. S. G. SA, terț poprit O. B. R. SA, terț poprit R. B. SA, terț poprit V. R. SA, ca tardiv formulată.
A respins contestația la executare formulată împotriva adresei de înființare a popririi nr. 1820/2014 din data de 02.02.2015 către terțul poprit ., contestație formulată de contestatoarea G. B. A. CNP:_ domiciliată în Bârlad, ., jud. V. cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat H. A. cu sediul în Bârlad, ., ..5, ., jud. V. în contradictoriu cu intimata . SRL cu sediul în București, ..10A, înmatriculată în registrul comerțului cu nr. J40/_/2002, CUI RO_ cu sediul procesual ales în Iași, clădirea T. Center, nr. Ciurchi, nr.126-128, . și terțul poprit . cu sediul în Bârlad, ., jud. V., ca neîntemeiată. A respins cererea contestatoarei de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
În considerentele sentinței se arată că la data de 14.03.2007 a fost încheiat contractul de credit nr._ între Cofidis IFN și contestatoarea G. (T.) Betrice A. prin care aceasta din urmă a beneficiat de un împrumut în suma de 4.000 lei, un împrumut de tip revolving având o rată lunară de 139 lei.
Creanța împotriva debitoarei a fost cedată de Cofidis IFN către E. K. România SRL, cesiunea de creanță fiind înscrisă la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.
La data de 15.11.2013 debitoarea a fost notificată pentru achitarea datoriei în cuantum de 6.298,51 lei prin executorul judecătoresc N. G. A., fiind înregistrat dosarul de notificare nr._/2013 aflat pe B. N. G. A..
Constatând neîndeplinirea obligațiilor de plată a ratelor, la data de 17.10.2014 creditoarea . SRL s-a adresat Biroului Executorului Judecătoresc Silimon V. cu o cerere de executare silită în temeiul contractului de credit_ din data de 14.03.2007, atașând calculul debitului datorat.
Prin încheierea de la data de 17.10.2014 executorul judecătoresc a dispus înregistrarea cererii de executare silită în registrul executorului judecătoresc și deschiderea dosarului de executare 1820/2014 împotriva debitoarei T. B. A.. Prin Încheierea de ședință din camera de consiliu de la data de 28.10.2014, Judecătoria Bârlad a dispus încuviințarea executării silite a titlului executoriu constând în contract de credit_ din data de 14.03.2007 pentru recuperarea sumei de 6.499,48 lei compusă din:
- suma de 1.566,30 lei reprezentând dobânda penalizatoare;
- suma de 1018,76 lei reprezentând dobânda;
- suma de 3914,42 lei reprezentând debitul principal.
Prin Încheierea nr. 1820/2014 de la data de 27.11.2014 au fost stabilite cheltuielile de executare în cuantum de 1239,56 lei în sarcina debitoarei, din care onorariu executor în cuantum de 804,76 lei.
La aceeași dată a fost emisă înștiințarea debitoarei cu privire la declanșarea urmăririi silite în baza titlului executoriu, cât și somația, prin care debitoare a fost somată să achite în termen de 1 zi, suma de 7.739,04 lei compusă din 1566,30 lei reprezentând dobânda penalizatoare și 1018,76 lei reprezentând dobânzi, 3914,42 lei debit principal și 1239,56 lei cheltuieli de executare.
La aceeași dată au fost emise adresele de înființare a popririi către terții popriți.
Somația, înștiințarea de declanșare a executării silite, încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, copie de pe încheierea de încuviințare a executării silite, de pe titlul executoriu, înștiințarea privind măsura popririi, copie de pe adresa de înființare a popririi au fost comunicate debitoarei la data de 02.12.2014 (fila 45).
La data de 02.02.2015 a fost emisă adresa de înființare a popririi către terțul poprit ., debitoarea fiind înștiințată despre înființarea popririi la data de 05.02.2015, conform dovezii de comunicare de la fila 65.
Contestatoarea a promovat contestație la executare la data de 20.02.2015-fila 1 dosar.
Asupra excepției tardivității formulării contestației la executare:
În ceea ce privește legea aplicabilă sunt incidente dispozițiile art. 3 alin. 1 din Legea 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii 134/2010 privind codul de procedură civilă care prevăd că, dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ..
Întrucât executarea silită este pornită după . noului cod de procedură civilă (15.02.2013), sunt aplicabile prezentei contestații la executare dispozițiile Codului de procedură civilă nou- Legea 134/2010 privind codul de procedură civilă.
Contestatoarea a învestit instanța cu o contestație pe care o denumește contestație la titlu. Contestatoarea critică titlul executoriu reprezentat de contractul de credit, încheierea din data de 02.02.2015 prin care au fost stabilite cheltuielile de executare, încheierea de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria Bârlad, invocând nelegalitatea stabilirii debitului datorat, cât și faptul că dreptul de a solicita executarea silită este prescris.
Analizând actele de executare instanța a constatat că, la data de 02.02.2015, a fost emisă doar adresa de înființare a popririi către terțul poprit ., iar încheierea de stabilirea a cheltuielilor de executare a fost emisă la data de 27.11.2014
Instanța a apreciat că aspectele invocate reprezintă apărări de fond împotriva titlului executoriu care nu emană de la o instanță judecătorească, potrivit art. 711 alin.2 C.proc. civ, și nu contestație la titlul executoriu, întrucât contestatoarea nu a solicitat nici un moment lămurirea titlului executoriu în sensul clarificării înțelesului, întinderii sau aplicării titlului. Deși chiar din înțelesul denumirii se deduce că o asemenea cerere are ca obiect chiar contestarea titlului executoriu, nu trebuie extinsă interpretarea în sensul de a aprecia că pe această cale se pune în discuție validitatea titlului executoriu sau temeinicia acestuia, ci, se are în vedere o interpretare stricto sensu, respectiv se contestă exclusiv sub aspectul înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului său. Prin intermediul contestației la titlu nu se poate obține modificarea sau desființarea titlului pus în executare.
În cazul contestației îndreptată împotriva executării silite înseși, subînțelege că cererea se întemeiază, de principiu, fie pe anumite cauze de nulitate /anulabilitate, fie pe posibile impedimente sau alte cauze de împiedicare sau temporizare ce afectează întreaga executare, cu rezultatul des¬ființării tuturor formelor de executare sau a stopării executării. Se pot invoca pe această cale: nerespectarea dispozițiilor privitoare la învestirea cu formulă executorie, prescripția dreptului de a cere executarea silită; perimarea executării silite, urmărirea unor bunuri exceptate de la urmărire, etc.
Prin urmare, în raport de motivele invocate și actele contestate a apreciat că a fost formulată o contestație la executare propriu zisă cu două capete de cerere, respectiv contestație împotriva executării și contestație împotriva adresei de înființarea a popririi.
Conform art. 714 C.proc. civ., contestația la executare propriu zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când: 1. contestatorul a luat la cunoștință de actul de executare pe care îl contestă; 2. cel interesat a primit comunicarea, ori după caz, înștiințarea privind înființarea popririi;3. debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația, ori de la data când a luat la cunoștință de primul act de executare.
Așa cum s-a reținut la secțiunea în fapt, somația, înștiințarea de declanșare a executării silite, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, copie de pe încheierea de încuviințare a executării silite, de pe titlul executoriu, înștiințarea privind măsura popririi, copie de pe adresa de înființare a popririi au fost comunicate debitoarei la data de 02.12.2014, în timp ce acțiunea a fost introdusă la data de 20.02.2015.
Față de faptul că debitoarea a introdus contestația cu depășirea termenului legal de 15 zile de la data când i-au fost comunicate somația, înștiințarea de declanșare a executării silite, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, încheierea de încuviințare a executării silite, și titlul executoriu instanța a apreciat că, contestația împotriva titlul executoriu, încheierii de încuviințare a executării silite din data de 20.10.2014, a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare nr. 27.11.2014 din data de 27.11.2014 este tardiv formulată.
În ceea ce privește contestația împotriva adresei de înființare a popririi nr. 1820/2014 din data de 02.02.2015 către terțul poprit ., față de faptul că adresa a fost comunicată debitoarei la data de 05.02.2015, iar contestația a fost introdusă în termenul legal de 15 zile, excepția tardivității formulării contestației la executare nu este întemeiată.
Asupra contestației împotriva adresei de înființare a popririi nr. 1820/2014 din data de 02.02.2015
Conform art. 711 C.proc. civ. împotriva executării silite, a încheierii date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
În conformitatea cu dispozițiile art. 712 dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu a putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale ce i-a fost deschisă.
Art. 662 alin. 1 C.proc. civ. stabilește că, executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă.
Raportând situația de fapt reținută la secțiunea în fapt a prezentei hotărâri la articolele menționate la secțiunea în drept, instanța a apreciat contestația la executare nu este întemeiată. Contestatoarea invocă faptul că dreptul intimatei de a solicitat executarea silită s-a prescris.
Dreptul de a cere executarea silită se naște de la data scadenței. Prin ajungerea la scadență obligația devine exigibilă, iar din acest moment creditorul poate pretinde plata. Contractul încheiat de către debitoare este un contract cu plăți succesive, pentru fiecare rată curge o prescripție diferită, iar termenul de prescripție de 3 ani funcționează pentru fiecare rată distinctă.
În urma încheierii contractului, debitoarea a beneficiat de un împrumut în suma de 4.000 lei, un împrumut de tip revolving, având o rată lunară de 139 lei. Contractul avea valabilitate de un an, conform art.7 din contract, urmând a fi prelungit automat pe perioade de un an, în lipsa unei notificări contrare din partea împrumutatului cu cel puțin două luni înainte de expirare. Conform contractului, împrumutatul s-a obligat să ramburseze împrumutătorului în fiecare lună la data indicată pe formular sau extras de cont cel puțin suma minimă menționată pe contract.
Nu rezultă că debitoarea ar fi notificat creditoarea, și astfel, contractul nu a fost prelungit, cu câte un an. De asemenea, contestatoarea nu produs dovezi cu privire la ultima plată efectuată, deși cel care invocă o pretenție trebuie să o dovedească.
Pe de altă parte, în urma încheierii contractului de cesiune încheiat cu Cofidis IFN, creditoarea cesionară, nu a rămas în pasivitate, iar la data de 15.11.2013 debitoarea a fost notificată pentru achitarea datoriei prin executorul judecătoresc N. G. A., fiind înregistrat dosarul de notificare nr._/2013 aflat pe B. N. G. A..
Criticile referitoare la cuantumul creanței calculată de creditoare nu au fost reținute de instanță, având în vedere, pe de o parte, că cumularea dobânzilor penalizatoare cu dobânda legală nu poate fi analizată decât în cadrul contestației împotriva titlului executoriu, respinsă ca fiind tardivă în acest proces, iar pe de altă parte, contestatoarea nu a făcut dovada că suma datorată este alta decât cea înscrisă în adresa de înființare a popririi nr. 1820/2014 din data de 02.02.2015 către terțul poprit .
Asupra cheltuielilor de judecată:
Contestatoarea a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 550 lei reprezentând onorariu avocat și suma de 500 lei reprezentând taxa judiciară de timbru.
Instanța a avut în vedere dispozițiile art. 453 C.proc. civ care prevăd că, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a căștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, instanța a respins cererea formulată de contestatoare cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatoarea G. B. A. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele motive:
1. judecătorul care a pronunțat sentința apelată a fost incompatibil să judece contestația sa deoarece același judecător a pronunțat încheierea din camera de consiliu de la 28 oct. 2014 în dos. nr._ (fila 28) prin care a încuviințat executarea contractului de credit nr._ din 14.03.2007 pentru recuperarea sumei de 6.499,48 lei.
Acest complet era incompatibil să judece contestația sa, fiind vorba de o executare silită. Judecătorul s-a pronunțat o dată cu privire la cererea creditoarei, cererea creditoarei fiind prescrisă, judecătorul nesesizând această excepție, obligat că i-a respins contestația, pentru a-și justifica greșeala.
În aceste condiții solicită admiterea apelului, anularea sent. civ. nr. 1714/2015/07.07.2015 și trimiterea la instanța de fond pentru o nouă rejudecare de un complet compatibil.
2. În mod greșit, instanța de fond a considerat că nu a introdus contestația în termenul legal și că creanța nu ar fi prescrisă.
Contractul de credit a fost încheiat la data de 14.03.2007 și avea o perioadă de valabilitate de un an de zile.
Contractul de împrumut fiind cu executare succesivă de tip revolving, fiind prelungit automat pe perioade de un an, în lipsa unei notificări contrare din partea ei cu cel puțin două luni înainte de expirare.
La data de 14.03.2008 creanța a devenit exigibilă. Din acest moment se naște dreptul creditoarei de a cere executarea silită. La data de 14.03.2011 a expirat dreptul creditoarei de a mai cere executarea silită.
La capitolul II din hotărâre, instanța de judecată arată că la data de 15 nov. 2013, debitoarea a fost notificată pentru achitarea datoriei în cuantum de 6.238,51 lei prin executorul judecătoresc N. G. A., fiind înregistrat dosarul de notificări nr._/2013 aflat pe B.E.J. N. G. A.. La acel moment dreptul creditoarei de a solicita pe cale de executare silită recuperarea acestei creanțe era prescris.
Intimata creditoare a depus în probă o copie de pe un proces verbal de înmânare din dos. nr. 1820/2014, o înștiințare necompletată conform art. 157 c. pr. civ. pe care îl consider nul.
De asemenea și înștiințarea din dosarul de notificări nr._/2013 în care nu sunt completate rubricile, iar ștampila creditoarei lipsește și potrivit art. 157 alin. 3 din c. pr. civ. acest înscris este nul.
Intimata creditoare susține că înștiințarea din dos. de notificări_/2013 din 15 nov. 2013 ar fi fost semnată de o cunoștință de a ei. Ea are multe cunoștințe în Bârlad, iar agentul procedural trebuia să menționeze numele întreg și clar al primitorului, calitatea acestuia, actul de identitate, . numărul actului, apoi semnătura.
Intimata creditoare mai susține că la data de 02.12.2014, i-a fost comunicată somația iar actele au fost puse în cutia poștală în condițiile în care apelanta susține că la poartă nu are nici o cutie poștală și nu există în dosarul de notificări sau în cel de executare nici o confirmare de primire. Întrucât intimata creditoare nu a făcut dovada înmânării somației de plată, solicită respingerea excepției tardivității invocată de creditoare.
3. Ea a încheiat contractul de credit cu firma COFIDIS I.F.N. S.A. și nu cu S.C. E. K. România S.R.L.
COFIDIS I.F.N. S.A. a cesionat toate contractele intimatei S.C. E. K. România S.R.L. fără ca ea să fie notificată conform art. 1319 cod civil. În aceste condiții apelanta susține că nu are nicio obligație contractuală cu creditoarea S.C. E. K. România S.R.L. A arătat instanței de judecată că în cazul titlurilor executorii nu se mai stabilesc dobânzi penalizatoare și dobânzi și pe cale de consecință scade și cuantumul cheltuielilor de executare.
La data de 28 august intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului formulat de către G. B. A., impotriva sentinței civile nr. 1714/2015 pronunțata de Judecătoria Bârlad, ca fiind inadmisibil si nefondat, Se mai invocă și excepția tardivității formulării apelului - art. 651 alin. 3 Cod Procedura Civila.
Apelul nu este tardiv. Apelantei i s-a comunicat sentința la data de 28.07.2015, iar apelul a fost depus și înregistrat la data de 04.08.2015, înăuntrul termenului de 10 ZILE prevăzut de legea de procedură civilă pentru promovarea căii de atac.
Apelul este neîntemeiat.
Primul motiv de apel referitor la incompatibilitatea judecătorului care a pronunțat sentința apelată nu este fondat.
Prin pronunțarea încheierii de încuviințare a executării silite din data de 28 oct. 2014 în dos. nr._, judecătorul nu a devenit incompatibil să judece o contestație împotriva executării silite încuviințate, nefiind incident motivul de incompatibilitate prev. de art. 42 pct. 1 din Codul de pr.civilă. Procedura de încuviințare a executării silite era o procedură sumară, în cadrul căreia instanța de executare verifica doar următoarele aspecte: existența unui titlu executoriu împotriva debitorului și dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă. Astfel, potrivit art. 665 alin.5 din C.pr.civilă, în forma în vigoare la acel moment, instanța de executare va respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă:
1. cererea de executare silită este de competența altui organ de executare decât cel sesizat;
2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu este învestit cu formulă executorie;
4. creanța nu este certă, lichidă și exigibilă;
5. debitorul se bucură de imunitate de executare;
6. titlul cuprinde dispoziții care nu se pot duce la îndeplinire prin executare silită;
7. există alte impedimente prevăzute de lege.
Restul criticilor formulate sunt neîntemeiate.
Apelanta nu mai este în termen să introducă contestație împotriva executării silite propriu zise având în vedere datele la care i-au fost comunicate somația, înștiințarea de declanșare a executării silite, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, încheierea de încuviințare a executării silite, și titlul executoriu. Dovezile de comunicare ale acestor acte către contestatoare sunt corect completate, cuprind toate mențiunile prevăzute de lege și până la înscrierea în fals și dovedirea acestuia, fac dovada deplină împotriva oricărei persoane cu privire la mențiunile înserate în cuprinsul acestora.
În mod legal a respins instanța de fond și contestația la executare formulată împotriva adresei de înființare a popririi, constatându-se că dreptul intimatei de a solicitat executarea silită nu s-a prescris.
Prin contractul de credit cu nr._ din 14.03.2007, debitoarea a beneficiat de la societatea financiară COFIDIS I.F.N. S.A, de un împrumut în suma de 4.000 lei, având o rată lunară de 139 lei. Contractul avea valabilitate de un an, conform art.7 din contract, urmând a fi prelungit automat pe perioade de un an, în lipsa unei notificări contrare din partea împrumutatului cu cel puțin două luni înainte de expirare. Conform contractului, împrumutatul s-a obligat să ramburseze împrumutătorului în fiecare lună, la data de 10 a fiecărei luni, suma minimă menționată pe contract.
Nu rezultă că debitoarea ar fi notificat creditoarea, și astfel, contractul a fost prelungit, cu câte un an. Greșit a reținut prima instanță a reținut că contractul nu s-a prelungit automat. Contractul de credit ar fi expirat la data de 14.03.2008 doar dacă debitorul - contestatoarea din cauza de față -, ar fi notificat împrumutătorul că dorește acest lucru. Această dovadă nu a fost făcută. Cum contestatoarea nu a mai rambursat ratele din împrumut, creditorul care a cumpărat creanța de la COFIDIS I.F.N. S.A, uzând de clauzele din contract, a declarat exigibil creditul și a trecut la executarea silită pentru recuperarea sumei împrumutate cu dobânzile aferente. La momentul declarării exigibile a contractului acesta era încă în vigoare, astfel încât la data 15.11.2013 când debitoarea a fost notificată pentru achitarea datoriei prin executorul judecătoresc N. G. A., creanța nu era prescrisă.
Dobânzile penalizatoare sunt prevăzute în contract și sunt datorate în cuantumul prevăzut în contractul de împrumut.
Pentru aceste motive, tribunalul în temeiul art. 480 alin. 1 C.pr.civilă va respinge apelul declarat de G. B. A. împotriva sentinței civile nr. 1714/07.07.2015 a Judecătoriei Bârlad.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de G. B. A. împotriva sentinței civile nr. 1714/07.07.2015 a Judecătoriei Bârlad, pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 4.11.2015
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
S. D. E. A. A.
GREFIER,
T. M.
Red./ S.D.E.-04.12.2015
Tehn. TM-08.12.2015
4 ex-.2015 /Comunicat ex. 2 -.08.12.2015
Judecătoria Barlad – judecător G. B.
| ← Anulare act. Decizia nr. 1426/2015. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1413/2015. Tribunalul... → |
|---|
