Legea 10/2001. Sentința nr. 1453/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1453/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 22-10-2015 în dosarul nr. 1453/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 1453/2015
Ședința publică de la 22 Octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE O. C.
Grefier O. P.
Pe rol pronunțarea cauzei privind pe reclamanta L. F. în contradictoriu cu pârâta A. -C. C. P. S. D. și pârâtul P. M. V., având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților
Prin încheierea de ședință din data de 08.10.2015, instanța a amânat, pronunțarea în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului mun. V. și a A., precum și excepția prematurității cererii de chemare în judecată invocată de C. Națională pentru C. I., pentru astăzi, 22.10.2015, când s-au reținut următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei V. sub nr._, L. F., prin avocat B. SANDELA, a chemat în judecată pe pârâți: Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietății - C. C. pentru S. D. si P. mun. V. in calitate de reprezentant al Comisiei de aplicare a legii 10/2001 si Legii 247/2005 solicitând obligarea acestora să emită de urgentă decizia pentru stabilirea despăgubirilor ce i se cuvin pentru imobilul din V., .. 18(28) în suprafața de 155,25, in prezent demolat, preluat abuziv, pentru care în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 10/2001, a expediat Notificarea nr. 9993/10.05.2001, urmare căreia P. Municipiului V. a emis Dispoziția nr. 100 din 15.02.2005, cu propunere de acordare despăgubiri.
De asemenea, solicită obligarea pârâtei la plata unor daune cominatorii în cuantum de 100 RON/zi de întârziere, de la data Introducerii acțiunii și până la data efectivă a emiterii deciziei de acordare a despăgubirilor și cheltuieli de judecată.
În motivare, se arată că în baza Legii nr. 10/2001 a cerut acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, pentru imobilul construcție în suprafață de 155,25mp, în prezent demolată, situat în mun. V. jud. V.. Prin Dispoziția nr. 100/15.02.2005, necontestată, emisă de P. Municipiului V., i-a fost recunoscut dreptul la restituirea în echivalent a imobilului, expropriat iar pentru teren, notificarea a fost transmisă A., competența de soluționare revenind acestei entități. Restituirea în natură nu era posibilă de vreme ce construcția de 155,25 mp a fost demolată, așa cum s-a menționat și în dispoziția primarului.
Dosarul înregistrat cu nr. 9565/CC împreună cu Dispoziția nr. 100. din 15.02.2005, au fost înregistrate la C. C. pentru S. D. în urmă cu 10 ani, fără a fi soluționat până în prezent, deși art. 16 alin. (7) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, obligă la evaluarea bunului și la emiterea titlului de despăgubire.
Atitudinea pârâtei relevă un refuz nejustificat în soluționarea cererii, astfel că se impune obligarea acesteia la emiterea deciziei, sub plata daunelor cominatorii, deoarece perioada îndelungată de timp, in care cererea nu a fost soluționată, atrage necesitatea înfrângerii rezistenței debitoarei.
Legea nr. 247/2005 stabilește procedura administrativă și etapele din cadrul acesteia care trebuie parcurse în vederea emiterii unei decizii de către C. C. pentru S. D., reprezentând titlul de despăgubire. Astfel fiind, în acord cu prevederile art. 16 din Legea nr. 247/2005 deciziile/dispozițiile emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale învestite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire, însoțite, după caz, de situația juridică actuală a imobilului obiect al restituirii și întreaga documentație aferentă acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcții demolate depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe județe, conform eșalonării stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Dispozițiile autorităților administrației publice locale vor fi centralizate pe județe la nivelul prefecturilor, urmând a fi înaintate de prefect către Secretariatul Comisiei Centrale pentru S. D., însoțite de referatul conținând avizul de legalitate al instituției prefectului, ulterior exercitării controlului de legalitate de către acesta. Deciziile/dispozițiile sau, după caz, ordinele prevăzute la alin. (2) vor fi însoțite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii, în compensare, total sau parțial, a unor alte bunuri sau servicii disponibile, deținute de entitatea învestită cu soluționarea notificării.
A.. (3) al aceluiași articol prevede că în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Biroul Central va proceda la predarea, pe bază de proces-verbal de predare-primire, către Secretariatul Comisiei Centrale a tuturor documentațiilor depuse de către titularii deciziilor/dispozițiilor motivate prin care s-a stabilit ca măsură reparatorie acordarea de titluri de valoare nominală și care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Pe baza situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2) în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură. Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare.
După primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnată va efectua procedura de specialitate și va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisiei Centrale. Acest raport va conține cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire.
Legiuitorul a menționat în mod detaliat și procedura care urmează după efectuarea raportului de evaluare de către evaluatorul numit.
In mod expres în art. 16 alin. (7) al acestui act normativ se menționează că în baza raportului de evaluare C. C. va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.
În alin. (8) se arată că dispozițiile alin, (1) - (2) și (7) reglementează procedura de emitere a titlului de despăgubire se aplică în mod corespunzător și deciziilor/ordinelor emise în temeiul art. 6 alin. (4) și art. 31 din Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989, republicată, în care s-au consemnat/propus sume care urmează a se acorda ca despăgubire. In cazul prevăzut la alin. (8), titlul de despăgubire se va emite de C. C. pentru S. D. până la concurența sumei_ USD reprezentând cuantumul despăgubirilor consemnate/propuse, actualizate cu indicele de inflație.
Mai arată reclamanta că soluționarea unei cauze într-un termen rezonabil reprezintă o garanție instituită de art. 6 din CEDO, garanție ce privește, în cauzele de natură civilă, nu numai desfășurarea procedurii în fața instanței de judecată, dar și procedura preliminară de natură administrativă atunci când sesizarea unei jurisdicții este condiționată in prealabil de parcurgerea acestei proceduri.
Doctrina europeană a arătat că noțiunea de „termen rezonabil" este o noțiune relativă, care nu poate fi definită după criterii stricte. Dreptul de a fi ascultat într-un ,,termen rezonabil" trebuie apreciat într-o dublă manieră, respectiv In mod global și în mod concret.
Curtea de la Strasbourg a avut ocazia să fixeze cele două momente care trebuie luate în considerare pentru a determina durata unei proceduri, respectiv caracterul său rezonabil sau nerezonabil. Aprecierea se face asupra ansamblului procedurii, adică asupra întregului proces, în toate fazele sale, ceea ce conferă mai multă rigoare realizării unei durate rezonabile.
Astfel, în materie «civilă», dies a quo începe să curgă de la data sesizării jurisdicției competente, dar el include și durata procedurii administrative prealabile, atunci când sesizarea jurisdicției este precedată de un recurs prealabil, obligatoriu.
În opinia Curții de la Strasbourg, caracterul rezonabil al duratei unei proceduri se apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și de criteriile consacrate de jurisprudența sa, în special, în funcție de complexitatea speței, comportamentul reclamantului și cel al autorităților competente.
Activitatea pârâtei trebuie organizată de organele competente din interiorul său în așa fel incât să asigure rezolvarea dosarelor înregistrate într-un termen rezonabil, iar prin conduita pârâtei de a tergiversa soluționarea cererilor reclamanților de emitere a deciziei reprezentând titlurile de despăgubire se aduc grave prejudicii acestora.
În drept, au fost invocate Legea nr. 10/2001 republicată și Legea 247/2005 republicată..
P. municipiului V. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului Municipiului V., iar pe fond a arătat că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al cauzei.
Se arată că, așa după cum însăși reclamanta cunoaște, dosarul aferent notificării formulate in temeiul Legii nr.10/2001 a fost înaintat la A. București, fiind înregistrat sub nr. 9565/C.C.
A.N.R.P. București i-a comunicat reclamantei prin doua adrese (adresa nr._/25.03.2008 si respectiv adresa nr._/R.G. din 25.04.2014) faptul ca dosarul de despăgubiri nu a fost încă selectat in vederea stabilirii si acordării despăgubirilor.
Tot A.N.R.P. București i-a mai comunicat faptul ca repartizarea dosarului in vederea analizării se va face in conformitate cu prevederile Deciziei nr._/14.11.2012 a Comisiei Centrale pentru S. D. București, in sensul ca se va aplica principiul ordinii de înregistrare la Secretariatul Comisiei Centrale pentru S. D..
Consideră pârâtul ca motivul pentru care se întârzie analizarea dosarului îi este imputabil, dosarul fiind înaintat de Primăria V. la A.N.R.P. încă din anul 2005, prin procesul-verbal nr._/2005.
Întrucât prin cererea de chemare in judecata reclamanta solicita emiterea deciziei de despăgubire, decizie care se emite de către C. Naționala P. C. I. din cadrul A.N.R.P. București, apreciază întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului Municipiului V., care si-a îndeplinit toate procedurile administrative în ceea ce privește soluționarea notificării.
În drept, au fost invocate prevederile art.205, Cod Procedura Civila,Legea 10/2001, Legea 247/2005, Legea 165/2013, O.U.G.nr.115/2013.
C. Națională pentru C. I. (CNCI), în calitate de continuatoare a Comisiei Centrale pentru S. D. în baza art. 18 alin 3 din legea 165/2013, a formulat ÎNTÂMPINARE, prin care a invocat excepția prematurității cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantă cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Față de cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă împotriva "Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților- C. Națională pentru C. I., subliniază faptul că cele două instituții sunt diferite, atribuțiile ce revin fiecăruia dintre acestea fiind reglementate prin acte normative distincte.
Astfel, H.G. nr. 572/2013, reglementează organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, fără ca aceasta să aibă competențe în privința emiterii deciziei conținând titlul de despăgubire/decizie de compensare, asigurând numai organizarea și funcționarea Secretariatului Comisiei Naționale pentru C. I..
Totodată a fost înființată C. Națională pentru C. I., care a preluat atribuțiile Comisiei Centrale pentru S. D..
Conform art. 17 alin.1 lit. a - b din lege, noua comisie validează/invalidează, în tot sau în parte, deciziile emise de entitățile învestite de lege, care conțin propunerea de acordare de măsuri reparatorii.
Prin urmare, apreciază că reclamanta trebuie să indice dacă înțelege să se judece cu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților sau C. Națională pentru C. I..
Cu privire la excepția prematurutății, arată că în data de 02.04.2015, data la care reclamanta a depus cererea de chemare în judecată, pe rolul Tribunalului V., Legea nr. 165/2013 era deja în vigoare.
Ca urmare a publicării Legii nr. 165/2013 în Monitorul Oficial nr. 278/17.05.2013, procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 se desfășoară în conformitate cu dispozițiile acesteia, astfel cum este prevăzut în mod expres la art. 4 din noua lege, conform căruia: „dispozițiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a prezentei legi".
În privința termenului în care CNCI are obligația de a soluționa dosarele de despăgubire înregistrate la Secretariatul CCSD, face precizarea că art. 34 alin. (1) stabilește un termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a noii legi.
Mai mult decât atât, potrivit dispozițiilor art. 35 alin. (2), persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței de judecată în termen de 6 luni de la expirarea termenului prevăzut de lege pentru soluționarea cererii sale.
Din analiza coroborată a celor două texte de lege ante-menționate, apreciază că legiuitorul a stabilit, pe de o parte, un termen prohibitiv și absolut de 60 de luni, care împiedică formularea cererii înainte de împlinirea lui, iar, pe de altă parte, un termen imperativ (peremptoriu) și absolut de 6 luni a cărui nerespectare atrage sancțiunea decăderii din dreptul de a mai formula cererea de chemare în judecată.
Prin urmare, orice cerere de chemare în judecată formulată anterior împlinirii termenului prohibitiv de 60 de luni trebuie respinsă ca fiind prematur formulată.
Se arată că prin Decizia nr. 269/2013, Curtea Constituțională a constatat ca prevederile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizare a procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in România sunt constituționale in măsura in care termenele prevăzute la art. 34 alin. (1) din aceeași lege nu se aplica si cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării in vigoare a legii.
per a contrario, dispozițiile textului de lege sunt constituționale în măsura în care se aplică acelor cauze introduse ulterior pe rolul instanțelor de judecată.
Prin Decizia nr. 269/2013, Curtea Constituțională a României (Curtea) a constatat faptul că nu se poate pune problema unor atingeri aduse unui drept câștigat, câtă vreme decizia/dispoziția entității învestite cu soluționarea notificării, conținând propunerea de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent, confirmată prin emiterea avizului de legalitate de către prefect, nu a produs efecte directe în patrimoniul persoanei îndreptățite la restituire. Aceasta, deoarece până la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire de către C. C. pentru S. D. - conform Legii nr. 247/2005 - sau a deciziei de compensare în puncte de către C. Națională pentru C. I. - ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 - persoana îndreptățită la restituire are o simplă expectanță de a dobândi măsurile reparatorii instituite prin lege, iar nu un drept efectiv, concretizat într-un drept de creanță izvorât din titlul de despăgubire/decizia de compensare în puncte.
În plus, Curtea a observat că deciziile autorităților administrative implicate în procesul de restituire/acordare de măsuri reparatorii sunt supuse în final controlului instanței de judecată, singura care este competentă să se pronunțe în mod definitiv asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate, potrivit art. 35 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, putând dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii.
În subsidiar, având în vedere prevederile Legii nr. 165/2013, solicită respingerea cererii de chemare în judecată, pentru următoarele considerente:
Ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, întreaga procedură de soluționare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 se desfășoară în conformitate cu dispozițiile acesteia.
Întrucât noua legislație a abrogat prevederile din titlul VII al Legii nr. 247/2005 care reglementau emiterea de către CCSD a deciziilor conținând titlul de despăgubire, precum și condițiile și termenele de valorificare a acestora, a fost instituită o nouă procedură privind soluționarea dosarelor de despăgubire.
În temeiul dispozițiilor art. 21 alin. 5 din Legea nr. 165/17.05.2013, Secretariatul CNCI, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existentei dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii. P. clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul CNCI poate solicita documente în completare entităților învestite de lege, titularilor dosarelor și oricăror altor instituții care ar putea deține documente relevante.
Până la data prezentei, dosarul de despăgubire nu a fost analizat potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 5 din Legea 165/2013.
În situația în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluționarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001, precum și măsura compensării prin puncte.
Potrivit prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a și b, precum și art. 21 - 26 din lege, procedura de soluționare a dosarului de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea, în tot sau în parte, de către CNCI a deciziei entității învestite de lege (prin care s-a propus acordarea de despăgubiri).
Învederează instanței faptul că, numai în situația în care dosarul este validat de către CNCI, aceasta emite o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv (art. 21 alin. (9) din lege).
Totodată, potrivit prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, "evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul CNCI și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu."
CNCI, este obligată să pună în aplicare dispozițiile legale adoptate de legiuitor, respectiv prevederile art. 1, art. 17 și art. 21 - 26, care prevăd expres: compensarea prin puncte a imobilelor, validarea/invalidarea de către CNCI și evaluarea imobilelor potrivit grilei notariale.
În speța dedusă judecății, arată că dosarul de despăgubire, aferent Dispoziției nr. 100/15.02.2005 emisă de Primăria mun. V. și înregistrat sub nr. 9565/CC va fi soluționat cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de Legea nr. 165/2013, a termenului legal mai sus menționat precum și cu respectarea ordinii de înregistrare a dosarelor de despăgubire stabilită prin Decizia nr._ din 14.11.2012 a CCSD, decizie însușită și de entitatea ce a preluat atribuțiile CCSD, respectiv CNCI în ședința acesteia din data de 14.11.2013.
Referitor la Decizia nr._ din 14.11.2012 a CCSD, face precizarea că în cuprinsul art. 2 din decizia amintită, sunt prevăzute principiile care trebuie avute în vedere în soluționarea dosarelor.
Astfel, în cuprinsul art. 2 al deciziei mai sus menționate sunt enumerate punctual tipurile de dosare existente în cadrul Secretariatului CCSD, precum și modalitatea de soluționare a acestora. ( a se vedea în acest sens prevederile pct. 2.1-2.8 din Decizia nr._/14.11.2012)
Modalitatea de soluționare a dosarelor a fost adoptată de către CCSD având ca argumente principiul proporționalității analizării dosarelor, egalitatea de tratament, precum și faptul de a nu fi defavorizate persoanele ale căror dosare au fost soluționate sau care urmează a fi soluționate de către entitățile învestite cu un număr mai mare de dosare decât altele (și la care, evident, ritmul de soluționare este mai lent).
Chiar dacă Decizia nr._ din 14.11.2012 emisă de către CCSD și însușită de către CNCI, face referire la procedura de evaluare așa cum a fost stabilită de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, dosarul de despăgubire va fi soluționat conform noii proceduri prevăzute de Legea nr. 165/2013 modificată, cu completări prin Legea 368/2013.
Astfel, având în vedere principiile ce au stat la baza emiterii acestei decizii, dosarul de despăgubire al reclamantei, înregistrat sub nr. 9565/CC, dată fiind tipologia acestuia -"în așteptare", va fi analizat de către SCNCI cu respectarea ordinii înregistrării dosarelor existente în propria categorie.
Cu privire la cuantumul ce va fi stabilit în cuprinsul deciziei de compensare, precizează că evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul CNCI și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu. Numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat. Arată că pe site-ul www.anrp.gov.ro sunt publicate grilele notariale aferente anului 2013.
Față de solicitarea reclamantei privind obligarea CNCI la plata de daune cominatorii în cuantum de 100 Ron pentru fiecare zi de întârziere, pârâta susține că că, potrivit dreptului civil, daunele cominatorii se aplică numai atunci când este vorba de asigurarea executării obligațiilor de a face și de a nu face.
Potrivit art. 1075 din Codul Civil „orice obligație de a face sau de a nu face se preschimbă în desdăunări, în caz de neexecutare din partea debitorului." Prin urmare, neexecutarea obligației având ca obiect prestația de a face determină, conform legii, convertirea ei într-o obligație de a plăti daune interese, însă, pentru constrângerea debitorului la executarea obligației având drept obiect obligația de a face, creditorul are la îndemână daunele cominatorii.
Având în vedere solicitarea reclamantei de a obliga pârâta la plata de daune cominatorii, face precizarea că cel prejudiciat trebuie să facă dovada condițiilor cerute de lege pentru antrenarea răspunderii pârâtei. în acest caz, sarcina probei revine reclamanților, conform dispozițiilor art. 1169 din Codul Civil.
În același context, subliniază faptul că, potrivit dispozițiilor art.905 din Noul Codu de Procedură Civilă, dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea încheierii de încuviințare a executării silite, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare prin încheiere irevocabilă să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului.
Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalității debitorul nu execută obligația prevăzută în titlul executoriu, instanța de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce ie se datorează cu acest titlul, prin încheiere definitivă, dată cu citarea părților.
Potrivit dispozițiilor art. 906 din Noul Cod de Procedură Civilă, pentru neexecutarea obligațiilor prevăzute la Capitolul IV nu se pot acorda daune cominatorii.
Chiar dacă legea nu face distincție între prejudiciul material și moral, acordarea daunelor cominatorii trebuie să fie justificată de atingerea adusă drepturilor personale nepatrimoniale, indemnizația pentru daunele cominatorii trebuie să constea în compensații care să reflecte prejudiciul moral suferit, gravitatea, importanța și consecințele pentru persoana ce se consideră vătămată.
Temeiul legal al obligării la plata daunelor cominatorii îl reprezintă dispozițiile art. 1349 din Noul Cod Civil, norme ce reglementează răspunderea civilă delictuală, constând în obligarea unei persoane de a repara prejudiciul cauzat alteia pentru o faptă ilicită.
Astfel, potrivit dispoziției legale mai sus amintite:
„Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral"
Totodată, arată faptul că, persoana vătămată ce se adresează instanței judecătorești printr-o acțiune în contencios administrativ trebuie să facă dovada prejudiciului.
Or, solicitarea de plată a daunelor cominatorii este neîntemeiată, întrucât nu se poate reține reaua credință sau culpa subscrisei Comisii. Reclamanta solicită aceste despăgubiri fără a face dovezile cerute de lege (vinovăție, fapta, prejudiciu, legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu).
Cu privire la solicitarea de plată a cheltuielilor de judecată, arată că se impune a fi respinse ca neîntemeiate, având în vedere aspectele prezentate în cuprinsul întâmpinării.
În drept, au fost invocate prevederile din Legea nr. 10/2001, republicată, Legea nr.247/2005, H.G nr.1095/2005, O.U.G nr.4/2012, aprobată prin Legea nr. 117/2012, Legea nr. 165/2013 cu modificările ulterioare, art. 205 și următoarele din Noul Cod de Procedura Civilă.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
La termenul din 08.10.2015, instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății și a rămas în pronunțare pe această excepție și pe excepțiile invocate de pârâți, a lipsei calității procesuale pasive a Primarului Municipiului V. și excepția prematurității formulării cererii de chemare în judecată, în contradictoriu cu C. Națională pentru C. I..
Analizând actele și lucrările dosarului din prisma excepțiilor invocate pe pârâte prin întâmpinare, în raport de prevederile art. 248 C.proc.civ.,, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamanta a formulat o notificare în baza Legii 10/2001 prin care a cerut acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, pentru imobilul construcție în suprafață de 155,25mp, în prezent demolată, situat în mun. V. jud. V..
Prin Dispoziția nr. 100/15.02.2005, necontestată, emisă de P. Municipiului V., i-a fost recunoscut dreptul la restituirea în echivalent a imobilului expropriat (fila 12 dosar), iar pentru teren, notificarea a fost transmisă A., competența de soluționare revenind acestei entități.
Restituirea în natură nu era posibilă de vreme ce construcția de 155,25 mp a fost demolată, așa cum s-a menționat și în dispoziția primarului.
Dosarul a fost înregistrat cu nr. 9565/CC a C. C. pentru S. D. ( fila 14 dosar).
În drept, prin Legea nr. 165/2013 a fost reglementată o nouă procedură cu privire la soluționarea dosarelor constituite în temeiul legilor din domeniul restituirii proprietăților, inclusiv o nouă procedură de emitere a titlurilor de despăgubire și plată a acestora, fiind abrogate în mod expres prevederile din titlul VII al Legii nr. 247/2005 care reglementau vechea procedură și pe care reclamanta își întemeiază cererea.
La această dată, procedura de emitere a titlurilor de despăgubire se află sub incidența Legii nr. 165/2013 care se referă la procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001, situație reglementată expres de legiuitor prin formularea „Dispozițiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi" (art. 4).
Dispozițiile pe care își întemeiază reclamanta solicitarea de emitere a unui titlul de despăgubire, respectiv art.16 alin. (7) din Titlul VII, Legea nr. 247/2005, au fost abrogate odată cu . Legii nr. 165/2013 (art. 50 lit. C din lege).
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului municipiului V. și excepția lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților cu privire la capătul de cerere având ca obiect „ emiterea deciziei privind titlu de despăgubire”, Tribunalul are în vedere prevederile art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 572/2013, cu modificările și completările ulterioare, sunt prevăzute principalele atribuții ale Autorității.
A. acordă sprijin și îndrumare metodologică autorităților administrației publice locale și centrale, precum și celorlalte persoane juridice deținătoare de imobile care fac obiectul restituirii potrivit Legii nr. 10/2001, republicată și în prezent asigură Secretariatul CNCI și emite titlurile de plată în condițiile stabilite de Legea nr. 165/2013. A. nu este învestită cu emiterea deciziei de compensare, acesta fiind atributul exclusiv al CNCI, ca și entitate distinctă.
Cum calitatea procesuală pasivă presupune identitate între subiectul pasiv al raportului dedus judecății și pârât, Tribunalul constată că această cerință nu există în ceea ce privește A.N.R.P. sau P. municipiului V., pentru emiterea titlului de despăgubire, așa cum solicită reclamanta L. F., iar excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului Municipiului V. și a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților cu privire la emiterea Deciziei reprezentând titlul de despăgubire este întemeiată.
Consecința va fi respingerea acțiunii formulată de reclamanta L. F. în contradictoriu cu P. municipiului V. și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, pentru capătul de cerere având ca obiect „ emiterea deciziei privind titlu de despăgubire”, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Privitor la excepția prematurității formulării cererii de chemare în judecată, având ca obiect„ emiterea deciziei privind titlu de despăgubire”, formulată în contradictoriu cu C. Națională pentru C. I., Tribunalul reține
că potrivit art. 34 din Legea 165/2013,” (1) dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru S. D. vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni.
(2) Dosarele care vor fi transmise Secretariatului Comisiei Naționale ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data înregistrării, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni.”
Tribunalul reține că acțiunea în contencios a fost introdusă de reclamantă la data de 02.04.2015, ulterior intrării în vigoare a Legii 165/2013 ( 20.05.2013).
Dosarul reclamantei a fost transmis de către Primăria V. și a fost înregistrat sub nr. 9565/CC la fosta Comisie C. pentru S. D..
În această situație devin incidente dispozițiile art. 34 alin.1 din Legea nr.165/2014 care prevăd că dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru S. D. vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a respectivei legi.
Curtea Constituțională a României a statuat la pct.39-40 din considerentele Deciziei nr.269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial nr.513/2014, următoarele:
Art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 are în vedere situația dosarelor înregistrate pe rolul Comisiei Centrale pentru S. D., instituție pentru care legea nu stabilise niciun termen pentru soluționarea dosarelor primite de la entitățile învestite de lege. Termenele prevăzute de art. 34 alin. (1) se aplică de la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, fără să influențeze situațiile născute sub imperiul vechii reglementări. Aceasta, deoarece Comisiei Naționale pentru C. I. nu i se oferă un nou termen pentru soluționare, așa cum se întâmplă în cazul entităților, ci se stabilește pentru prima dată un termen în care aceasta este obligată să soluționeze dosarele.
În cazul art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 se are, însă, în vedere o procedură în curs de desfășurare, care se referă la dosare înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru S. D. care se află, încă, în lucru, chiar dacă, în lipsa unor termene legale de soluționare, s-au introdus acțiuni în instanță ca urmare a trecerii unui interval de timp apreciat ca nerezonabil de către persoanele îndreptățite.
Tribunalul apreciază că nu poate fi reținută apărarea reclamntei referitoare la termenul rezonabil în care se impunea soluționată cererea sa, având în vedere complexitatea procedurii privind restituirea proprietăților.
Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunțării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza M. A. și alții împotriva României, prin care a fost reținută în sarcina statului român obligația implementării unor proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe măsuri legislative și pe o practică judiciară și administrativă coerentă, precum și obligația adoptării unor reguli de procedură clare și simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Prin aceeași hotărâre, în cadrul măsurilor cu caracter general sugerate cu titlu orientativ, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a luat act cu interes de propunerea avansată de Guvernul român în planul său de acțiune ce vizează stabilirea unor termene constrângătoare pentru toate etapele administrative, arătând că o astfel de măsură, cu condiția să fie realistă și dublată de un control jurisdicțional efectiv, ar putea avea un impact pozitiv asupra eficienței mecanismului de despăgubire.
Tribunalul reține, de asemenea, că prin hotărârea-pilot menționată a fost lăsată însă statului român o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse și să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. Din această perspectivă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, oferă, în principiu, un cadru accesibil și efectiv pentru soluționarea cererilor și, cu toate că termenele fixate pentru procedura administrativă, la care se pot adăuga și eventuale proceduri judiciare, pot prelungi durata de soluționare definitivă a pretențiilor, o atare situație excepțională este inerentă complexității factuale și juridice vizând restituirea proprietăților preluate abuziv, așa încât aceste termene nu pot fi considerate, în sine, ca ridicând o problemă de eficacitate a reformei și nici contrare drepturilor garantate de Convenție, în special dreptului garantat de art. 6 paragraful 1, în ceea ce privește durata rezonabilă a procedurii (Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată de CEDO în cauza P. și alții împotriva României, paragraful 119).
Rezultă așadar că excepția prematurității cererii având ca obiect„ emiterea deciziei privind titlu de despăgubire” este întemeiată, întrucât termenul de 60 de luni stabilit de legiuitor, în care CNCI trebuie să emită decizia de validare sau invalidare a dispoziției entității legal investite, respectiv decizia privind titlul de despăgubire, nu a expirat.
Consecința admiterii excepției, va fi respingerea acțiunii în contradictoriu cu C. Națională pentru C. I., având ca obiect„ emiterea deciziei privind titlu de despăgubire”ca fiind prematur introdusă.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta L. F., CNP_, prin avocat B. Sandela, cu domiciliul procesual ales în Suceava, ..1, ., . cu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului Municipiului V..
Respinge acțiunea formulată de reclamanta L. F., CNP_, prin avocat B. Sandela, cu domiciliul procesual ales în Suceava, ..1, ., . cu P. Municipiului V. ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite excepția prematurității formulării cererii de chemare în judecată, în contradictoriu cu C. Națională pentru C. I..
Respinge cererea formulată de reclamanta L. F., CNP_, prin avocat B. Sandela, cu domiciliul procesual ales în Suceava, ..1, ., . cu C. Națională pentru C. I., ca fiind prematur introdusă.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22.10.2015.
Președinte, O. C. | ||
Grefier, O. P. |
Red. OC/20.11.2015
Tehnored. OP
6ex/4com.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 1427/2015. Tribunalul... | Anulare act. Decizia nr. 1426/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
