Contestaţie la executare. Decizia nr. 1102/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1102/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 17-09-2013 în dosarul nr. 1102/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1102/R/2013
Ședința publică de la 17 Septembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. R. I.
Judecător A. A.
Judecător D. E. S.
Grefier R. A.
S-a luat în examinare pronunțarea asupra recursului civil privind pe recurenta – contestatoare R. NUȘA, cu domiciliul în V., ., ., . în contradictoriu cu intimații B. I., cu domiciliul în Iași, .. 25, . și B. E. J. A. C. cu sediul în Iași, .. 7, jud. Iași, împotriva sentinței civile nr. 2229/28-05-2013 pronunțată de Judecătoria V., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică la pronunțare au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-au verificat actele și lucrările de la dosar, după care;
Dezbaterile din prezenta cauză au avut loc în ședința publică din data de 10 septembrie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie civilă când, la solicitarea apărătorului intimatei pentru a depune concluzii scrise și dovada efectuării cheltuielilor de judecată în această cauză, s-a amânat pronunțarea astăzi, 17 septembrie 2013, dându-se decizia de față;
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2229 din 28-05-2013, a Judecătoriei V., a fost admisă excepția tardivității formulării contestației la executare împotriva executării însăși.
A fost respinsă excepția tardivității formulării contestației împotriva Publicației de vânzare imobiliară nr. 537/2012.
A fost respinsă contestația la executare formulată de către contestatoarea R. NUȘA, în contradictoriu cu intimata B. I..
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Analizând cu prioritate excepția tardivității formulării contestației invocată din oficiu, instanța a reținut următoarele:
In analizarea excepției tardivității instanța a constatat mai întâi ca debitoarea au înțeles să formuleze două motive de contestație.
Primul motiv reprezinta contestație împotriva executării silite însăși prin care s-a invocat prescripția executării silite iar al doilea motiv de contestație era îndreptat împotriva Publicației de vânzare imobiliară nr. 537/2012 prin care s-a contestat faptul ca prețul imobilului stabilit in expertiza reprezintă valoarea reala de piață.
În ceea ce privește capătul de cerere contestația îndreptată împotriva executării însăși instanța a reținut că potrivit art. 401 alin. 1 C. pr. civ. contestația se putea face în termen de 15 zile de la data când: (...) lit. c) debitorul care contestă executarea însăși a primit somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somația sau executarea se face fără somație.
Analizând documentele existente în dosarul de executare înaintat de către B. A. C. instanța a constatat că prin cererea înregistrată cu numărul 537 din 28.09.2012 (fila 1 din dosarul de executare) creditoarea B. I. a solicitat executarea silită a debitoarei R. NUȘA în temeiul titlului executoriu reprezentat de Contractul de împrumut autentificat sub nr. 1692 din 13.07.2009. Ca urmare acestei cereri, după încuviințarea executării silite prin Încheierea din 11.10.2012 pronunțată de Judecătoria V. in dosarul nr._, executorul judecătoresc a emis Somația de plată nr. 537 din 05.11.2012 (fila 16 din dosarul de executare) pentru suma de_ euro la care se adaugă cheltuielile de executare de 7120,06 lei care a fost comunicată debitoarei la data de 15.11.2012 (fila 23 din dosarul de executare). Mai mult, la data de 03.12.2012 contestatoarea a trimis un înscris la dosarul de executare prin care aduce la cunoștință faptul că si-a stabilit domiciliul procesual la sediul Cabinetului de avocat N. F. (fila 31). Ca urmare a acestei cereri executorul judecătoresc a procedat la comunicarea Procesului verbal de stabilirea a prețului atât la adresa de domiciliu al contestatoarei R. Nușa (fila 50) cât și la adresa Cabinetului de avocat N. F. (fila 49) la data de 11.12.2012 care a semnat personal dovada de primire.
Așadar, despre existenta executării silite debitoarea avea cunoștință, in mod cert, cel puțin de la data de 11.12.2012.
Insa, analizând actele cauzei, instanța a constatat că debitoarea R. Nușa a introdus contestație la executare la data de 01.03.2013 cu mult după expirarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 401 alin. 1 lit. c V. C. pr. civ. de la data la care a primit somația sau de la care a aflat în orice mod de executarea silită.
Pentru aceste considerente, instanța a admis excepția tardivității formulării contestației la executare în ceea ce privește capătul de cerere privind executarea însăși și în consecință nu a reținut apărările contestatorilor referitoare la prescrierea executării silite.
In ceea ce privește contestația la executare formulată împotriva Publicației de vânzare imobiliară nr. 537/2012 instanța a constatat ca acest act a fost comunicat debitoarei la data de 15.02.2013 (fila 86 din dosar) ceea ce înseamnă, raportat la data introducerii acțiunii (01.03.2013), că a fost respectat termenul de contestație de 15 zile calculat de la data primirii actului contestat prevăzut de art. 401 alin. 1 lit. a V. C. pr. civ.
Pentru aceste considerente instanța a respins excepția tardivității în ceea ce privește acest motiv de contestație.
Cu privire la fondul contestației împotriva Publicației de vânzare imobiliară nr. 537/2012, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată cu numărul 537 din 28.09.2012 (fila 1 din dosarul de executare) creditoarea B. I. a solicitat executarea silită a debitoarei R. NUȘA în temeiul titlului executoriu reprezentat de Contractul de împrumut autentificat sub nr. 1692 din 13.07.2009. Ca urmare acestei cereri, după încuviințarea executării silite prin Încheierea din 11.10.2012 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._, executorul judecătoresc a emis Somația de plata nr. 537 din 05.11.2012 (fila 16 din dosarul de executare) pentru suma de_ euro la care se adăugă cheltuielile de executare de 7120,06 lei.
Întrucât debitoarea nu și-a executat de buna voie obligația de plată, executorul judecătoresc a procedat la urmărirea silită imobiliară a apartamentului situat in V., .. E. R.) ., . cu o suprafață utilă de 34 mp.
Întrucât părțile nu s-au înțeles cu privire la suma de pornire a licitației de vânzare a imobilului, executorul judecătoresc a decis evaluarea imobilului de către un evaluator autorizat, respectiv C. D.-C.. Acesta a efectuat Raportul de evaluare imobiliara comunicat la Biroul executorului judecătoresc la data de 01.02.2013 si debitoarei la data de 07.02.2012 (fila 78).Prin acest raport de evaluare s-a stabilit ca prețul apartamentului este de_ de lei.
Debitoarea a contestat acest preț considerându-l mult prea mic față de prețul real de pe piață imobiliară. A depus in dovada susținerilor sale un raport de expertiză extrajudiciară întocmit de către expertul D. G. în care același imobil a fost evaluat la suma de_ lei.
Analizând susținerile contestatoarei, instanța a constatat că la dosarul de executare se regăsea un alt raport de evaluare întocmit în anul 2007 de expertul E. D. in cadrul unei alte urmăriri silite îndreptate împotriva debitoarei pornite de către creditoarea Asociația de proprietari nr. 17.
Prin acest raport de evaluare expertul a stabilit un preț de piață a imobilului de_ lei. Or, această sumă este foarte apropiată de valoarea stabilită în anul 2012 de către expertul C. D.-C. și mult inferioară față de cea stabilită de către expertul D. G.. Instanța a reținut și faptul că evaluarea din anul 2007 a avut loc într-o perioadă în care nu izbucnise criza financiară și în care prețurile imobilelor erau mult mai mari decât cele actuale. In mod logic, prețul unui apartament evaluat în anul 2012 trebuia sa fie mai mic decât prețul evaluat în anul 2007 și nu mai mare. Pe lângă condițiile de ordin economic care au condus la scăderea prețului imobilului se adăugau și considerente legate de vechimea și uzura acestuia, care conduceau în mod evident la o reducere de valoare.
Or, în condițiile în care debitoarea nu a făcut dovada contestării valorii stabilite în anul 2007 instanța a constatat că raportul de expertiză întocmit de expertul C. D.-C. reflecta valoarea reala de piață.
In consecință, instanța a considerat ca neîntemeiate motivele invocate de către contestatoare și în consecință a respins contestația la executare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatoarea - recurentă R. Nușa, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din următoarele motive:
- Judecătoria V. a admis in mod greșit excepția tardivității formulării contestației la executare in ceea ce privește capătul de cerere privind executarea insasi si in consecința nu a analizat apărările referitoare la prescrierea executării silite.
- s-a conetstat Procesul verbal de licitație imobiliara incheiat de către B. A. C. in data de 18.03.2013 in termenul procedural de 15 zile de la emiterea actului si de asemenea, întrucât dreptul de cere executarea silita era prescris, a inteles sa conteste si executarea silita insasi.
Chiar daca am invocat prescripția cu ocazia contestării procesului verbal de licitație si nu cu ocazia comunicării primului act de executare, excepția prescripției fiind una peremptorie si absoluta putea fi invocata in oricând, de fiecare data cand se contesta un act de executare.
Prescripția dreptului de a cere executarea silită este un mijloc de stingere a dreptului creditorului de a pune în executare, pe cale silită, titlul său executoriu, care presupune neglijarea exercitării acestui drept timp mai îndelungat. Prescripția dreptului de a cere executarea silită începe să curgă de la data nașterii acestui drept, ea nefiind o continuare a prescripției dreptului material la acțiune, ci o prescripție nouă, de sine stătătoare, ce privește în exclusivitate posibilitatea de a cere executarea silită a unui titlu ce obligă la a da, a face sau a nu face, corespunzător obiectului obligației. Din momentul împlinirii acestei prescripții, organul competent nu mai poate elibera titlul executoriu, iar dacă eliberarea titlului s-a făcut anterior, nu mai poate proceda la punerea lui în executare pe cale silită. Prin împlinirea termenului de prescripție orice titlu executoriu își pierde puterea executorie. Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel; acesta este termenul general, care, în lipsa unei prevederi contrare exprese, se aplică atât în cazul executării silite a titlurilor executorii referitoare la drepturi de creanță și drepturi reale mobiliare, cât și în cazul executării unor obligații nepatrimoniale.
Pe fondul cauzei in ceea ce privește contestația im potriva actului de executare proces verbal de licitație imobiliara consideră ca in mod greșit si arbitrar, fara fundament instanța a apreciat asupra valorii reale a imobilului supus executării silite. In cauza nu are nici o relevanta expertiza efectuata in anul 2007 la fel cum nu are nici o relevanta ca aceasta se apropie ca valoare de cea efectuata in anul 2012. Ce interesează este valoare actuala de piața a imobilului, valoare pe care a stabilit-o expertiza extrajudiciara efectuata la cererea ei de către expertul G. D. (amintim ca expertiza C. D. C. a fost efectuata vara vizualizarea efectiva a imobilului spre deosebire de expertiza G. D. care a avut in vedere toate imbunatatirile aduse imobilului dupa anul 2007).
- in cauza se impunea efectuarea unei noi expertize, de aceasta data judiciara, care sa stabilească valoarea actuala de piața a imobilului.
Intimata B. I. legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței de fond ca fiind legală și temeinică.
Analizând actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale aplicabile în cauză, sentința primei instanțe, tribunalul constată că recursul nu este întemeiat.
Criticile formulate de recurentă cu privire la soluțiile pe care instanța de fond le-a dat excepțiilor care au fost invocate în prezenta cauză sunt nefondate.
Raportat la actele dosarului de executare silită și la dispozițiile art. 401 alin.1 lit. c Cod procedură civilă, în mod corect s-a constatat de către prima instanță că s-a depășit în ceea ce privește contestația la executarea silită propriu-zisă termenul de 15 zile în care putea fi introdusă.
Contestatoarea –recurentă a luat cunoștință de executarea silită cel puțin la data de 11.12.2012, dată în raport de care contestația este cu mult tardivă.
Nici al doilea motiv de recurs nu este întemeiat.
Modalitatea stabilirii prețului unui imobil urmărit silit și care este scos la licitație este reglementată de art. 500 (1) din vechiul Cod de procedură civilă, sub imperiul căruia se desfășoară executarea silită în dosarul nr. 198/2009, dispoziții care au fost respectate în totalitate de executorul judecătoresc.
Recurenta nu a produs dovezi din care să rezulte că valoarea imobilului stabilită de către evaluatorul autorizat C. D. - C. ar fi una derizorie, ci dimpotrivă, instanța apreciază că aceasta reflectă valoarea reală de piață.
Pentru aceste motive, tribunalul, în baza art. 312 cod procedură civilă, va respinge recursul declarat de R. Nușa împotriva sentinței civile nr. 2229 din 28 mai 2013 a Judecătoriei V., pe care o va menține.
Recurenta, căzând în pretenții în această fază procesuală, va fi obligată în baza art. 274 Cod procedură civilă să plătească intimatei cheltuieli de judecată reprezentate de onorariul de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de R. Nușa împotriva sentinței civile nr. 2229/28.05.2013 a Judecătoriei V., pe care o menține.
Obligă pe recurenta R. Nușa să plătească intimatei B. I. suma de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată in recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată in ședință publică, astăzi, 17 septembrie 2013.
Președinte, E. R. I. | Judecător, A. A. | Judecător, D. E. S. |
Grefier, R. A. |
Red: S.D.E./07.10.2013
Tehnored: R.A./07.10.2013
2 ex./07.10.2013
Judecătoria V.: judecător O. C..
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 838/2013.... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1071/2013. Tribunalul... → |
|---|
