Contestaţie la executare. Decizia nr. 272/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 272/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 26-02-2013 în dosarul nr. 272/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 272/R/2013
Ședința publică de la 26 Februarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE P. C. D.
Judecător E. R. I.
Judecător M.-C. Ț.
Grefier R. A.
S-a luat în examinare soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta - contestatoare ., cu sediul în B., .. 37, jud. V., în contradictoriu cu intimații G. V., G. R., T. G., toți cu domiciliul în mun. B., ., nr.14, ., . și domiciliu procesual ales la Cabinetul Individual de Avocatură G. V., cu sediul în B.,., ., ap.8, ., intimata – terț poprit B.R.D.GROUPE S. G. SA- S. B., cu sediul în B., .. 17, ., jud. V. și intimata – terț poprit B. DE E. I. A R. (E.) SA, cu sediul în București, .. 15, împotriva sentinței civile nr. 3158/31.10.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită; cauza se află la al doilea termen de judecată; prin încheierea din camera de consiliu din data de 05.06.2013, a fost soluționată cererea de abținere formulată de membrii completului de judecată CR3, inițial investit, în sensul admiterii acesteia, cauza fiind ulterior repartizată aleatoriu și primind termen la data de 26.02.2013, complet CR1; se solicită judecarea cauzei în lipsă;
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care,
Instanța constată că nu sunt cereri noi formulate în cauză precum și faptul că prin concluziile scrise depuse de recurenta – contestatoare la dosar, la filele nr. 42-44, aceasta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform disp. art. 242 alin 1 pct. 2 Cod pr. civ.
Având în vedere aceste aceste, în baza probatoriului administrat, se consideră lămurită, constată recursul în stare de judecată, declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, după care s-a trecut la deliberare conform art. 256 Cod pr. civilă, dându-se decizia de față:
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3158 din 31.10.2012, a Judecătoriei B., a fost respinsă contestația la executare formulată de contestatoarea debitoare S.C. M. S.A, în contradictoriu cu intimații creditori: G. V., G. R. și T. G. și terț poprit B. de E. I. a R. (EXIMBANC) S.A., privind formele de executare din dosarul de executare nr.440/2012 ,executor judecătoresc, S. I. M. din B. - Somația din data de 04.07.2012 și adresa de poprire 440 din 13.07.2012 emisă către terțul poprit B. de E. I. a R. (EXIMBANC)S.A. A fost respinsă contestația în contradictoriu cu BRD Groupe S. G. S.A. - S. B., pentru lipsa calității de terț poprit .
A fost obligată contestatoarea să plătească creditorilor suma de 250 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art. 399 din codul de procedură civilă:
“(1) Împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281 indice 1, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege.
(2) Nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.
(2^1) De asemenea, după ce a început executarea silită, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formula executorie, dată fără îndeplinirea condițiilor legale.
(3) În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.”
Din textul de mai sus, art. 399 (2^1) a rezultat că, după ce a început executarea silită, de asemenea cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formula executorie, dată fără îndeplinirea condițiilor legale.
Legiuitorul a prevăzut expres că după începerea executării să existe posibilitatea anulării încheierii prin care s-a dispus investirea nu și a încheierii de încuviințare a executării. Încheierea de încuviințare a executării este premergătoare executării și așa cum rezultă din art. 373 indice 1 din codul de proc civ. Cererea de executare silită, însoțită de titlul executoriu, se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu prevede altfel. Acesta, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, va solicita instanței de executare încuviințarea executării silite, înaintându-i în copie cererea de executare și titlul respectiv.
Instanța de executare încuviințează executarea silită a obligației stabilite prin titlul executoriu, printr-o singură încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților, în termen de cel mult 7 zile de la înregistrarea cererii de încuviințare a executării silite.
În temeiul încheierii prin care se admite cererea de încuviințare a executării silite, executorul judecătoresc poate proceda la executarea silită a obligației stabilite prin titlul executoriu în oricare dintre formele prevăzute de lege…., “
Legiuitorul a prevăzut în mod expres când instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă: 1. cererea de executare silită este de competența altui organ de executare decât cel sesizat; 2. titlul nu a fost învestit cu formulă executorie, dacă, potrivit legii, această cerință este necesară pentru pornirea executării silite; 3. creanța nu este certă, lichidă și exigibilă; 4. titlul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită; 5. există alte impedimente prevăzute de lege.”
A rezultat așadar că în cadrul contestației la executare contestatoarea nu putea invoca nelegalitatea încheierii de încuviințare a executării.
La dosarul de executare exista Încheierea din 11 iunie 2012 dată în dosarul_ pronunțată de Judecătoria B. prin care a fost admisă cererea formulată de executorul judecătoresc S. I. M. de încuviințare a executării în baza titlului executoriu reprezentând S.P. nr.220 din 21.04.2011 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal_ * împotriva debitorilor N. L. în solidar cu S.C. M. S.A. Prin Încheierea de încuviințare a executării s-a analizat existența unei creanțe certe, lichide și exigibile și dacă sunt îndeplinite celelalte cerințe ale art. 373 indice doi amintite. S-a avut în vedere titlul de executat care reprezintă o hotărâre judecătorească investită cu formulă executorie. Faptul că în încheiere s-a menționat N. L. la prenumele debitorului față de N. I. reprezinta o eroare materială nu un impediment la executare. Ceea ce se executa era obligația din titlu. Instanța a apreciat că susținerile contestatoarei cu privire la nelegalitatea încuviințării sunt neîntemeiate și inadmisibile pe calea contestației la executare. Având în vedere temeiul invocat contestația a fost respinsă. În ceea ce privește actele de executare contestate - Somația din data de 04.07.2012 și adresa de poprire 440 din 13.07.2012 instanța a apreciat că debitoarea contestatoare a formulat contestație în termenul legal de 15 zile prev. de art.401 pct. 1 din codul de proc civ. În ceea ce privește contestarea acestor acte de executare contestatoarea nu a indicat în ce constă nelegalitatea acestora. Analizând conținutul acestora instanța a reținut că executorul judecătoresc nu a încălcat dispozițiile imperative cerute de codul de procedură civilă în ceea ce privește forma și conținutul acestuia Somația și adresa de poprire comunicată terțului poprit cuprind creanța suspusă executării, termenul și consecința neplății. Nu cuprindea cheltuielile de executare reprezentând onorariul de avocat cum a susținut contestatoarea. În ceea ce privește susținerea contestatoarei din concluziile la fond în sensul că S.C.M. S.A. ar trebui executată numai în proporție de ¼ pe considerentul că nu era debitor principal susținerea a fost considerată nelegală și neîntemeiată. Prin titlul de executat S.P. nr.220 din 21.04.2011 pronunțată de Judecătoria B. s-a prevăzut răspunderea solidară a inculpatului N. I. cu partea responsabilă civilmente S.C.M. S.A. Această răspundere solidară dădea posibilitatea creditorilor să îndestuleze creanța de la oricare dintre debitorii solidari .Dispoziția a fost prevăzută în art.1039 din codul vechi civil și preluată în codul nou civil art.1443 ,1445.Prin urmare contestația a fost neîntemeiată și sub aceste aspecte invocate.
În ceea ce privește întoarcerea executării, instanța a reținut că potrivit art. 404 și următoarele din codul de procedură civilă întoarcerea executării au la bază desființarea titlului executor sau a executării ceea ce nu se regăsea în prezenta cauză.
Instanța a respins în totalitate contestația și cererea de întoarcere a executării. Potrivit art 274 din codul de proc civ. contestatoarea debitoare a fost obligată să plătească cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurenta S.C. M. S.A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:
La data de 04.07.2012 a fost emisa Somația nr. 440 / 2012 de către B.E.J. S. I. M. in baza titlurilor executorii: sentința penala nr.220/ 21.04.2011 pronunțata de Judecătoria B. în dosar nr.3269/ 189/2009*, încheierea de încuviințare a executării silite din data de 11.06.2012; prin Somația nr. 440 / 2012 emisa de către B.E.J. S. I. M. a fost somată ca, în termen de 01 zile de la primirea somației, sa achite următoarele sume: suma de 4.200 lei, cu titlu de despăgubiri materiale periodice pentru viitor, pana la încetarea stării de invaliditate (1050 lunar pentru perioada martie 2012-iunie 2012); suma de 16 200 lei cu titlu de despăgubiri materiale in favoarea creditorilor G. R. si T. G.;
La data de 13.07.2012, au fost comunicate terților popriți - unitățile bancare adresele de înființare a popririi.
Împotriva acestor acte de executare a formulat contestație la executare, cerere ce face obiectul prezentei cauze.
Instanța de fond,in mod greșit, a respins contestația formulată
A arătat recurenta că înțelege să formuleze critici privind soluția pronunțata cu privire la nelegalitatea și netemeinicia actelor de executare silită întocmite in dosarul nr.440/2012, critici au fost expuse si prin acțiunea ce face obiectul dosarului nr._ Jud B., în sensul că încheierea de încuviințare a executării silite din data de 11.06.2012 pronunțata de Jud. B. in dosar nr._ - este dată cu nerespectarea dispozițiilor legale.
Nu au fost respectate dispozițiile art. 373 indice 1 C.pr.civ., ce reglementează condițiile obligatorii pe care trebuie sa le îndeplinească cererea de încuviințare a executării silite cu care este investita instanța și ale aliniatului 3 al aceluiași articol:
Executorul judecătoresc a indicat greșit elemente de identificare ale debitorilor. Astfel, așa cum se retine in încheierea de încuviințare a executării silite, prin cererea de executare silita s-a solicitat încuviințarea cererii de executare silita pentru creditorii G. V., G. R. si T. G. împotriva debitorilor N. L. in solidar cu . baza titlului executoriu - sentința penala nr.220/ 21.04.2011 pronunțata de Judecătoria B. in dosar nr._ *, iar prin încheierea de încuviințare a executării silite din data de 11.06.2012 pronunțata de Jud. B. in dosar nr._ instanța a admis cererea și a încuviințat executarea silita împotriva debitorilor N. L. in solidar cu . baza titlului executoriu - sentința penala nr.220/ 21.04.2011 pronunțata de Judecătoria B. in dosar nr._ *
Analizând dispozițiile titlului executoriu - sentința penala nr.220/ 21.04.2011 pronunțata de Judecătoria B. in dosar nr.3269/ 189/2009*, se reține că instanța a admis in parte acțiunea civila formulata de partea civila G. V. si a obligat, în solidar pe inculpații O. Z. L. si N. I.,inculpatul O. Z. L. in solidar cu partea responsabila civilmente . SLOBOZIA, iar inculpatul N. I. in solidar cu partea responsabila civilmente .>
Persoana fizica - N. L. cu domiciliul in B.,..l2,., . nu există și nu poate fi executat silit.
Dar nu a interesat pe nimeni aceste aspecte. Nu exista identitate intre debitorii si creanța prevăzute de titlul executoriu, a cărui executare se solicita si, debitorii si creanța indicate in cererea de încuviințare a executării silite.
A mai arătat recurenta că nici o urmărire asupra bunurilor nu poate avea loc decât pentru o creanța certa, lichida si exigibilă, potrivit art. 379 alin .l Cod. pr.civ. iar încheierea de încuviințare a executării silite din data de 11.06.2012 pronunțata de Jud. B. in dosar nr._ nu statuează suma ce se încuviințează a fi executata.
Toate aceste nerespectări ale dispozițiilor legale sunt realizate de către creditori, in complicitate cu executorul,cu scopul de a executa sume mult mai mari decât suma datorată
Legiuitorul - prin inserarea in conținutul Codului de proc.civ. mai sus citatelor dispoziții, dispoziții imperative - a înțeles sa se refere tocmai la situații similare cu cea din prezenta cauza: atunci când suma este nelămurita, si vine cu dispoziții in completare: „Daca datoria consistă in suma nelămurita, urmăririle se vor amâna pana ce, mai întâi, se va face lichidarea."
Raționamentul legiuitorului a fost logic si a avut continuitate, cum rezultă din art.373 indice 1 alin. 4 pct.3 Cod pr.civ.:
Din încheierea de încuviințare a executării nu rezulta sub nici o forma debitul pentru care se încuviințează executarea.
Legiuitorul a dorit sa prevină eventualele dificultăți, ce pot apărea, in cadrul executării silite a unui titlul si, pentru aceste considerente, art. 379. Cod procedura civila dispune:
(1) "Nici o urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât in virtutea unui titlu executor, si pentru o datorie certa si lichida.
(2)Daca datoria consista in suma nelămurita, urmăririle se vor amâna pana mai întâi se va face lichidarea.
(3)Creanța certa este aceea a cărei existenta rezulta din însuși actul de creanța sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul. Creanța este lichida atunci când câtimea ei este determinata prin însuși actul de creanța sau când este determinabila cu ajutorul actului de creanța sau si a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui in baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute in actul de creanța "
Creanța executata silit de către intimata nu este cea reală, debitul născut in sarcinasa, conform dispozițiilor titlului executoriu, fiind într-un cuantum mult mai mic decât cel a cărui executare se solicita, iar împotriva sa urmează sa se realizeze executarea silita numai cu privire la obligația stabilita in sarcina sa.
Conform dispozițiilor sentinței penale - O. Z. L. si N. I., sunt obligați, in solidar, la plata către părțile civile G. V., G. R., T. G., fiecare in cote de 50%, sumelor citate mai sus.
Inculpatul N. I. este obligat in solidar, cu partea responsabila civilmente .. B., sa plătească părților civile despăgubirile materiale si cheltuielile de judecata.
Aceste dispoziții trebuie sa fie interpretate prin prisma dispozițiilor Codului
Civil privind executarea obligațiilor solidare:
Art. 1.422 alin (1) cod civil - Obligația divizibilă: " Obligația este divizibilă între mai mulți debitori atunci când aceștia sunt obligați față de creditor la aceeași prestație, dar fiecare dintre ei nu poate fi constrâns la executarea obligației decât separat și în limita părții sale din datorie. "
Art. 1.423 Cod Civil - Prezumția de egalitate: "Dacă prin lege ori prin contract nu se dispune altfel, debitorii unei obligații divizibile sunt ținuți față de creditor în părți egale. Această regulă se aplică, în mod similar, și în privința creditorilor. "
Art. 1.424 Cod Civil - Prezumția de divizibilitate. Excepții: "Obligația este divizibilă de plin drept, cu excepția cazului în care indivizibilitatea a fost stipulată în mod expres ori obiectul obligației nu este, prin natura sa, susceptibil de divizare materială sau intelectuală. "
Art. 1.435 Cod Civil - Izvorul solidarității: "Solidaritatea dintre creditori nu există decât dacă este stipulată în mod expres. "
Art. 1.456 alin (2) Cod Civil - Regresul între codebitori: "Părțile ce revin codebitorilor solidari sunt prezumate ca fiind egale, dacă din convenție, lege sau din împrejurări nu rezultă contrariul.
In temeiul tuturor dispozițiilor invocate mai sus, a arătat recurenta că este codebitoare (alături de ceilalți debitori) fata de părțile civile G. V., G. R., T. G., debitorii principali fiind inculpații O. Z. L. si N. I., ambii in solidar cu cele doua părți responsabile civilmente, obligația sa fiind in cota de 25% din debitul stabilit de instanța.
Pentru toate aceste considerente, prima instanța trebuia să admită contestația, să constate faptul că cererea de încuviințare a executării silite nu întrunește condițiile stabilite de dispozițiile art. 3731 alin. 4 C.p.civ., că intimații nu dețin un titlul executoriu valabil pentru creanța a cărei executare se solicita, cu consecința imediata a admiterii cererii de contestație la executare.
În mod greșit a reținut prima instanță că pe calea contestației la executare nu se poate invoca nelegalitatea încheierii de încuviințare a executării, apreciind susținerile recurentei referitoare la nelegalitatea încuviințării ca inadmisibile pe calea contestației la executare, instanța modificând astfel dispozițiile legale care reglementează procedura încuviințării executării silite, fiind astfel incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
Față de criticile cu privire la faptul ca intimații urmăresc sa execute un debit mai mare decât datorează recurenta, judecătoria, nu s-a pronunțat.
Prima instanța retine doar:„susținerea contestatoarei că S.C. MANDRA S.A B. ar trebui executată numai în proporție de ¼ pe considerentul că nu este debitor principal, este nelegală și neîntemeiată..."
Instanța de fond nu argumentează cum a ajuns la aceasta concluzie, fiind incident motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod pr.civ, hotărârea fiind lipsită de temei legal.
Pe fondul cauzei, a arătat primei instanțe că o parte din sumele executate prin actele de executare au fost executate deja.
Profitând tocmai de faptul ca încheierea de încuviințare a executării silite nu statuează o suma clara, după ce au executat, (in data de 19.06.2012) suma de 207 704,80 ron, creditorii au solicitat executarea sumei de 20 400 lei, suma ce reprezintă: suma de 4200 lei, cu titlu de despăgubiri materiale periodice pentru viitor, pana la încetarea stării de invaliditate (1050 lunar pentru perioada martie 2012-iunie 2012) si suma de 16 200 lei cu titlu de despăgubiri materiale in favoarea creditorilor G. R. si T. G.. Prin somația din data de 04.07.2012 B.E.J. S. I. M. susține faptul ca, aceste sume nu au fost incluse in Somația din data de 19.06.2012, ceea ce este fals, aceste sume au fost deja executate.
In plus,pentru suma de 1050 - cu titlu de despăgubiri materiale periodice pentru viitor, pana la încetarea stării de invaliditate numitul G. V., a formulat cerere de înființare poprire,dosar aflat in curs de soluționare pe rolul Tribunalului V.-dosar nr._ .
Aceste aspect au fost învederate primei instanțe, dar judecătoria nu s-a pronunțat cu privire la aceste critici.
Instanța de fond a reținut:" In ceea ce privește actele de executare contestate, contestatoarea nu a indicat in ce constă nelegalitatea acestora..."
Conform art.109 ind. 1 Cod pr.civ. cererea de chemare in judecata investește instanța cu soluționarea litigiului la care se referă. Cererea de chemare in judecata fixează cadrul procesual in care se desfășoară judecata cu privire la părți si la obiectul litigiului.
Judecătoria nu a realizat identificarea situației de fapt reale si, nu a făcut aplicarea la situația de fapt (stabilita prin probele administrate in cauza) a textelor normative incidente in cauza, condiție esențiala ce trebuie îndeplinită pentru a conferi suport legal soluției pronunțate.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (formata prin aplicarea art.6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale) noțiunea de proces echitabil presupune ca o instanța interna - care nu a motivat decât pe scurt hotărârea - sa fi examinat totuși, in mod real, problemele esențiale care i-au fost supuse.
Prima instanța nu s-a dezinvestit in ceea ce privește acest capăt de cerere.
Hotărârea, ca act final al judecații dezinvestește instanța de soluționarea procesului; cererea de chemare în judecata a învestit pe judecători, iar hotărârea îi dezinvesteste, iar eventualele greșeli se soluționează prin intermediul căilor de atac.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., art. 299-316 Cod pr.civ raportate la dispozițiile 399 – 405 ind. 3 Cod de procedura civila
Intimații G. V., G. R. si T. G. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului, având în vedere dosarul nr._ având ca obiect "încuviințarea executare silita" respectiv dosarul de executarea nr.440/2012 al B.EJ."S. I. M.".
Cu referire expresa la motivul de recurs au arătat intimații că recurenta a formulat critici privind nelegalitatea si netemeinicia actelor de executare întocmite in dosarul nr.440/2012 fără ca B. S. M. I. sa fie parte in cauza dedusa judecații la instanța de fond.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
La data de 04.02.2013 recurenta a depus la dosar concluzii prin care a arătat că motivele de recurs sunt cele prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C.pr.civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța de control judiciar constată că recursul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C.pr.civ. nu este întemeiat, sentința primei instanțe fiind motivată în fapt și în drept, corespunzător exigențelor art. 261 C.pr.civ. Astfel, instanța a arătat argumentele care au justificat soluția pronunțată, precum și cele pentru care au fost înlăturate susținerile recurentei contestatoare, inclusiv cu privire la aspectele pe care este ținută să le analizeze instanța investită cu cererea privind încuviințarea executării silite și motivele pentru care nu pot fi reținute argumentele recurentei în sensul că nu este ținută să execute decât ¼ decât suma datorată.
Referitor la incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ., va reține tribunalul că de asemenea nu este întemeiat.
În prezenta cauză, instanța a fost investită cu contestația formulată de contestatoare împotriva somației 440/04.07.2012 și adresei de poprire nr. 440/13.07.2012, acte emise în dosarul de executare silită nr. 440/2012 al Biroului Executorului Judecătoresc S. I. M..
Prin somația nr. 440/04.07.2012 a fost somată recurenta contestatoare ca, în baza titlului executoriu - sentința penală nr. 220/21.04.2011 a Judecătoriei B., să achite creanța în cuantum de 16.200 lei reprezentând daune materiale în favoarea creditorilor G. R. și T. G., precum și suma de 4200 lei reprezentând despăgubiri materiale periodice pentru viitor (calculate pentru perioada martie 2012 – iunie 2012), până la încetarea stării de invaliditate, în favoarea creditorului G. V..
Anterior acestei somații, în dosarul de executare silită a fost emisă somația nr. 440/19.06.2012, prin care recurenta, în baza aceluiași titlu executoriu, a fost somată să achite următoarele sume:
- 54 lei reprezentând contravaloarea diferenței dintre indemnizația pentru incapacitate temporara de munca si drepturile salariate pe care le-ar fi obținut in calitate de angajat al . perioada 08.12._07 ;
- 492 lei reprezentând contravaloarea diferenței dintre cuantumul pensiei pentru invaliditate gradul I si drepturile salariale pe care le-ar fi obținut in calitate de angajat al .>
- 908 lei - contravaloarea tichetelor de masa pentru perioada 08.12._08;
- 3794 lei - contravaloarea tratament si îngrijiri medicale;
-1050 lei, lunar, cu titlu de despăgubiri materiale periodice pentru viitor, pana la încetarea stării de invaliditate;
-180.000 lei reprezentând daune morale;
- 2402,5 lei cheltuieli judiciare
- 14,30 lei taxă timbru judiciare plus 10.000 lei onorariu asistență juridică la executare plus 8990 lei onorariul și cheltuieli de executare.
Împotriva acestei somații, precum și a adresei de înființare a popririi emisă ulterior a formulat contestație la executare recurenta, în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei B..
În respectiva cauză, instanța a analizat, printre altele, și motivele de nelegalitate a încheierii de încuviințare a executării silite, datorate faptului că nu s-a menționat creanța urmărită, astfel încât aceasta nu este certă, lichidă și exigibilă și pentru menționarea greșită a numelui debitorului „N. L.” în loc de „N. I.”, precum și susținerile recurentei în sensul că nu ar putea fi urmărită decât pentru ¼ din creanța stabilită prin titlul executoriu – sentința penală nr. 220/21.04.2011 a Judecătoriei B..
De altfel, însăși recurenta, în cuprinsul motivelor de recurs, a arătat că aspectele vizând nelegalitatea și netemeinicia actelor de executare silită au fost invocate și în dosarul nr._ .
Astfel, prin sentința civilă nr. 2364/11.09.2012 a Judecătoriei B., dată în dosarul nr._, menținută prin decizia civilă nr. 6/R/09.01.2013 a Tribunalului V., s-au reținut, printre altele, următoarele:
- eroarea strecurată în încheierea de încuviințare a executării silite în ceea ce privește numele unuia dintre debitori – N. L. în loc de I. – poate fi îndreptată oricând, nu constituie motiv de anulare a încheierii și nu poate conduce la anularea acesteia pentru că nu s-a produs vreo vătămare creditoarei care să nu poată fi înlăturată altfel, condiție ce rezultă din art. 399 alin. 2 coroborat cu art. 105 alin. 2 C.pr.civ.;
- faptul că încheierea de încuviințare a executării silite nu cuprinde creanța urmărită nu are relevanță în cauză pentru că nu rezultă din art. 373 ind. 1 C.pr.civ. necesitatea indicării în încheiere a acestei creanțe, iar din conținutul titlului executoriu rezultă care este creanța creditorilor G. V., G. R. și T. G. față de inculpatul N. I., în solidar cu .>
- din titlul executoriu rezultă că recurenta este obligată în solidar cu prepusul său N. I. la plata daunelor morale și materiale și la plata cheltuielilor judiciare, astfel încât încheierea de încuviințare a executării silite din data de 11.06.2012 a fost pronunțată cu respectarea prevederilor art. 373 ind. 1 alin. 4 C.pr.civ. pentru că a preluat caracterul solidar al obligației, fiind astfel neîntemeiată susținerea recurentei în sensul că ar fi debitoare doar pentru 25% din debitul din sentința penală.
Este adevărat că nu există identitate de obiect între prezenta cauză și cauza ce a făcut obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei B., astfel încât, nefiind îndeplinită condiția triplei identități prevăzută de art. 1201 vechiul Cod civil, nu este incidentă autoritatea de lucru judecat.
În același timp însă, puterea de lucru judecat poate produce efecte și ca prezumție, mijloc de probădemonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.
În consecință, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis și, în condițiile în care, potrivit art. 1200 pct. 4 cu referire la art. 1202 alin.(2) C.civ., în relația dintre părți, această prezumție are caracter absolut, nu se poate introduce o nouă acțiune în cadrul căreia să pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătorește anterior.
Ori, în prezenta cauză, s-a statuat, cu putere de lucru judecat, prin sentința civilă nr. 2364/11.09.2012 a Judecătoriei B., menținută prin decizia civilă nr. 6/R/09.01.2013 a Tribunalului V., că aspectele invocate de recurentă - referitoare la eroarea materială din cuprinsul încheierii, lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al creanței datorită nemenționării cuantumului acesteia în cuprinsul titlului executoriu și limitelor în care poate fi urmărită pentru creanța stabilită prin sentința penală ce constituie titlu executoriu – nu sunt de natură a atrage nelegalitatea executării silite.
Asupra acestor aspecte instanța chemată să soluționeze prezenta contestație nu va putea reveni, pentru că astfel s-ar aduce atingere celor stabilite cu putere de lucru judecat, ceea ce nu este posibil.
În consecință, criticile referitoare la nelegalitatea actelor de executare pentru considerentele anterior arătate nu sunt întemeiate.
Nici susținerile recurentei în sensul că sumele pentru care a fost emisă somația din data de 04.07.2012 au fost deja executate, urmare a emiterii somației nr. 19.06.2012, nu sunt întemeiate.
Astfel, titlu executoriu este reprezentat de sentința penala nr. 220/ 21.04.2011 a Judecătoriei B., definitivă la data de 07.02.2012, prin care instanța a admis in parte acțiunea civila formulata de partea civila G. V. si a obligat, în solidar pe inculpații O. Z. L. si N. I., inculpatul O. Z. L. in solidar cu partea responsabila civilmente . SLOBOZIA, iar inculpatul N. I. in solidar cu partea responsabila civilmente . plătească, printre altele, următoarele sume:
-suma de 54 lei - contravaloarea diferenței dintre indemnizația pentru incapacitate temporara de munca si drepturile salariate pe care le-ar fi obținut in calitate de angajat al . perioada 08.12._07 ;
-suma de 492 lei - contravaloarea diferenței dintre cuantumul pensiei pentru invaliditate gradul I si drepturile salariale pe care le-ar fi obținut in calitate de angajat al . perioada 27.03._07;
- suma de 908 lei - contravaloarea tichetelor de masa pentru perioada 08.12._08;
- suma de 3794 lei - contravaloarea tratament si îngrijiri medicale pentru perioada 29. 11.2007 - aprilie 2008;
-suma de 1050 lei, lunar, cu titlu de despăgubiri materiale periodice pentru viitor, pana la încetarea stării de invaliditate;
-suma de 180.000 lei reprezentând daune morale.
Prin aceeași sentință civilă, au fost admise în parte acțiunile civile formulate de părțile civile G. R. și T. G. și obligați în solidar inculpații O. Z. L. si N. I., inculpatul O. Z. L. in solidar cu partea responsabila civilmente . SLOBOZIA, iar inculpatul N. I. in solidar cu partea responsabila civilmente . plătească părților civile suma de 16.200 lei daune materiale
În consecință, rezultă cu certitudine din cuprinsul titlului executoriu că sumele pentru care s-au emis somația din data de 19.06.2012 și respectiv 04.07.2012 sunt diferite, astfel încât faptul că s-a plătit deja, urmare a executării silite, suma de 207.704,80 lei, aferentă primei somații, nu prezintă relevanță sub aspectul datorării diferenței pentru care s-a emis somația din data de 04.07.2012.
În plus, suma de 1050 lei, achitată în urma emiterii somației din data de 19.06.2012, era datorată lunar, până la încetarea stării de invaliditate a părții civile G. V., astfel încât în mod corect s-a calculat cuantumul acesteia pentru fiecare lună, în perioada martie – iunie 2012.
În condițiile în care s-a stabilit obligația recurentei, în calitate de parte responsabilă civilmente, de a plăti în solidar cu inculpatul N. I. sumele datorate, acesta la rândul său fiind obligat în solidar cu celălalt inculpat și cealaltă parte responsabilă civilmente, erau incidente dispozițiile art. 1039 din vechiul Cod civil (aplicabile în cauză prin prisma dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 71/2011), potrivit cărora codebitorul care este obligat solidar poate fi urmărit pentru întreg debitul.
În consecință, creditorii erau îndreptățiți a pretinde plata întregii creanțe de la oricare dintre codebitorii obligați solidar, urmând ca eventual, potrivit dispozițiilor art. 1053 vechiul Cod civil, codebitorul solidar care a plătit debitul în totalitate să se îndrepte împotriva celorlalți pentru partea lor din datorie.
Faptul că, potrivit susținerilor recurentei, pentru executarea acestei sume periodice G. V. a făcut cerere de înființare a popririi în dosarul nr._, nu prezintă relevanță sub aspectul temeiniciei soluției pronunțate în condițiile în care, în respectivul dosar, prin încheierea de ședință din data de 05.09.2012 pronunțată de Judecătoria B., menținută prin decizia civilă nr. 1315/R/27 Noiembrie 2012 a Tribunalului V., instanța a respins cererea formulată de creditorul G. V. privind înființarea popririi de către instanță asupra contului bancar al părții responsabile civilmente S.C.M. S.A. B. pentru suma de 1050 lei lunar.
Față de aceste considerente, văzând dispozițiile art. 312 al. 1 C. proc. Civ. și având în vedere că, în cauză, nu sunt incidente nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. Civ. sau alte motive de ordine publică, tribunalul va respinge recursul, urmând să mențină hotărârea instanței de fond.
În baza dispozițiilor art. 274 C.pr.civ., va fi respinsă și cererea recurentei privind acordarea de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta S.C. M. S.A., împotriva sentinței civile nr. 3158/31.10.2012, a Judecătoriei B., pe care o menține.
Respinge cererea recurentei privind cheltuielile de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 26 februarie 2013.
Președinte, P. C. D. | Judecător, E. R. I. | Judecător, M.-C. Ț. |
Grefier, R. A. |
Red: Ț.M.C./04.04.2013
Tehnored: R.A./05.04.2013
2 ex./05.04.2013
Judecătoria B.: judecător I. Rădița.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 209/2013. Tribunalul... → |
|---|
