Plângere contravenţională. Decizia nr. 162/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 162/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 04-02-2013 în dosarul nr. 162/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 162/R/2013
Ședința publică de la 04 Februarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE N. P.-F.
Judecător A. C.
Judecător R.-N. O.
Grefier F. P.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul I. T. DE M. V. cu sediul în V., .. 1, jud. V. în contradictoriu cu intimatul S.C. J&J M. V. S.R.L., cu sediul în com. Grivița ,., împotriva sentinței civile nr. 3427 din 19.11.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă pentru intimatul . V. SRL, av. A. R., lipsă fiind recurentul I.T.M. V..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că dosarul este la primul termen de judecată, recursul este declarat în termen, motivat, nu s-a depus întâmpinare și s-a solicitat judecata în lipsă.
S-au citit și verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Av. A. R. depune împuternicire avocațială și solicită admiterea probei cu înscrisuri, sens în care depune în copie, contract de concesionare . nr. 15/15.01.2000 în baza căruia J&J M. V. își desfășura activitatea.
Av. A. R., având cuvântul, dorește să atragă atenția asupra art. de la fila 5 unde se arată că această societate ca să poată menține acest contract de concesionare trebuia să aibă un angajat cu contract de muncă.
Nemaifiind alte cereri de formulat, acte de depus sau excepții de invocat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul apărătorului intimatului.
Av. A. R. solicită respingerea recursului formulat de I.T.M. V. împotriva sentinței 3427 din 19.11.2012 a Judecătoriei Bârlad și să se mențină hotărârea pronunțată de instanță.
Arată că prima instanță a modificat sancțiunea cu amendă contravențională aplicată de I.T.M. în sancțiunea cu avertisment. Argumentele sunt expuse în hotărâre și în afară de argumentele pe care instanța de fond le-a arătat în soluția pe care a pronunțat-o, solicită să se aibă în vedere și acest nou înscris ce a fost depus în recurs, din care rezultă faptul că intimata era obligată, dacă voia să mențină acel contract de concesionare, să aibă un asistent medical veterinar, angajat cu contract de muncă, verificările făcându-se în fiecare lună pe REVISAL, să se vadă dacă are asistent medical angajat, dacă nu pierdea contractul.
Solicită să se aibă în vedere că în niciun caz intimata nu avea interes să aibă un angajat fără forme de angajare, pentru că riscul lui nu era numai sancțiunea aplicată de ITM, dar pierdea inclusiv contractul de concesiune pentru că nu respecta pretențiile din acel contract și a făcut referire la art. 17 al. 15 din contractul de concesionare nr. 15/2000.
De asemenea, subliniază faptul că motivele pentru care instanța a modificat sancțiunea amenzii cu avertismentul, iar între aceste motive se numără faptul că datorită acestui incident, și anume că, contractul a fost încheiat la o anumită dată și înregistrat mai târziu decât data încheierii, denotă faptul că societatea nu este de rea –credință, ci dimpotrivă a făcut mențiunile pe care legea le prevede.
Solicită menținerea hotărârii primei instanțe ,fără a fi modificată și pe cale de consecință să fie respins recursul.
Instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, când;
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 3427 din 19.11.2012, Judecătoria Bârlad a admis plângerea petentei S.C. J & J M. V. SRL Grivița și a înlocuit sancțiunea amenzii aplicată prin procesul verbal de contravenție . nr._ din 06.06.2012 emis de ITM V. cu sancțiunea „avertisment”.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că plângerea este fondată, în parte.
Astfel petenta a săvârșit fapta pentru care a fost sancționată întrucât nu a înregistrat în format electronic contractul de muncă al numitului C. V..
Având în vedere însă condițiile concrete în care s-a săvârșit fapta, de împrejurările că C. V. avea încheiat contract de muncă, de faptul că petenta este la prima abatere dar și la consecințele financiare pe care le-ar avea plata amenzii, sancțiunea inițială a fost înlocuită cu alta mai ușoară respectiv ”avertisment”.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, recurentul I.T.M. V., criticând-o din următoarele motive:
Din actele/documentele depuse la dosarul cauzei, precum si din fisa de identificare a persoanei găsite la munca, la data controlului, reiese clar ca aceasta persoana lucra in folosul angajatorului, fara a avea forme legale din 2010.
Nu este de acord cu opinia instanței de judecata cu privire la înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, deoarece munca la negru este un fenomen, iar cuantumul ridicat al amenzii pentru aceste fapte, îi obligă sa considere ca munca nedeclarata prezintă un grad de pericol social foarte ridicat.
Arată că la aplicarea sancțiunii contravenționale cu amenda s-a avut in vedere situația actuala, a nivelului de trai din aceasta zona si tocmai pentru aceste motive amenda a fost stabilita in cuantumul minim prevăzut de lege.
F. de aceste considerente, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței nr. 3427/2012 din 19 noiembrie 2012 a Judecătoriei Bârlad si, ca instanța de prim control judiciar, rejudecarea pe fond a cauzei si respingerea plângerii contravenționale ca nefondata si neîntemeiata.
In drept, Codul Muncii, Codul de procedura civila, O.G. nr.2/2011.
Solicita judecarea si in lipsa conform C.pr.civ.
Analizând hotărârea instanței de fond, în raport cu actele dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele, așa cum prevede art. 304 Cod de procedură civilă, Tribunalul constată că recursul este nefondat.
Instanța de fond a apreciat, în mod corect, asupra legalității și temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat, considerând că nu sunt incidente cauze de nulitate prevăzute de art. 15-19 din O.G. nr. 2/2001.
Totodată, instanța de fond, în mod corect, a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei cu avertismentul raportat la circumstanțele reale ale cauzei și la circumstanțele personale ale contravenientei.
Potrivit prevederilor art. 5 alin. 5 din O.G nr.2/2001, instanța de judecată trebuie să se raporteze în aprecierea temeiniciei sancțiunii contravenționale aplicate de către agentul constatator la gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Conform prevederilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr.2/2001, gradul de pericol social concret al unei contravenții se apreciază, în fiecare caz în parte, de către instanța de judecată, ținându-se seama de o . criterii stabilite de acest text de lege, respectiv de împrejurările în care a fost săvârșită fapta contravențională, de modul și mijloace de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și urmare produsă.
Din actele dosarului, nu reiese că intimata ar mai fi fost sancționată contravențional pentru comiterea acestui gen de fapte. De asemenea, dacă se are în vedere criteriul circumstanțelor personale ale contravenientei, este de reținut că intimata-petentă a procedat la remedierea deficiențelor constatate, la o zi de la momentul realizării controlului de către agentul constatator.
Valoarea cuantumului minim al amenzii atestă că legiuitorul a apreciat că pericolul social abstract al contravenției este unul ridicat. Totuși, aplicarea amenzii ca și sancțiune contravențională nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor juridice, de inducere a unui simț al responsabilității, iar scopul preventiv și educativ al sancțiunii contravenționale poate fi atins și prin aplicarea avertismentului.
Scopul sancțiunii contravenționale este în primul rând, de formare a unui spirit de responsabilitate și de reglare a relațiilor sociale încălcate
Aceasta nu înseamnă în mod necesar încurajarea acestui gen de fapte atâta vreme cât sistemul nostru de drept nu recunoaște ca izvor de drept precedentul judiciar și cât aprecierea proporționalității dintre pericolul social și sancțiune se raportează la datele concrete ale fiecărei spețe.
Față de considerentele anterior expuse, va respinge ca neîntemeiat recursul declarat de I.T.M. Iași împotriva sentinței civile nr.3247 din 19.11.2012 pronunțată de Judecătoria V., pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiat recursul declarat de I. T. de M. V. împotriva sentinței civile nr. 3427 din 19 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2013.
Președinte, N. P.-F. | Judecător, A. C. | Judecător, R.-N. O. |
Grefier, F. P. |
Red./tehred. C.A.
2ex./07.02.2013
J..fond:R. M.
F.P. 06 Februarie 2013
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 142/2013. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 151/2013. Tribunalul... → |
|---|
