Fond funciar. Decizia nr. 1017/2012. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1017/2012 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 25-09-2012 în dosarul nr. 1017/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1017/R/2012
Ședința publică de la 25 Septembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE P. C. D.
Judecător M.-C. Ț.
Judecător E. R. I.
Grefier R. A.
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs declarată de către recurenții – reclamanți P. M., H. D. E. G., A. E. și C. M., toți cu domiciliu procesual ales în Bârlad, ., jud. V. în contradictoriu cu intimații - reclamanți P. Ș. cu domiciliu în com. Bogdănița, ., N. E. cu domiciliul în sector 2, București, ., ., . cu domiciliul în com./., P. S. cu domiciliul în com./. M. cu domiciliul în com./. și intimații –pârâți I. I. cu domiciliul în com. Bogdănița, ., C. C. P. S. D. DE P. ASUPRA TERENURILOR . în com./. și C. JUDEȚEANĂ P. S. D. DE P. ASUPRA TERENURILOR V., împotriva sentinței civile nr. 1538 din 22.05.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează următoarele: cauza se află la primul termen de judecată; procedura de citare este legal îndeplinită; recursul a fost declarat și motivat în termen; prezenta cerere este scutită de la plata timbrajului; nu s-a formulat întâmpinare; se solicită judecarea cauzei și în lipsă;
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care,
Instanța, având în vedere lipsa părților legal citate precum și faptul că s-a solicitat judecarea în lipsă conform disp. art. 242 alin 1 pct. 2 Cod pr. civ., în baza probatoriului administrat, se consideră lămurită, constată recursul în stare de judecată, declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, după care s-a trecut la deliberare conform art. 256 Cod pr. civilă, dându-se decizia de față.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1538 din 22.05.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea reclamanților P. M., H. D. E. G., A. E., P. Ș., N. E., C. M., P. E., P. S., P. M., astfel cum a fost restrânsă, în contradictoriu cu pârâții I. I., C. C. Bogdănița Și C. Județeană V., Ambele De Stabilire A D. De P. Privată Asupra Terenurilor.
S-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 382/_ din 26.03.1998 emis pe numele pârâtului I. I., cu privire la suprafața de 1.700 mp teren, situat în intravilanul satului Tunsești, ., tarlaua 89, parcelele 83 și parțial 83/1, teren aferent casei de locuit și anexei gospodărești C1 și C2 și identificat în raportul de expertiză judiciară topografică din data de 10.03.2012 întocmit de expertul B. I. M..
S-a constatat dreptul de proprietate al reclamanților asupra terenului în suprafață de 1700 mp, situat în intravilanul satului Tunsești, ., tarlaua 89, parcelele 83 și parțial 83/1, aferent casei de locuit și anexei gospodărești C1 și C2, menționat mai sus.
A fost obligată pârâta C. comunală Bogdănița de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ca, în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri, să pună în posesie pe reclamanți cu suprafața de 1700 mp menționată mai sus și să întocmească proces verbal de punere în posesie.
A fost obligată pârâta C. județeană V. de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să emită reclamanților titlu de proprietate pentru suprafața de teren de 1.700 mp menționată mai sus, în termen de 60 de zile de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri.
A fost respinsă cererea reclamanților privind plata cheltuielilor de judecată.
P. a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
I. Cu privire la cererea principală.
Din înscrisurile depuse a rezultat că P. Ș. și P. V. erau frații defunctului P. D., cel căruia i-a aparținut terenul în litigiu.
Reclamanții P. M., H. D. E. G., A. E., P. Ș., N. E., C. M. erau moștenitorii legali ai defunctului P. Ș., în calitate de soție supraviețuitoare (P. M.) și fii. Reclamanții P. E., P. S. și P. M. sunt soșția și respective, fiii lui P. V., prin urmare, toți reclamanții erau nepoți de frați ai defunctului P. D., decedat la data de 25.01.-1988, fără descendenți direcți.
P. D. a făcut inițial un testament în favoarea numitei I. M., autentificat sub nr. 2256 din data de 28.09.1983 (fila 26) cu privire la casa de locuit situată în satul Tunsești, . an, testatorul a revocat testamentul, prin declarația autentificată sub nr. 957 din data de 5.04.1984 (fila 27).
În casa defunctului a locuit inițial mătușa pârâtului Ibian I., iar ulterior, aceasta împreună cu pârâtul I. I., în timp ce P. D. a locuit în mun. G., până la deces.
După . Legii nr. 18/1991, pârâtul a formulat cerere de constituire a dreptului de proprietate pentru o suprafață de 3 ha teren, întrucât are familie cu mulți copii, fără a pomeni în cerere despre casa de locuit și terenul aferent.
Cererea i-a fost admisă și i s-a emis titlul de proprietate nr. 382/_ din 26.03.1998 pentru o suprafață de 1 ha teren, din care intravilan, 2300 mp, situat în tarlaua 89 parcelele 83 (400 mp) și 83/1 (1900 mp).
Reclamanții au solicitat și ei reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma defunctului P. D., însă pentru terenurile situate în extravilan. Se mai reține că nici una dintre părțile litigiului nu au cunoscut la data reconstituirii dreptului de proprietate, că testamentul fusese revocat la doar un an de la emiterea lui. Reclamanții au aflat despre revocarea actului din adresa nr. 62 din data de 26.01.2010 emisă de Camera Notarilor Publici Iași – sediul secundar V. (fila 28).
În ceea ce privește temeiul de drept al cererii reclamanților de constatare a nulității parțiale a titlului, aceștia nu au indicat în cerere un astfel de temei, iar instanța, în virtutea rolului activ, a apreciat că sunt incidente în speță prevederile art.III alin. 1 din Legea nr. 169/1997, conform cărora ,,Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri”.
Conform alin. 2, nulitatea unui act de constituire/reconstituire putea fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim.
Legea nr. 18/1991 conține dispoziții cu caracter reparatoriu, dar și de recunoaștere a unui drept născut în patrimoniul proprietarului casei de locuit, ,,ope legis”.
Astfel, potrivit prevederilor art. 23 alin.1 din Legea nr.18/1991, ,,sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora. Limita acestor suprafețe se determină potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii, conform căruia terenul aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, în zonele cooperativizate, împreună cu lotul care poate fi atribuit în folosință membrului cooperator, potrivit prevederilor art. 4, nu poate depăși suprafața de 6.000 metri pătrați pentru deținătorul casei de locuit.
Suprafața terenurilor aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, nu poate fi mai mare decât cea prevăzută în actul de atribuire provenit de la cooperativa de producție, consiliul popular sau primăria din localitatea respectivă.”
La data intrării în vigoare a decretului, coproprietarii casei de locuit erau reclamanții, chiar dacă terenul era stăpânit în fapt de alte personae.
Terenul aferent casei, înscris în registrul agricol la rolul defucntului P. D., a fost identificată de expertul B. I. M. în raportul de expertiză judiciară topografică de la filele 123 – 129 din dosar și este în suprafață de 1700 mp.
Având în vedere că testamentul a fost revocat, iar casa de locuit a făcut parte din masa succesorală a defunctului P. D., la moștenirea acestuia venind, prin retransmiterea moștenirii, reclamanții, în calitate de moștenitori legali ai fraților postdecedați ai lui de cuius (soții supraviețuitoare și copii ai acestora), conform regulilor devoluțiunii legale, reclamanții erau îndreptățiți la atribuirea terenului aferent casei de locuit, în baza prevederilor art. 23 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 republicată.
La termenul din 22.05.2012, reclamanții au precizat că-și reduc pretențiile la suprafața de 1700 mp, aferentă casei de locuit, conform raportului de expertiză.
Instanța a constatat că suprafața de 1700 mp era înscrisă în registrul agricol, ca fiind formată din suprafața de 10 ari, categoria curți-construcții și suprafața de 700 m,p, categoria arabil (grădina).
Expertul a identificat în îngrăditură o suprafață de 2369 mp, iar în titlul de proprietate, terenul intravilan este în suprafață de 2300 mp.
Având în vedere starea de fapt astfel cum a fost reținută de prima instanță, considerentele de drept menționate și principiul disponibilității ce guvernează procesul civil, reținând că titlul de proprietate a fost emis, în parte, pentru o suprafață ce constituie proprietatea reclamanților, constituirea fiind ilegală cu privire la terenul de 1.700 mp, aflat în litigiu, instanța a admis cererea reclamanților și a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate emis pârâtului, în privința suprafeței de 1700 mp teren, cât au solicitat reclamanții, identificat în raportul de expertiză judiciară topografică B. I.M..
De asemenea, în temeiul art. 23 din Legea nr.18/1991, a constatat existența dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 1700 mp, situat în intravilanul satului Tunsești, ., tarlaua 89, parcelele 83 și parțial 83/1, aferent casei de locuit și anexei gospodărești C1 și C2, drept născut ope legis în patrimoniul reclamanților, urmând ca titlul de proprietate ce se va emite de către C. județeană să aibă caracter recognitiv.
În temeiul art.12, coroborat cu art.116 din Legea nr.18/1991, precum și al art. 5, 6 și 36 din Hotărârea nr. 890/2005, pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, va obliga intimatele să întocmească și respectiv, să elibereze pe numele reclamanților titlu de proprietate pentru suprafața de 1700 mp teren aferent casei de locuit și anexei gospodărești C1 și C2 și identificat în raportul de expertiză judiciară topografică, stabilind și termenele în care aceste obligații urmează să fie executate de comisii.
II. În ceea ce privește cererea accesorie a reclamanților, pentru acordarea cheltuielilor de judecată, instanța a reținut că în speță, culpa în declanșarea procesului prin emiterea unui titlu de proprietate cu încălcarea dreptului de proprietate al reclamanților, nu aparținea niciunuia dintre pârâți, deoarece nu au cunoscut și comisiile de fond funciar nici nu trebuiau să cunoască despre revocarea testamentului, iar pe de altă parte, pârâtul I. I. nu avea atribuții în procedura de reconstituire.
P. aceste motive, nereținând culpa procesuală a pârâților, instanța a respins cererea accesorie.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții P. M., H. D. E. G., A. E. și C. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:
În mod greșit, instanța de fond a respins cererea prin care au solicitat obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecata.
P. respingerea acestei cereri, instanța de fond a reținut faptul ca cele doua comisii de fond funciar nu au cunoscut si nici nu trebuiau sa cunoască despre revocarea testamentului, in baza căruia a fost emis titlul de proprietate pe numele lui I. I.
Chiar daca cele doua comisii de fond funciar nu au cunoscut despre revocarea testamentului, când au fost citate in cauza si au luat la cunoștința despre acest lucru, cele doua comisii au avut aceeași poziție, si anume de respingere a cererii formulate.
D. in situația in care cele doua comisii, la primul termen de judecata, ar fi arătat faptul ca sunt de acord cu cererea, atunci acestea nu puteau fi obligate la plata cheltuielilor de judecata.
De asemenea, in prezenta cauza culpa procesuala revine paratului I. I., din cauza acestuia s-a ajuns in situația de a promova prezenta acțiunea.
Acesta, știind despre faptul ca testamentul a fost revocat, s-a folosit de el pentru a obține titlu de proprietate cu privire la terenul proprietate lui P. D., cu toate ca știa ca nu are niciun drept.
Mai mult decât atât, chiar daca acesta nu are nicio atribuție in eliberarea titlului de proprietate, pe parcursul judecații a arătat faptul ca nu este de acord cu acțiunea promovata de către noi.
D. daca acesta ar fi recunoscut pretenția noastră, la prima zi de înfățișare, soluția instanței de a nu-l obliga la plata cheltuielilor de judecata ar fi fost corecta.
Intimații, legal citați, nu au formulat întâmpinare, nu s-au prezentat și nu au administrat probe în apărare.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale aplicabile în cauză, sentința primei instanțe prin prisma motivelor de recurs, tribunalul va reține că recursul este întemeiat, față de următoarele considerente.
În mod greșit a respins prima instanță cererea recurenții reclamanți privind obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată, în condițiile în care acțiunea formulată de aceștia a fost admisă în totalitate, iar potrivit dispozițiilor art. 274 alin. 1 C.pr.civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată.
Faptul că intimații pârâți nu au cunoscut de revocarea testamentului întocmit în favoarea intimatului I. I. (cele două comisii de fond funciar) și respectiv nu aveau atribuții privind eliberarea titlului de proprietate (intimatul I. I.) nu era suficient pentru a exclude culpa procesuală a acestora, în condițiile în care, după comunicarea cererii de chemare în judecată, aceștia aveau posibilitatea de a recunoaște pretențiile reclamanților.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 275 C.pr.civ., pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată.
Ori, intimații pârâți nu s-au prelevat de aceste dispoziții legale, ci au solicitat respingerea acțiunii (intimații I. I. și C. locală Bogdănița pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor), în cauză fiind acordate mai multe termene de judecată în vederea administrării probelor solicitate de recurenții reclamanți și intimatul I. I..
În consecință, recurenții erau îndreptățiți a recupera cheltuielile de judecată efectuate în cauză, respectiv onorariu expert, în cuantum total de 1400 lei și achitat de recurenta A. E. ( conform chitanțelor nr._/1 din 13.02.2012, în valoare de 600 lei, și respectiv nr._/1 din 26.03.2012, în valoare de 800 lei) și onorariu apărător ales, în cuantum de 650 lei, achitat de recurenta P. M., conform chitanței din data de 19.04.2012.
Aceste cheltuieli urmează a fi suportate în mod egal de către intimații pârâți, față de obiectul cererii de chemare în judecată și văzând dispozițiile art. 277 C.pr.civ., potrivit cărora, dacă sunt mai mulți reclamanți sau mai mulți pârâți, ei vor fi obligați să plătească cheltuieli de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau după felul raportului de drept dintre ei.
Față de aceste considerente, văzând dispozițiile art. 304 ind. 1 C.pr.civ. și ale art. 312 alin. 1 C.pr.civ., tribunalul va admite recursul și va modifica în parte sentința primei instanțe, în sensul că vor fi obligați pârâții I. I., C. Locală Bogdănița pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor la plata sumei de 466 lei fiecare, către reclamanta A. E., reprezentând cheltuieli de judecată, anume onorariu expert.
De asemenea, vor fi obligați pârâții I. I., C. Locală Bogdănița pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor la plata sumei de 216 lei fiecare, către reclamanta P. M. reprezentând cheltuieli de judecată, anume onorariu apărător ales.
Celelalte dispoziții ale sentinței recurate care nu sunt contrare prezentei decizii urmează a fi menținute.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de P. M., H. D. E. G., A. E. și C. M. împotriva sentinței civile nr. 1538 din 22.05.2012 a Judecătoriei Bârlad, pe care o modifică în parte, în sensul că
Obligă pârâții I. I., C. Locală Bogdănița pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor la plata sumei de 466 lei fiecare, către reclamanta A. E., reprezentând cheletuieli de judecată, anume onorariu expert.
Obligă pârâții I. I., C. Locală Bogdănița pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor la plata sumei de 216 lei fiecare, către reclamanta P. M. reprezentând cheltuieli de judecată, anume onorariu apărător ales.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate care nu sunt contrare prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25.09.2012.
Președinte, P. C. D. | Judecător, M.-C. Ț. | Judecător, E. R. I. |
Grefier, R. A. |
Red: Ț.M.C/03.10.2012
Tehnored: R.A./03.10.2012
2ex.
Judecătoria Bârlad: judecător N. L.
| ← Procedura insolvenţei. Sentința nr. 640/2012. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1049/2012. Tribunalul... → |
|---|
