Plângere contravenţională. Decizia nr. 1038/2012. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1038/2012 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 01-10-2012 în dosarul nr. 1038/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1038/R/2012
Ședința publică de la 01 Octombrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE N. P.-F.
Judecător R.-N. O.
Judecător E. S.
Grefier F. P.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul DIRECȚIA R. D. ȘI P. IAȘI cu sediul în Iași ,.. 19, jud.Iași în contradictoriu cu intimatul ..R.L. - LA C. AV. D. R. cu sediul în Iași, ., ., împotriva sentinței civile nr.1396 din 18.04.2012 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._, având ca obiect plângere contraventională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru intimatul .., av. R. D. cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei, lipsă fiind recurentul D.R.D.P.Iași.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că dosarul este la al II-lea termen de judecată, prin serviciul registratură C.N.A.D.N.R.a depus precizări comunicate la 17.09.2012 și s-a solicitat judecata în lipsă.
S-au citit și verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Av.R. D. depune un extras de pe portalul portalul instanțelor de judecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat, acte de depus sau excepții de invocat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul apărătorului intimatului.
Av. R. D. având cuvântul solicită respingerea recursului și să fie menținută sentința atacată ca fiind legală și temeinică.
Arată că la data de 16 mai 2011 un autovehiculul al . cu refuz de ciur a fost oprit pentru verificarea încărcăturii cu care ocazie s-a stabilit pe bază de notă de convertire a volumului în masă, că s-ar depăși masa legală, motiv pentru care a fost sancționată.
Arată că echipajul D.R.D.P. nu a ținut cont de faptul că la acel moment autovehiculul nu mai depășea masa maximă admisă, el descărcând o parte din încărcătură la cartierul rezidențial P..
S-au încărcat 18 mc. într-un autovehicul cu 2 axe și remorcă ,4 mc. au fost descărcați la cartierul rezidențial P. și 16 mc. au fost duși mai departe către baza Stănilești.
In acest sens s-a eliberat un bon de consum ,pentru că era vorba de un transport intern al societății .
Arată că ceea ce se susține prin întâmpinare că . trebuit să aibă factură și aviz de expediție nu este legal .Intimata a fost sancționată și pentru faptul că nu a cântărit efectiv încărcătură ,procesul verbal făcând obiectul dosarului_, așa cum a depus extras de pe portalul instanței care arată faptul că și acel proces verbal a fost anulat.
Nu s-a ținut cont de bonul de consum care arăta că s-a descărcat o parte din masă și că în acest fel nu se mai depășea masa legală maxim admisă iar intimata a fost sancționată nu pe baza unei cântăriri efective, ceea ce ar fi fost o probă tehnică pe care nu ar fi putut-o combate, ci pe baza unui algoritm matematic de convertire a volumului în masă, respectiv la 1mc. refuz ciur s-a constatat o tonă jumătate.
Trecând la expunerea situației de drept și la arătarea legalității sentinței de fond trebuie să se pornească de la două considerente preliminare. Prima dintre acestea, este natura juridică a activității agentului constatator.
Acesta înfăptuiește un act administrativ jurisdicțional care cuprinde elementele unei mici hotărâri, agentul care constată descrierea faptei, încadrarea sa în drept ,semnătura și sancțiunea, dar pentru a se ajunge la această concluzie, agentul constatator trebuie să stabilească în mod neechivoc că fapta a fost săvârșită și dacă este posibil pe bază de probe.
Precizează că sunt contravenții unde este suficientă constatarea personală a agentului constatator, dar sunt contravenții cum este aceasta unde este vorba de cântărirea a 40 t unde constatarea personală nu ajută la nimic și rezultă două posibilități, fie cântărește efectiv caz în care ai o probă tehnică irefutabilă, fie se procedează pe bază de algoritm cum s-a procedat în cazul intimatei.
In acest al doilea caz ,pe bază de algoritm trebuie să se admită modificarea teoriei clasice asupra răspunderii contravenționale. Teoria clasică spune în Decr.din 1968 :Procesul verbal este în mod absolut adevărat, are o prezumție irefragrabilă de adevăr și atunci ar trebui ca acel contravenient să facă el însuși proba nesăvârșirii faptei, a faptului că nu s-a săvârșit o contravenție.
Or această teorie clasică astăzi este modificată, având în vedere că contravenția este asimilată într-o oarecare măsură cu o acuzație penală și atunci există o sarcină a probei împărțită.
Nu spune că întotdeauna agentul constatator trebuie să probeze că s-a săvârșit fapta de către contravenient, el personal și că sarcina probei aparține doar agentului constatator.
In această situație s-ar înlocui abuzul de putere al ag. constatator cu abuzul de putere al contravenientului, care ar cere tot timpul proba tehnice și nu este posibil să se producă tot timpul proba tehnică, dar o concepție modernă și corectă este că există o probă împărțită.
Or, aceasta probă împărțită înseamnă că dacă agentul nu a fost în stare să-și aducă un tichet de cântar, ceea ce era dincolo de orice dubiu ,intimatul are posibilitatea de a contradovedi faptul că nu a săvârșit fapta.
A doua precizare este cea legată de natura procesului contravențional.
Legiuitorul a conceput acest proces ca un hibrid. Solicită să se observe că dreptul substanțial seamănă foarte bine cu dreptul penal în sensul că există latură obiectivă, latură subiectivă și pericolul social iar dreptul procedural este similar
Aplicația practică este faptul că intimatul poate să vină să demonstreze în fața instanței că nu există săvârșirea faptei și că instanța atunci când va analiza situația va merge la algoritmul de la art. 10 C.p.p.
Ori în acest caz, intimatul poată să vină și să combată că acel algoritm nu este corect nu prin concluzia sa ci prin premizele sale. Orice algoritm,orice raționament logic duce la o concluzie corectă dacă de pleacă de la o concluzie corectă.
Ori dacă de pleca de la cei 18 mc. s-ar fi depășit masa maximă ,dar nu s-a ținut cont de faptul că mașina avea doar 14 mc.și acest lucru a fost probat atât cu bonul de consum intern care arăta că acea încărcătură era divizată între două puncte de consum cât și cu martorii aduși, martori care beneficiază de prezumția de adevăr și nu poate fi înlăturat decât printr-o susținere legală și de sens contrar.
Or, tot ceea ce arată în recurs D.R.D.P. sunt doar simple susțineri care nu au reușit să întoarcă contraproba intimatei.
Beneficiau de prezumția de adevăr privind procesul verbal, intimata a făcut proba contrarie de aceea după aceea recurenta să facă la rândul ei o altă probă de natură să răstoarne proba intimatei.
Dacă nu s-a făcut acest lucru înseamnă că prezumția de adevăr în acest interval a fost răsturnată și corect prima instanță a sesizat faptul că nu există faptă contravențională deoarece nu se depășise limita maximă.
Pentru aceste motive solicită respingerea recursului. Fără cheltuieli de judecată.
Instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, când;
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr.1396 din 18.04.2012 Judecătoria V. a admis plângerea contravențională formulată de petenta .L cu sediul în V., ., în contradictoriu cu Direcția R. D. și P. Iași, împotriva procesului-verbal de contravenție nr._/16.06.2011, pe care l-a anulat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de contravenție contestat petenta a fost sancționată contravențional întrucât, în urma controlului efectuat la Crasna de către un controlor de trafic, s-a stabilit că mașina acesteia, cu nr._ /_ a circulat pe traseul V.-Crasna, pe DN 24 cu masa totală de 42 tone față de 40 tone admisă.
Fapta a fost încadrată în dispozițiile art. 61 alin. 1 lit. p din OG 43/1997 și sancționată cu 3000 lei amendă. Totodată s-a stabilit în sarcina petentei obligația de achitare și a tarifului de despăgubire.
Sub aspectul legalității, instanța a reținut că procesul-verbal cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din OG 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei, așa cum rezultă din mențiunile procesului-verbal, stabilirea greutății totale a mașinii s-a făcut de către agentul constatator nu prin cântărire ci, în baza actelor mașinii și a bonului de transport pentru încărcătură nr. 382/16.06.2011.
Astfel, s-a stabilit că mașina transporta 18 m.c. refuz de ciur ceea ce înseamnă 27 tone, la care s-a adăugat greutatea mașinii de 15 tone, rezultând o greutate totală de 42 tone.
Verificând bonul de transport menționat de agentul constatator în procesul-verbal, instanța a constatat că pe acesta au fost înscrise două locații pentru încărcătura transportată. Astfel, 4 m.c. erau destinați cartierului rezidențial P., iar 14 m.c. bazei sportive Stănilești (fila 65 dosar).
Martorul audiat în cauză a confirmat la rândul său că 4 m.c. refuz de ciur au fost descărcați la P., mașina plecând mai departe la Stănilești, cu diferența de 14 m.c.
Din aceste probe rezultă că la momentul controlului greutatea încărcăturii mașinii era de 14 m.c. x 1,5 t/m.c. = 21 tone și nu 27 tone cât a reținut agentul constatator. La aceasta se adaugă greutatea proprie a mașinii, de 15 tone, rezultând greutatea totală de 36 tone sub maximul de 40 tone admis pe sectorul respectiv de drum.
Față de aceste probatorii instanța a reținut că petenta nu se face vinovată de săvârșirea contravenției reținută în sarcina ei, motiv pentru care plângerea a fost admisă.
Impotriva acestei soluții a declarat recurs intimata C.N.A.D.N.R.SA-Direcția R. de D. și P. Iași criticând-o pentru netemeinicie, cu motivarea că în mod greșit instanța de fond a admis plângerea contravențională formulată de petentă, întrucât aceasta a săvârșit fapta privind efectuarea unui transport de mărfuri care nu sunt indivizibile cu depășirea greutății totale maxime admise de 42 t față de limita maximă legală de 40t.
Arată recurenta că singurul act deținut de petentă la momentul controlului era bonul de transport nr.382/16.06.2011, unde era menționată cantitatea de 18 mc. refuz ciur, că agentul constatator a constatat fapta contravențională în baza actelor deținute de petentă, că simpla mențiune de pe bon de „cartier P.”, nu îndreptățește instanța de judecată să creadă petenta că la momentul controlului, aceasta ar fi fost descărcată marfă la acea locație.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata-petentă a solicitat respingerea recursului, arătând că în cauză a făcut dovada cu înscrisuri și cu declarația unui martor, că o parte din încărcătura transportată a fost descărcată în cartierul rezidențial P., respectiv 4 mc., iar 14 mc. a dus-o pe un șantier din Stănilești, astfel că la momentul controlului aveau în vehicul 14 mc. refuz ciur, cantitate care adunată cu masa camionului de 7,27t și a remorcii de 7,68t, dă un total de 36 t ,deci mai puțin de limita de 40t admisă de actul normativ menționat.
Analizând hotărârea instanței de fond,în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu sub toate aspectele, așa cum prevede art.304 cod proc.civilă, tribunalul constată că recursul este neîntemeiat.
Așa cum bine a reținut prima instanță, în cauză petenta a făcut dovezi că la momentul controlului transporta cantitatea de 36 mc. refuz ciur ,aspecte confirmate de bonul de transport și de declarațiile martorului audiat în cauză In concluzie, petenta .. a infirmat cu probe susținerile intimatei C.N.A.D.N.R.- Direcția R. D. și P. Iași.
Față de cele arătate, de dispozițiile art.312 al.1 Cod proc.civilă și având în vedere că, în cauză, nu sunt incidente nici unul din motivele prev. de art.304 Cod proc.civilă, sau alte motive de ordine publică, instanța va respinge recursul ,urmând să mențină hotărârea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat recursul declarat de C.N.A.D.N.R. SA.- Direcția R. de D. și P. Iași împotriva sentinței civile nr. 1396 din 18.04.2012 pronunțată de Judecătoria V., pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Octombrie 2012.
Președinte, N. P.-F. | Judecător, R.-N. O. | Judecător, E. S. |
Grefier, F. P. |
Red.S.E.
2ex./8.10.2012
J..fond:P. C.
Tehdact.P.F.
F.P. 03 Octombrie 2012
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 781/2012. Tribunalul... | Procedura insolvenţei. Sentința nr. 640/2012. Tribunalul VASLUI → |
|---|
