Fond funciar. Decizia nr. 41/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 41/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 24-03-2015 în dosarul nr. 41/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE Nr. 41/R/2015
Ședința publică de la 24 martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. A.
Judecător M. C.
Judecător O. M. V.
Grefier A. C.
---------------
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de recurs declarată de către recurentul - reclamant A. I. prin mandatar A. C., în contradictoriu cu intimații – pârâți A. M., A. L., C. JUDEȚEANĂ V. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR și C. LOCALĂ A. P. S. D. DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, împotriva sentinței civile nr. 325 din 05.02.2014, pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar - nulitate titlu de proprietate.
În termenul de amânare a pronunțării s-au depus la dosar concluzii scrise de către recurentul A. I., prin reprezentant convențional.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 17 martie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, la solicitarea părților de amânare a pronunțării asupra cauzei pentru depunerea de concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi 24 martie 2015, când a dispus următoarele;
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului constată următoarele,
P. sentința pronunțată de prima instanță, s-a respins excepția lipsei de interes a reclamantului A. I., prin procurist A. C., în promovarea cererii de chemare în judecată, excepție invocată din oficiu de instanță.
S-a respins acțiunea civila formulata de reclamantul A. I. prin procurist A. C., domiciliat în București, ..137, ., sector 1, București, în contradictoriu cu pârâtele A. M. domiciliata sta Târzii, .,A. L. cu domiciliul în ., jud. V., C. Locala Albești pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, cu sediul în mun. V., jud.V. având ca obiect anulare titlu de proprietate.
S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere formulat de reclamant având ca obiect obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată avansate în prezenta cauză.
S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere formulat de pârâte având ca obiect obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată avansate în prezenta cauză .
Examinând acțiunea reclamantei, în raport de aparerile formulate de pârâții, pe baza dispozițiile legale aplicabile, instanța a retinut următoarea stare de fapt :
Asupra excepției de fond, dirimantă a lipsei de interes a reclamantului în promovarea cererii de chemare în judecată:
Referitor la excepția lipsei de interes, se precizează faptul că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii civile se refera la necesitatea existentei unui interes, adică a unui folos practic urmărit de cel ce a pus in mișcare acțiunea civila.
Interesul judiciar reprezintă una din condițiile de exercitare a acțiunii civile, nefiind definit de dispozițiile codului de procedura civila: doctrina a arătat ca prin interes" se înțelege folosul practic, imediat, pe care il are o parte pentru a justifica punerea in mișcare a procedurii judiciare.
Obligația reclamantului este ca atât la declanșarea procedurii judiciare sa justifice in persoana sa interesul de a promova acțiunea civila, cat si ulterior, pe tot parcursul procesului, ori de cate ori se apelează la unele din formele procedurale care alcătuiesc conținutul acțiunii (cereri, exceptii, exercitarea cailor de atac, etc.).
P. a justifica sesizarea instanței de judecata, interesul trebuie sa fie legitim, juridic (corespunzător cerințelor legii materiale si procesuale), născut si actual, personal si direct.
Instanța a reținut că reclamantul a făcut dovada unui folosul direct și personal urmărit prin promovarea prezentei acțiuni, considerentul promovării prezentei cereri fiind, vocația la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de teren individualizată în petitul cererii introductive, în calitate de succesor în drepturi al autoarei sale
Instanta a retinut ca, in ipoteza in care, ca efect al constatarii nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate, s-ar stabili ca terenul in suprafata de 14 ari, pentru care s-a constituit dreptul de proprietate in favoarea defunctului A. D. D., pe teritoriul localității Corni Albești, nu ar aparține paratului, reclamantul ar beneficia de un folos direct și personal, în condițiile în care reclamantul invocă un drept propriu cu privire la suprafața de teren ce face obiectul prezentei cauze.
In concluzie, avand in vedere aspectele mai sus-mentionate s-a respins excepția lipsei de interes, ca neîntemeiată.
Asupra fondului cauzei:
P. cererea înregistrată la C. Locală Albești pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor sub nr.212/26.02.1991, autorul pârâtelor, în persoana numitului A. D. D. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,99 ha teren arabil, 0,37 ha late renuri și 0,10 ha curți construcții, terenuri înscrise în registrul agricol ca urmare a înscrierii sale în CAP (F.34).
Urmare a cererii formulată de defunctul A. D. D., a fost înscris în Anexa 2 a la legea nr.18/1991 privind stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
La data de 11.02.1997, autorului pârâtelor A. D. D. i-a fost emis Titlul de proprietate nr. 996/_ de către pârâta C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pentru suprafața de 3 ha și 5300 mp. teren agricol, situat pe teritoriul satului Corni Albești, ..
Potrivit registrului agricol nr. 489/865, A. D. D. figura în anul înscris în anul 1960 cu suprafața de 2,99 ha, suprafața de 0,10 ha categoria de folosință curți construcții și suprafața de 0,37 ha alte categorii.
Totodată, instanța a constatat că prin cererea înregistrată la C. Locală Albești pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor sub nr.1249/10.03.1991, autorul pârâtelor, A. D. D. împreună cu reclamantul A. I. si alți moștenitori au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,67 ha teren, 0,04 ha alte terenuri și 0,10 ha curți construcții, 0,14 vii, 0,18 ha pășuni, 0,18 ha fânețe, cererea fiind formulată în calitate de succesori în drepturi ai autoarei comune A. N. (F.161).
La data de 03.08.1995, succesorilor defunctei A. N. le-a fost emis Titlul de proprietate nr. 845/_ de către pârâta C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, pentru suprafața de 2 ha și 1200 mp. teren agricol, situat pe teritoriul satului Corni Albești, ..
Potrivit registrului agricol nr. 489/864, defuncta A. N. figura alături de soțul acesteia A. D. în anul înscris în anul 1959 cu suprafața de 2,67 ha, suprafața de 0,14 ha categoria de folosință teren arabil în punctul ,,V. în sus,,.
F. de considerentele acțiunii de fata, instanța a retinut că, succesorilor autoarei A. N., le-a fost reconstituit dreptul de proprietate la cerere, în calitate de moștenitori, în justificarea calității de moștenitor.
Așa cum a rezultat din prevederile art.III, alin.1, lit.a din Legea nr.169/1997,, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate.
Potrivit art.8 din Legea nr.18/1991 republicată si modificată,, (1) S. dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se găsesc in patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face in condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. De prevederile legii beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamant in cooperativa agricola de productie sau carora li s-a preluat in orice mod teren de catre aceasta, precum si, in conditiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pamant in cooperativa si alte persoane anume stabilite.
(3) S. dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate in limita unei suprafete minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana indreptatita, potrivit prezentei legi, si de maximum 10 ha de familie, in echivalent arabil.
De asemenea, potrivit art. 11 din HG nr.890/2005 cu modificările ulterioare, ,,stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptățită, personal sau prin mandatar. Când sunt mai mulți moștenitori cererea se poate face și în comun, fiind semnată de fiecare dintre ei. În cerere se vor menționa următoarele date și elemente: numele și prenumele solicitantului și ale părinților, calitatea, gradul de rudenie, suprafața de teren la care se socotește îndreptățit, precum și orice alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate potrivit legii. La cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de moștenitor, hotărâre judecătorească, dacă există; în toate cazurile, certificat de naștere, certificat de deces al autorului, în cazul moștenitorilor, precum și orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat,,.
Potrivit art.13 din același act normativ,, stabilirea dreptului de proprietate pentru foștii cooperatori, în viață la momentul intrării în vigoare a legii, se face pe numele persoanelor îndreptățite, iar pentru cooperatorii decedați, pe numele moștenitorilor. Când sunt mai mulți moștenitori stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moștenitorilor.
În situația în care pentru stabilirea dreptului de proprietate au depus cereri la comisie mai multe categorii de moștenitori, cererile moștenitorilor legali vor fi luate în considerare, prin excludere, în următoarea ordine de preferință:a) cele ale descendenților direcți (copii, nepoți, strănepoți), singuri sau în concurs cu soțul supraviețuitor, excluzându-i pe toți ceilalți moștenitori; copiii îi exclud pe nepoți și aceștia pe strănepoți, în afară de cazul în care nepoții sau, după caz, strănepoții vin la moștenire în locul părintelui decedat anterior autorului succesiunii, prin reprezentare legală;b) cele ale colateralilor privilegiați (frați, surori și descendenții acestora - copiii și nepoții acestora) și ale ascendenților de gradul I (părinți), împreună sau singuri și, după caz, în concurs cu soțul supraviețuitor, excluzându-i pe ceilalți moștenitori de grad mai îndepărtat; frații și surorile îi exclud pe descendenții lor; aceștia din urmă pot veni la moștenire în locul tatălui sau al mamei (frate sau soră) în cazul în care aceștia au decedat anterior autorului succesiunii, prin reprezentare legală; c) cele ale ascendenților de gradul II (bunici), singuri sau în concurs cu soțul supraviețuitor; d) cele ale colateralilor de gradul III (unchi, mătuși), excluzându-i pe ceilalți moștenitori de grad mai îndepărtat, singuri sau, după caz, în concurs cu soțul supraviețuitor; e) cele ale moștenitorilor colaterali de gradul IV (veri) ca ultime persoane cu vocație succesorală, singuri sau în concurs cu soțul supraviețuitor.
Soțul supraviețuitor vine singur la moștenire dacă nu există niciunul dintre gradele de moștenitor prevăzute mai sus.
Așa cum a rezultat din înscrisurile administrate în cauză, instanța a constatat ca autorului pârâtelor, A. D. D. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate în virtutea unui drept propriu de proprietate atestat de registrul agricol nr.489/865 (f.30).
Deși reclamantul a susținut ca terenul în suprafața de 14 ari evidențiat în Titlul de proprietate al cărui anulare parțiala se solicită prin cererea introductivă, eliberat de către pârâta C. Județeană V. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a aparținut A. N., acest aspect nu poate fi reținut, în condițiile în care în cauză s-a făcut dovada că autorul pârâtelor a adus teren în CAP, figurând în anul 1960 în registrul agricol nr.489/865 cu o suprafață de 2,99 ha teren arabil, 0,37 ha late renuri și 0,10 ha curți construcții.
P. urmare, nefiind incidente în cauza nici unul din cazurile prevăzute de art. III, alin.1, lit.a din Legea nr.169/1997, care sa atragă nulitatea reconstituirii dreptului de proprietate, cu consecința anularii Titlului de proprietate a cărui anulare se solicită, fata de cele reținute mai sus ,văzând în drept dispozițiilor art. III litera a) din Legea nr.169/1997 modificată si completată prin Legea nr.247/2005, raportat la dispozițiile art. 58 din Legea nr.18/1991 republicată, văzând si dispozițiilor art.5,6, 12,13 din H.G. nr.890/2005 privind Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile si funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a respins acțiunea civila formulată de reclamanta ca fiind nefondata.
Totodată instanța a înlăturat concluziile Raportului de expertiză întocmit de expert tehnic judiciar Fleche G. referitoare la existența identității între suprafața de 14 ari V. . cererii de chemare în judecată și cea înscrisă în Titlul de proprietate emis pe numele A. D. D., având în vedere faptul că reprezintă concluzii de probabilitate :,, suprafața de 14 ari V. . cu suprafața de 1432 m.p. din titlul de proprietate nr.996/_ din 11.02.1997.,, iar pe de altă parte sunt contrazise de ansamblul probator administrat în cauză.
Față de cele ce preced în conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod pr civ. a respins ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată avansate în prezenta cauză.
Văzând ca pârâtele au solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata, față de împrejurarea că acestea nu au făcut dovada avansării acestora în condițiile art. 274 cod. pr. civ., a respins ca neîntemeiat acest capăt de cerere.
Sentința pronunțată de prima instanță a fost atacată cu recurs de către reclamantul A. I., prin procurist A. C. pentru următoarele motive:
P. sent. civ. nr. 325/2014, judecătoria V. a respins acțiunea cu motivarea ca autorul paratelor era în drept sa primească in proprietate terenul în litigiu, deoarece figurează cu suprafața de 10 in intravilanul localității si cu 37 de ari in alte terenuri . Instanța a inlaturat si concluziile expertizei, deoarece acestea erau complet favorabile cererii, motivând ca acestea sunt probabile
Sentința judecătoriei este nelegala si netemeinica fiind data împotriva probelor si a legii.
Se arată că în anul 1946, mama sa N. D. A. a cumpărat prin act de vânzare – cumpărare, înregistrat la 05 august 1946 la Tribunalul Fălciu, de la L. I. T., suprafața de 8 prăjini sau 14 ari teren, situat în vatra satului Corni Albești în vecinătatea casei sale.
Dupa 1991, in baza L. 18/1991, s-a eliberat titlu de proprietate pe acest teren defunctului A. D. D., autorul paratelor, fratele meu vitreg, frate dupa tata, fiu al tatălui său dintr-o căsătorie anterioara.
Fratele său vitreg nu avea niciun drept la acest teren, terenul fiind proprietatea mamei sale, asa cum a arătat mai sus, proprietate dobândita in anul 1946 prin cumpărare, iar singurul moștenitor al mamei este reclamantul, conform certificatului de moștenitor nr. 464/1998.
De altfel, defunctul A. D. D. nici dupa tatăl sau nu putea sa primească titlu de proprietate deoarece, asa dupa cum a rezultat din certificatul de moștenitor nr. 858/1979, a renunțat la moștenirea acestuia prin declarație expresa de renunțare la succesiune. Or, este cunoscut ca L. 18/1991 a repus in dreptul de opțiune succesorala succesorii, dar nu si pe cei ce au renunțat expres la succesiune.
Dupa tatăl său A. D., conform certificatului de moștenitor nr. 858/1979, moștenitori ai succesiunii sunt A. M., mama, in calitate de soție supravietuitoare și A. I., in calitate de fiu.
Așadar, neavand calitate de moștenitor al mamei sale si nici vocație la succesiune, fiind fiul tatălui lor dintr-o căsătorie anterioara, defunctului nu i se putea reconstitui dreptul de proprietate pe terenul in litigiu.
De altfel, asa dupa cum a rezultat din cererea de reconstituirea a dreptului de proprietate, aflata la dosarul cauzei, autorul paratelor a solicitat reconstituirea
dreptului de proprietate asupra suprafeței de 10 ari teren in intravilan, suprafața
cu care apare si in roiul agricol înainte de cooperativizare. Cei 36 de ari de care
face vorbire instant figurează in registrul agricol al autorului paratelor nu in
intravilan, ci in locurile " Put" sau "M.". De altfel, daca defunctul ar fi avut
mai mult de 10 ari in intravilan ar fi cerut el însuși întreaga suprafață . Se pare ca
instanța cunoaște mai bine ce suprafața de teren a avut in intravilan decât însuși
defunctul.
Deși a avut in proprietate înainte de cooperativizare numai 10 ari in intravilan si a făcut cerere de reconstituire a dreptului doar pentru aceasta suprafața, autorului paratelor i s-a atribuit in intravilan suprafața de 35 ari. Real măsurat, paratele dețin în intravilan, conform raportului de expertiza, 4396 mp teren.
Așadar, autorul pârâtelor, conform registrului agricol și a raportului de expertiză, avea dreptul la 10 ari în intravilan dar a dobândit cu aproximativ mai mult.
In raport cu orice apărare a paratelor am analiza cauza, singura concluzie ce se poate desprinde este ca pentru terenul de 1432 mp autorul paratelor nu a avut niciun drept, si ca, in mod nelegal, i s-a atribuit si i s-a eliberat titlu pe aceasta suprafața.
In suprafața totala de 4396 mp teren, a rezultat cu claritate din raportul de expertiza, in mod nelegal a fost inclusa si suprafața de 1432 mp, teren ce a aparținut inainte de cooperativizare mamei sale, care nu are nicio legătura de rudenie cu autorul paratelor
In drept. Potrivit art. III al 1 lit. a din L 169/1997, sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate in favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri.
Potrivit dispozițiilor art. 8 al. 2 din L. 18/1991, de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ in cooperativa si, in condițiile legii civile, moștenitorii acestora.
A. D. D. nu a fost si nu putea sa fie moștenitorul mamei sale, el fiind fiul dintr-o căsătorie anterioara a tatălui său, el nu a intrat cu terenul in litigiu in cooperative, ci doar cu 10 ari, nu l-a moștenit nici pe tatăl sau deoarece a renunțat expres la succesiune, iar daca s-ar fi întâmplat aceasta atunci trebuia sa existe un titlu comun pentru toti moștenitorii, astfel ca nu era îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pe terenul proprietatea mamei sale.
Potrivit art. III al. 2 din L. 169/1997, nulitatea prevăzuta la al. 1 pot fi invocate de primar, prefect, ANRP si de alte persoane care justifica un interes legitim.
In consecința, solicită admitere recursului, cu cheltuieli de judecata.
Părțile cu interese contrare nu au depus la dosar întâmpinare.
Analizand actele si lucrarile dosarului,hotararea recurată,prin prisma motivelor de recurs si a dispozitiilor legale aplicabile, tribunalul retine urmatoarele:
Tribunalul apreciaza ca hotararea instantei de fond nu a fost motivata clar, convingator si pertinent. Considerentele hotararii nu cuprind argumentele si rationamentele pentru care s-a ajuns la concluzia ca titlul de proprietate nu este lovit de nulitate absoluta.
Instanta de fond nu a arătat care sunt argumentele pentru care nu au fost însușite concluziile raportului de expertiză întocmit de către exp. F. G..
Criticile aduse hotararii instantei de fond cu privire la temeinicia hotararii pronuntate sunt,insa,intemeiate.
Autorul pârâtelor, A. D. D. nu era indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 1432 mp teren situate în intravilanul satului Corni, . proprietate nr.996/_ din data de 11.02.1997 a fost eliberat cu incalcarea dispozitiilor legilor fondului funciar.
A. D.D. a solicitat în anul 1991 constituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele de 2,99 ha arabil, 0,37 ha alte terenuri și 0,10 ha categoria curți, conform evidențelor din registrul agricol.
Deși s-a formulat cerere pentru o suprafață de 3.46 ha teren, s-a eliberat titlu de proprietate pentru suprafața de 3 ha și 5300 mp teren.
Cu toate că A. D.D. figura în registrul agricol doar cu 0,10 ha teren intravilan, în vatra satului, în titlul de proprietate este înscrisă suprafața de 3500 mp teren în intravilan.
Pe de altă parte, din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă că A. D.D. ar fi formulat cerere de reconstituire după tatăl său, A. D..
Din evidențele registrului agricol din anul 1959 rezultă că A. D. avea în proprietate pe lângă suprafața de 0,14 ha teren categoria curți și suprafața de 0,14 ha vie. Această din urmă suprafață nu mai apare și în evidențele din registrul agricol la A. D.D..
Aceasta deoarece această suprafață de teren era bunul propriu al numitei A. N., mama reclamatului-recurent dobândită în anul 1946 prin cumpărare de la numita L. I. L..
A. N. a decedat în 1987, după soțul său A. D., așa încât acesta din urmă nu a avut vocație succesorală la moștenirea soției sale Nu se poate pune nici problema unei transmisiuni succesorale de la A. N. la sotul sau A. D., si ulterior de la acesta catre fiul său A. D. D.. Aceasta deoarece A. D. a decedat in 1979 cu mult inainte de decesul numitei A. N., care a avut loc in 1987..După decesul lui A. D. au rămas ca moștenitori soția supraviețuitoare, A. N. și fiul lor, A. I..
Fiul lui A. D., A. D. D., a renunțat la succesiunea tatălui său.
Chiar și în situația în care nu ar fi renunțat la moștenirea tatălui său, A. D. D. nu ar fi fost îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,14 ha teren, proprietatea mamei sale.
Faptul că acest teren a fost înscris în registrul agricol pe numele lui A. D. nu îi schimbă natura juridică de bun propriu al numitei A. N..
Înscrierea datelor în registrul agricol se face pe baza declarației date sub semnătură proprie, de capul gospodăriei, sau în lipsa acestuia, de un alt membru major al gospodăriei. Registrul agricol reprezintă un înscris autentic, iar înscrierea datelor se face pe baza declarațiilor persoanelor interesate, agentul instrumentator limitându-se doar să ateste declarațiile persoanelor interesate, astfel că acest document face dovada doar până la proba contrară.
În condițiile în care A. D. era capul gospodăriei, acesta a declarat în rolul său și suprafața de teren a soției.
A. D.D. nu a avut vreo legatura de filiatie cu proprietara suprafeței de 0,14 ha teren, A. N., astfel că acesta nu poate fi îndreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru această suprafata de teren.
Incalcarea, la emiterea titlului de proprietate, a dispozitiilor imperative ale art.13 al.3 din legea 18/1991, atrage nulitatea absoluta a actului.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art.8 al.2 din legea 18/1991 republicată, beneficiază de prevederile legii membrii cooperatori care au adus pământ în CAP sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii, moștenitorii acestora.
Ori, din probele administrate, nu rezultă că A. D.D. ar fi avut în proprietate și ar fi intrat în CAP cu suprafața de 0,14 ha teren intravilan.
Din concluziile raportului de expertiză întocmit de către exp. F. G. și din răspunsul la obiecțiuni( fila 126 dosar de fond) rezultă că terenul de 1432 mp înscris în titlul de proprietate nr.996/_ materializat în schița anexă nr.1 la raportul de expertiză pe punctele de contur 9,10,11,16,17,19,9, este același cu terenul deținut de către L. I. T. și care a fost cumpărat de mama recurentului, A. N..
P. acest teren, autorii defunctei A. N., printre care și A. I., au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în 1991, însă, deși li s-a eliberat un titlu de proprietate pentru suprafața de 2 ha și 1200 mp, în aceasta nu este inclusă și suprafața de 1432 mp. De altfel, aceștia au solicitat reconstituirea pentru suprafața de 2,67 ha teren, iar titlul s-a eliberat pentru suprafața de 2 ha și 1200 mp.
Așadar, nu poate fi primită afirmația intimatelor precum că suprafața în litigiu de 1432 mp a fost restituită prin titlul nr.854/_ eliberat pe numele tuturor moștenitorilor defunctilor A. N. și D..
Cu privire la titlul de proprietate eliberat pe numele lui A. C. cu nr. 1247/1996, pentru suprafața de 2000 mp, instanța constată că acesta a fost eliberat ca urmare a constituirii, în nume propriu, a unui drept de proprietate. Acest fapt rezultă din întreaga documentație care a stat la baza eliberării acestui titlu de proprietate.
Dispozițiile art.III din legea 169/1997 reglementează instituția nulității titlurilor de proprietate emise cu încălcarea dispozițiilor legale în materia fondului funciar, avându-se în vedere modificările legislative survenite în timp ale acestora, textul având caracterul unei norme generale de reglementare a nulității fără a introduce condiții speciale în raport cu celelalte acte normative în materie.
Legalitatea unui titlu de proprietate se analizează în raport de dispozițiile legale în vigoare la data emiterii actului contestat (art.III alin.1 din lg.169/1997).
Potrivit art. II din legea 169/1997,dispozițiile modificatoare sau de completare ori de abrogare ale prezentei legi nu aduc atingere din nici un fel titlurilor și altor acte de proprietate eliberate, cu respectarea prev.lg.18/1991, la data întocmirii lor.
Se apreciază de către instanță că este întemeiata cererea privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate în baza disp. art. III al.l lit.a pct.i din legea 169/1997.
Potrivit dispozițiilor acestui articol, respectiv art. III al. 1 litera a punctul i din legea 169/1997 sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la CAP sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri.
Față de aceste aspecte, reținând și faptul că instanța de fond nu a procedat la verificarea îndreptățirii autorului intimatelor de a-i fi reconstituit dreptul de proprietate în nume propriu, se constată ca fiind fondate motivele de recurs invocate, acestea se circumscriu motivului prev. de art.304 pct.9 Cd.pr.civ., motiv pentru care, în temeiul art.312 al.1-3 Cd.pr.civ., recursul urmează să fie admis și va fi modificată în întregime sentința atacată.
In baza art. 312 al.1-3 Cd.pr.civ,Tribunalul va modifica schimba sent. civ. nr.325/2014 a Judecatoriei V. în sensul admiterii acțiunii formulate de A. I., prin mandatar A. C. în contradictoriu cu pârâtele A. M. și A. L..
În baza disp. art. III al.l lit.a pct.i din legea 169/1997 va constata nulitatea absolută, parțială a titlului de proprietate nr.996/_ eliberat la data de 11.02.1997 de către C. Județeană V. pentru aplicarea legii 18/1991, pe numele lui A. D.D. în ceea ce privește suprafața de 1432 mp teren situat în intravilanul satului Corni, .. V. . 644, 644/1 și 644/2, pe punctele de contur 9,10,11,16,17,19,9, așa cum a fost materializată în anexa 1 la raportul de expertiză întocmit de către exp.F. G..
În baza art.274 Cd.pr.civ. instanța va obliga intimatele A. M. și A. L. să achite, în solidar, recurentului A. I. suma de 1300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Acestea constau în c/v onorariului de expert pentru efectuarea expertizei topografice.
Nu au fost depuse la dosar înscrisuri din care să rezulte c/v cheltuielilor constând în onorariile de avocat achitate în cele două faze procesuale.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de A. I. împotriva sentinței civile nr.325/2014 a Judecătoriei V., pe care o modifică astfel:
Admite acțiunea civilă formulată de A. I. dom. în București, ..137,corp A, apt.2, sector 1, prin mandatar A. C. dom. în ., jud.V. în contradictoriu cu pârâtele A. M. dom. în ., jud. V. și A. L. dom. în ., jud. V..
Constată nulitatea absolută, parțială a titlului de proprietate nr.996/_ eliberat la data de 11.02.1997 de către C. Județeană V. pentru aplicarea legii 18/1991, pe numele lui A. D.D. în ceea ce privește suprafața de 1432 mp teren situat în intravilanul satului Corni, .. V. . 644, 644/1 și 644/2, pe punctele de contur 9,10,11,16,17,19,9, așa cum a fost materializată în anexa 1 la raportul de expertiză întocmit de către exp.F. G..
Obligă intimatele A. M. și A. L. să achite, în solidar, recurentului A. I. suma de 1300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.03.2015.
Președinte, A. A. | Judecător, M. C. | Judecător, O. M. V. |
Grefier, A. C. |
Red. jud. AA/06.04.2015
2 ex./08.04.2015
Judecător fond: E. – M. D.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 359/2015. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 573/2015. Tribunalul... → |
|---|
