Contestaţie la executare. Decizia nr. 97/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 97/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 97/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 97/2015
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE I. P.
Judecător C. M.
Grefier C. A.
Pe rol judecarea contestației la executare formulată de apelantul S. M. DE URGENȚĂ E. B. B. cu sediul în munic. Bârlad ., jud. V. în contradictoriu cu intimat T. O., domiciliat în ., împotriva sentinței civile nr. 1881 din 03 Septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad.
Obiectul cauzei-contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința de judecată din data de 13 ianuarie 2015, ce s-au consemnat în încheierea de ședință publică din acea zi ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, însă pentru ca apărătorii părților să depună concluzii scrise la dosar s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 27 ianuarie 2015, când s-a data prezenta hotarare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 1881 din 03 Septembrie 2014, Judecătoria Bârlad a respins, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de contestatorul-debitor S. M. de Urgență ” E. B. ” din Bârlad, cu sediul în Bârlad, ., jud. V. în contradictoriu cu intimatul creditor T. O., cu domiciliul în Voinești, jud. Iași cu privire la actele de executare din dosarul de executare nr. 95/26.03.2014, întocmit de B. S. I. M., Încheierea 95 din 5 mai 2014 emisă de B. S. I. M., Încheierea de încuviințare a executării din 14 aprilie 2014, pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul_, somația din 5 mai 2014 emisă de biroul executorului judecătoresc.
A respins cererea de constatare a suspendării de drept a executării, ca neîntemeiată.
A respins cererea de reducere a onorariului de executare.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut:
Dispoziția de plată din 8 mai 2014, referatul_ din 24 iunie 2014, perioada de desfășurare a activității în sala de operație în perioada ianuarie –mai 2014, copie de pe procesul verbal nr. 95/2014 din 7 iulie 2014 emis de biroul executorului judecătoresc, copie de pe adresa nr._ din 4 august 2014 referitoare la procedurile privind plata unor titluri executorii pentru anul 2014, desfășurătorul privind acordarea drepturilor salariale, referatul_ din 04.08.2014, rezultă că, creditorul, S. de urgență ”E. B.” Bârlad a procedat la executare numai după ce debitorul a apelat la forța coercitivă a statului, prin executorul judecătoresc.
Potrivit art.622 din codul de procedură civilă:
“(1) Obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.
(2) În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozițiilor prezentei cărți, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.”
Legiuitorul a prevăzut expres că prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).”Lipsa demersurilor din partea contestatorului de a pune în aplicare dispozițiile din titlu de executat, pe considerentul că în cursul termenului prevăzut la art. 21 alin.1 din OUG nr. 103/2013, orice procedură de executare silită se suspendă, de drept, nu înlătură posibilitatea creditorului de a solicitata drepturile sale salariale, eșalonate potrivit acestei ordonanțe, pe calea dreptului comun.
Rezultă așadar, că încheierea pronunțată de executorul judecătoresc și încheierea de încuviințare a executării sunt în concordanță cu dispozițiile legale sus amintite .
Potrivit art. 665 alin. 5 din Codul de procedură civilă: „ Instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă:
1. cererea de executare silită este de competența altui organ de executare decât cel sesizat;
2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege;
4. creanța nu este certă, lichidă și exigibilă;
5. debitorul se bucură de imunitate de executare;
6. titlul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;
7. există alte impedimente prevăzute de lege.”
Dispoziția art.21 alin. 2 din OUG nr. 103/2013 nu constituie un impediment prevăzut de lege pentru a se respinge cererea de încuviințare a executării, creanța este certă lichidă și exigibilă și debitorul nu se bucură de imunitate de executare.
Potrivit art. 700 din codul de procedură civilă privind suspendarea executării:
“(1) Executarea silită se suspendă în cazurile în care aceasta este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanță.
(2) Executarea se suspendă și la cererea creditorului urmăritor de către executorul judecătoresc.
(3) Pe perioada suspendării executării, actele de executare efectuate anterior, măsurile de executare dispuse de instanța de executare sau de executor, inclusiv cele de indisponibilizare a bunurilor, veniturilor și conturilor bancare, rămân în ființă, în afară de cazul în care prin lege sau prin hotărâre judecătorească se dispune altfel.
(4) Actele de executare efectuate în ziua soluționării cererii având ca obiect suspendarea, fie și provizorie, a executării silite sunt desființate de drept prin efectul admiterii cererii de suspendare și a contestației la executare.
(5) După încetarea suspendării, executorul, la cererea părții interesate, va dispune continuarea executării, în măsura în care actele de executare sau executarea silită însăși nu au fost desființate de instanța de judecată ori acestea nu au încetat prin efectul legii.”
În cauză, suspendarea este dispusă de drept prin OUG nr.103/2013, art.21 alin. 2, prin urmare cererea contestatoarei de a se constata acest aspect este lipsită de interes și neîntemeiată.
În ceea ce privește cheltuielile de executare, instanța reține că în cuprinsul încheierii din 5 mai 2014 au fost menționate cheltuieli de executare în concordanță cu dispozițiile art. 669 alin.3 din Codul de procedură civilă. .Acestea cuprind taxa de timbru, onorariu provizoriu de executare, consultații pe dosar, taxă de arhivare, redactări adrese. Suma cu titlu de onorariu de executare, contestată, se încadrează normelor prevăzute de lege drept onorarii de executare, prevăzute de art.3 pct. 4 din Ordinul ministrului justiției nr.2250/C/2006, urmând să se respingă cererea.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel S. M. de Urgență "E. B." din Bârlad, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie in esenta pe considerentul ca executarea este suspendata de drept in temeiul disp. art.21.alin.2 din OUG nr.103/2013, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice.
In consecință a solicitat instantei de control judiciar admiterea apelului, schimbarea in tot hotărârii primei instanțe si, rejudecand cauza, sa admita contestația, sa anuleze incheierea de încuviințarea a executarii silite, sa desființeze toate actele de procedura ideplinite către executorul judecătoresc in dosar si sa constatate suspendarea de drept a executării silite.
In drept,s-a invocat art.466 si urmat., art.711-719 din NCPC si art.21 din OUG nr.103/2013.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
In apel nu s-au administrat probe noi.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale incidente în cauză,conform prevederilor art. 479 C.proc.civ., Tribunalul reține că apelul formulat de apelanta S. M. de Urgență „E. B.” Bârlad împotriva sentinței civile nr. 1881/03.09.2014 a Judecătoriei Bârlad este întemeiat pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 709/05.09.2013 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._, a fost admisă în parte acțiunea formulată, în calitate de reclamant, de către intimatul T. O., alături de alte cinci persoane, împotriva apelantei contestatoare S. M. de Urgență „E. B.” Bârlad ce a fost obligată să plătească intimatului o despăgubire echivalentă cu diferența de drepturi salariale reprezentând minimum 50% din salariul de bază pentru condiții deosebit de periculoase, începând cu data angajării și până la data de 27.03.2013, precum și tuturor reclamanților din dosar ( inclusiv intimatului din prezenta cauză) suma totală de 3.600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Sentința civilă nr. 709/5.09.2013 a Tribunalului V. a rămas definitivă la data de 15.01.2014 ca urmare a respingerii apelului declarat de apelanta contestatoare din prezenta cauză prin decizia civilă nr. 13/15.01.2014 a Curții de Apel Iași.
Însă, fiind vorba despre o sentință civilă prin care sunt stabilite drepturi salariale, în conformitate cu prevederile art. 274 C.muncii și art. 448 alin.1 pct. 2 C.proc.civ., hotărârile primei instanței sunt executorii de drept atunci când au ca obiect plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă. Pe cale de consecință, sentința civilă nr. 709/05.09.2013 era executorie încă din momentul pronunțării sale de către prima instanță, respectiv din data de 05.09.2013.
La data de 26.03.2014, intimatul a formulat cerere de executare silită împotriva apelantei contestatoare a sentinței civile nr. 709/05.09.2013, cerere ce a fost înregistrată sub nr. 95/2014 la Biroul Executorului Judecătoresc S. I. M. din Bârlad, prin toate modalitățile de executare.
Prin încheierea din 14 aprilie 2014, pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul_ ,a fost admisă cererea formulată de B.E.J. S. I. M. și s-a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 709/5.09.2013 a Tribunalului V., pentru plata despăgubirii echivalente cu diferențe de drepturi salariale reprezentând minimum 50% din salariul de bază pentru condiții deosebit de periculoase, începând cu data angajării până la data de 27.03.2013, prin toate modalitățile prevăzute de lege.
Prin încheierea nr.95/5.05.2014, B. S. I. M. a stabilit că cheltuielile de executare în dosarul de executare nr. 95/2014 sunt în sumă totală de 3.810 lei.
Prin somația din data de 5.05.2014, acelasi executor a somat apelanta contestatoare S. M. de Urgență „E. B.” ca, în termen de o zi de la primirea somației, să plătească, intimatului T. O. o despăgubire echivalentă cu diferența de drepturi salariale reprezentând minimum 50% din salariul de bază pentru condiții deosebit de periculoase, începând cu data de angajării până la data de 27.03.2013, precum și să plătească 600 lei reprezentând cheltuieli de judecată și 3.810 lei reprezentând onorariu și cheltuieli de executare.
Somația din data de 5.05.2014, emisă de biroul executorului judecătoresc, a fost primită de către contestatorul S. M. de Urgență „E. B. la data de 7.05.2014.
La data de 5.09.2013 (când a fost pronunțată sentința civilă nr. 709/05.09.2013 a Tribunalului V.) erau în vigoare prevederile art. 21 alin.1-2 din OUG nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învățământului și cercetării, precum și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2013, potrivit cărora:
„(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2013, se va realiza astfel:
a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
(2) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept”.
În cauza de față, executarea silită începută în dosarul de executare nr. 95/2014 al B. I. M. privește un titlu executoriu prin care s-au acordat intimatului drepturi de natură salarială, intimatul făcând parte din categoria personalului din instituțiile și autoritățile publice. D. urmare, sentinței civile nr. 709/05.09.2013 îi sunt aplicabile prevederile art. 21 alin.1 și 2 din OUG nr. 92/2012, anterior menționate și, drept consecință a aplicării acestor prevederi, procedura de executare a silită a sentinței este suspendată de drept în temeiul legii. În aceste condiții, în mod nelegal a fost încuviințată și începută prin emiterea somației executarea silită a sentinței civile nr. 709/05.09.2013 întrucât exista, conform prevederilor art. 665 alin. 5 pct. 7 C.proc.civ., un impediment prevăzut de lege și anume suspendarea executării silite a hotărârilor judecătorești ce stabilesc drepturi de natură salarială în favoarea personalului din instituțiile și autorității publice.
Ori, în raport de considerentele anterior expuse, contestația la executare formulată de către apelanta contestatoare este una întemeiată și trebuia admisă cu consecința anulării încheierii de încuviințării de executare silită și a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 95/2014, conform prevederilor art. 711 și art. 719 C.proc.civ.
În fine, este greșită concluzia instanței de fond că lipsa demersurilor apelantului contestator de punere în aplicare a sentinței civile pe considerentul suspendării de drept nu înlătură posibilitatea intimatului de a solicita drepturile sale salariale pe calea dreptului comun întrucât, tocmai dispozițiile speciale stabilesc procedura de executare a unor astfel de sentințe și ele înlătura aplicarea procedurii de drept comun în materie de executare silită, în virtutea principiului de drept conform căruia specialul derogă de la general.
În ceea ce privește solicitarea apelantei contestatoare de reducere a onorariului executorului judecătoresc, aceasta a rămas fără obiect în condițiile anulării tuturor actelor de executare din dosar.
Totodata,in aplicarea art.21 alin.2 evocat se va constata suspendata de drept
executarea silita a titlului executoriu al intimatului- creditor impotriva apelantei-debitoare.
Față de toate argumentele expuse anterior, în temeiul art. 480 alin. 3 C.proc.civ., instanța va admite apelul impotriva sentintei atacate si,in rejudecare, va să admite contestatia la executare conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul S. M. de Urgență ”E. B.” din Bârlad impotriva sentintei civile nr.1881/2014 pronuntată de Judecătoria Bîrlad,pe care o schimbă in tot,și in rejudecare:
Admite contestația la executare formulată de contestatorul-debitor S. M. de Urgență ”E. B.” din Bârlad, cu sediul în Bârlad, ., jud. V., în contradictoriu cu intimatul -creditor T. O., cu domiciliul în Voinești,jud.Iași.
Anuleaza actele de executare indeplinite de B.E.J. S. I. M. din Bîrlad in dosarul executional nr.95/2014 cu privire la titlul executoriu sentinta civila nr.709/5.09.2013 a Tribunalului V.,definitivă prin decizia civilă nr.13/15.01.2014 pronuntată de Curtea de Apel Iași.
Constată suspendată de drept executarea silită a aceluiași titlu executoriu.
Anulează Încheierea de încuviințare a executării silite din 14 aprilie 2014, pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul_ .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.01.2015.
Președinte, I. P. | Judecător, C. M. | |
Grefier, C. A. |
Red.P.I./
Tehnired./C.A.
27 Februarie 2015
Judecător fond:Rădița I.
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 166/2015.... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 359/2015. Tribunalul... → |
|---|
