Pretenţii. Decizia nr. 693/2015. Tribunalul VASLUI

Decizia nr. 693/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 27-05-2015 în dosarul nr. 693/2015

Document finalizat

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL V.

CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 693/A/2015

Ședința publică de la 27 Mai 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE C. A.

Judecător I.-M. P.

Grefier E. G.

Pe rol se află pronunțarea cererii de apel formulată de apelanta – reclamanta S. A. R. A. SA., cu sediul în București, .. 3, .. 10, sector 3, prin S. V., cu sediul în V., ., nr. 47, jud. V. în contradictoriu cu intimata - pârâta ., cu sediul în Huși, ., jud. V. și domiciliul procesual ales la Cabinet avocat Focia A. din Huși, . sentinței civile nr. 836/03.12.2014 pronunțată de Judecătoria Huși în dosarul nr._, având ca obiect pretenții (cauză civilă).

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, au lipsit părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura este legal îndeplinită. Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică de la 13 mai 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi și care face parte integrantă din prezenta decizie. Din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru data 20 mai 2015 și ulterior pentru azi, 27 mai 2015, când s-a dat soluția de față.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului declarat constată următoarele:

P. sentința civilă nr. 836/03.12.2014 Judecătoria Huși a admis în parte acțiunea civilă intentată de reclamanta S. A. R. A. SA., cu sediul în București, .. 3, .. 10, sector 3, P. S. V., cu sediul în V., ., nr. 47, jud. V. în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în Huși, ., jud. V. și domiciliul procesual ales la Cabinet avocat Focia A. din Huși, . în consecință:

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Între reclamanta . SA. în calitate de asigurator și pârâta . în calitate de asigurat s-a încheiat contractul de asigurare pentru răspundere civilă auto sens în care s-a emis polița de asigurare RCA nr._ din 14.12.2012. Obiectul poliției îl constituia autovehiculul Mercedes cu număr de înmatriculare_ proprietatea pârâtei.

S-a stabilit ca plata primelor de asigurare să se facă în rate, fiind achitată suma de 373,59 lei (prima rată).

Din cuprinsul poliței (fila12) rezulta că pârâtei i-a fost stabilită o primă de asigurare în cuantum de 1494,36 lei anual, astfel că aferent fiecărei rate în mod corect a precizat reclamanta că trebuia să achite câte 373,59 lei/trimestru.

La data de 07.08.2013 a avut loc un eveniment rutier în care au fost implicate autoturismului pârâtei marca și autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare_ proprietatea numitei M. M..

Pe baza poliței de RCA nr._ pentru autovehiculul Mercedes cu numărul de înmatriculare_ a fost deschis dosarul de daună nr. VS1013DA000433, fiind achitate de către societatea reclamantă despăgubiri în cuantum de 848,37 lei, reprezentând contravaloare avarii suferite, persoanei păgubite M. M..

Cu toate că pârâta nu a achitat celelalte trei rate pentru polița de asigurare, reclamanta a despăgubit pe terțul parte vătămată, conform legii.

Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata contravalorii celor trei prime restante dar și a despăgubirii achitate în baza poliței RCA terțului păgubit ca urma a producerii evenimentului rutier din data de 07.08.2013.

Dispoziții legale aplicabile:

Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului cod civil (Legea 287/2009), dispune în art. 5 că dispozițiile Codului civil se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .. Întrucât faptul juridic dedus judecății s-a produs la data de 14.06.2013 în cauză sunt aplicabile prevederile noului cod civil în ceea ce privește răspunderea civilă delictuală (art.1357 și următoarele cod civil) coroborate cu prevederile Legii nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România (potrivit art.3) și prevederile Ordinului CSA 14/2011.

Referitor la primul capăt de cerere formulat de reclamantă, instanța reține că acesta este întemeiat deoarece potrivit art.1270 alin.1 Cod civil Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.

Totodată, potrivit art.1350 Cod civil, orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat, iar atunci când fără justificare nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu potrivit legii.

În mod special, pentru neîndeplinirea obligației asiguratului de plată a primelor, părțile au stipulat în art.5.3 din convenția nr.315/14.12.2012 că asigurătorul este în drept a solicita recuperarea sumelor datorate de asigurat pe calea unei acțiuni în justiție.

Față de prevederile legale și contractuale de mai sus, constatând caracterul cert, lichid și exigibil al creanței dedusă judecății, instanța a admis primul capăt de cerere și a obligat pârâta la plata sumei de 1120,77 lei, reprezentând contravaloare prime de asigurare neachitate și a dobânzii legale calculate de la data de 10.02.2014 și până la plata efectivă a debitului.

Cât privește cel de-al doilea capăt de cerere formulat de reclamantă, instanța a reținut:

Acțiunea in regres este reglementată în Codul civil la art. 1384-1386. Potrivit acestor dispoziții, cel care răspunde pentru fapta altuia se poate întoarce împotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, cu excepția cazului in care acesta din urma nu este răspunzător pentru prejudiciul cauzat.

În anumite cazuri, asigurătorul poate recupera sumele plătite cu titlu de indemnizație sau despăgubiri de la persoanele vinovate de producerea cazului asigurat, subrogându-se în drepturile asiguratului sau ale terțului dezdăunat, după caz. Dispozițiile codului civil în cazul acțiunii în regres sunt aplicabile în general, însă la situația de față, devin aplicabile prevederile Legii nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România care se coroborează cu prevederile Ordinului CSA 14/2011, deoarece textul art.2213 Cod civil prevede că „asigurările obligatorii se reglementează prin legi speciale.”

În situația concretă a dreptului de regres sau de recuperare a indemnizației plătite, trebuie prevederile avute în vedere prevederile art. 58 din Legea nr.136/1995, cu privire la asigurarea obligatorie R.C.A., potrivit cărora asigurătorul recuperează sumele plătite drept despăgubiri de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei, în următoarele cazuri:

„a) accidentul a fost produs cu intenție;

b) accidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte incriminate de dispozițiile legale privind circulația pe drumurile publice ca infracțiuni săvârșite cu intenție, chiar dacă astfel de fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri sau în timpul comiterii altor infracțiuni săvârșite cu intenție;

c) accidentul a fost produs în timpul când autorul infracțiunii săvârșite cu intenție încerca să se sustragă de la urmărire;

d) persoana răspunzătoare de producerea pagubei a condus vehiculul fără consimțământul asiguratului.”

Cum evenimentul rutier produs la data de 07.08.2013 nu se încadrează în nici una din aceste situații (conducătorului auto al vehiculului aparținând pârâtei fiind în culpă), reclamanta nu era îndreptățită să solicite separat obligarea pârâtei la plata despăgubirii achitate terțului.

Raportat considerentelor mai sus expuse, instanța a apreciat că acțiunea reclamantei era admisibilă în parte și pe cale de consecință a admis-o și a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 1120,77 lei, reprezentând contravaloare prime de asigurare neachitate și a dobânzii legale calculate de la data de 10.02.2014 și până la plata efectivă a debitului.

Ca o consecință a admiterii în parte a acțiunii, instanța în temeiul art.453 Cod pr.civilă a dispus obligarea pârâtei, care este în culpă procesuală la plata cheltuielilor de judecată avansate de reclamantă în sumă de 83,45 lei (constând în contravaloare taxă de timbru corespunzător sumei de 1120,77 lei).

Cât privește cererea-reconvențională formulată de pârâta .. prin care a solicitat instanței să se constate nulitatea absolută a clauzei contractuale prevăzute de art.5.2 din convenția cadru nr. 315 /14.12.2012, instanța a reținut că aceasta era inadmisibilă deoarece:

Potrivit art.1 și 2 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, nu intră sub dispoziția acestei legi. Astfel potrivit art.1 din Legea nr.193/2000 "Orice contract încheiat între profesioniști și consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înțelegerea cărora nu sunt necesare cunoștințe de specialitate. (2) În caz de dubiu asupra interpretării unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea consumatorului. (3) Se interzice profesioniștilor stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.”

Iar art.2 din aceeași lege definește noțiunea de consumator și profesionist,și anume: (1) P. consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale. (2) P. profesionist se înțelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în cadrul activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale, precum și orice persoană care acționează în același scop în numele sau pe seama acesteia.”

În speță, pârâta este persoană juridică și nu a făcut dovada că a acționat în afara activității sale comerciale în momentul în care a încheiat polița de asigurare pentru vehiculul folosit în scopul în care funcționează. De altfel, reclamanta a arătat că pârâta deține mai multe vehicule pentru care a încheiat mai multe polițe de RCA.

Clauza inserată la art.5.2 din contract este în conformitate cu legea, însă ea nu intervine automat, fiind necesare a fi analizată prin raportare la specificul fiecărei situații în parte.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel S. A. R. A. SA, pentru următoarele motive:

In mod nelegal instanța a respins capătul de cerere prin care a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 848, 37 lei, reprezentând contravaloare despăgubiri achitate de societate in dosarul de daune nr. VS1013DA000433 deschis pentru evenimentul din 07.08.2013 in baza poliței nr._ .

Instanța de judecata a făcut o interpretare greșita a legislației in domeniu - si anume cea care reglementează domeniul asigurărilor - facand confuzii asupra textelor de lege.

La data de 07.08.2013 a avut loc un eveniment rutier avariat fiind auto marca Renault cu nr. de inmatriculare_ , proprietatea numitei M. M..

Culpa conducătorului auto marca Mercedes cu nr. de inmatriculare_ rezulta din „Constantul amiabil" incheiat intre cei doi conducatroi auto.

In baza poliței RCA_ pentru autovehiculul Mercedes cu numărul de inmatriculare_ a fost deschis dosarul de daune nr. VS1013DA000433, fiind achitate de către societate despăgubiri in cuantum de 848,37 lei, reprezetand contravaloare avarii suferite, persoanei păgubite M. M..

Suma de 848,37 lei pe care a solicitat-o de la . reprezintă contravaloare despăgubiri achitate păgubitei M. M..

Din confirmarea poliței_ se poate constata ca asiguratul . nu a achitat ratele scadente la polița RCA incheiata pentru auto Mercedes_ .

Suma de 848,37 lei, reprezentând contravaloare despăgubiri a fost solicitata de la asiguratul ., intrucat la data producerii evenimentului 07.08.2013 ratele scadente nu erau achitate in contul colector al societății, fapt dovedit cu inscrisuior depuse la dosarul cauzei.

Totodată intre societate si . a fost incheiata convenția nr. 315/ 14.12.2012 prin care s-au emis polițele RCA cu plata primelor de asigurare in rate pentru parcul auto al paratei .. La data incheierii convenției s-au stabilit de către parti modalitatea si termenele de plata a primelor de asigurare.

Obligația asiguratului . era de a plati primele de asigurare conform datelor inscrise la punctul 3 - adică sa plătească cel mai târziu la datele scadente ratele de prima.

Cap. 5 din convenția incheiata stabilește răspunderea contractuala care prevede la art. 5.2 următoarele: „in cazul plații cu intarziere a ratelor de prima, prevăzute in prezenta Convenție, daca in perioada dintre data scadentei ratei si data plații ratei in cauză unul din vehiculele asigurate RCA, incluse in prezenta Convenție produce din culpa sa un accident de vehicul, ASIGURĂTORUL va plați despăgubirea cuvenita celui păgubit si o va recupera de la ASIGURAT, in limita despăgubirii plătite ...

Potrivit art. 1270 din Codul civil convenția incheiata intre parti are putere de lege.

In mod greșit a interpretat instanța de fond prevederile art. 58 din legea nr. 136/1995, intrucat aceasta prevedere nu isi găsește aplicabilitatea in prezenta cauza.

In cadrul convenției nr. 315/14.12.2012 părțile din prezenta cauza au stabilit clauzele convenției si care sunt aplicabile in cazul nerespectarii uneia din obligații de către parti.

In drept, prevederile art.1357, 1489 Codul civil, art.466 -482 cod proc.civila coroborate cu prevederile art.22 din Legea nr. 136/1995, cu modificările ulterioare.

Intimata . a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 836/2014 pronunțată de Judecătoria Huși și menținerea acesteia ca fiind legală și temeinică.

A reținut în mod corect instanța de judecată faptul că polița de asigurare RCA nr._ / 14.12.2012 era valabilă la data producerii evenimentului, 07.08.2013, în mod independent de plata sau neplata ratelor .

Conform art. 2199 și urm. C.civ., contractul de asigurare este un contract aleatoriu, în care producerea riscului în perioada de valabilitate angajează răspunderea asigurătorului, fără posibilitatea acestuia de a avea drept de regres față de asigurat.

Susținerile apelantei conform cărora convenția dintre părți are putere de lege între părțile contractante trebuie interpretată în sensul prevăzut de legiuitor, acela al conformității cu celelalte dispoziții legale. Această clauză prevăzută în art. 5.2 din Convenția cadru încalcă caracterul aleatoriu al contractului reglementat de art. 1173 alin. 2 C.civil, "este aleatoriu contractul care, prin natura lui sau prin voința părților, oferă cel puțin unei dintre părți șansa unui câștig și o expune totodată la riscul unei pierderi, ce depinde de un eveniment viitor și incert."

Conferind asigurătorului posibilitatea de a avea drept de regres față de asigurat pentru suma acordată cu titlu de despăgubiri s-ar schimba caracterul aleatoriu al contractului, ar schimba natura contractului de asigurare și ar fi lovit astfel de nulitate absolută.

Mai mult decât atât, conform art. 58 din Legea 36 / 1995, "asigurătorul recuperează sumele plătite drept despăgubiri de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei, în următoarele cazuri: a) accidentul a fost produs cu intenție; b) accidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte incriminate de dispozițiile legale privind circulația pe drumurile publice ca infracțiuni săvârșite cu intenție; c) accidentul a fost produs în timpul când autorul infracțiunii săvârșite cu intenție încearcă să se sustragă de la urmărire; d) persoana răspunzătoare de producerea pagubei a condus vehiculul fără consimțământul asiguratului." Apelanta nu are dreptul să recupereze sumele de bani achitate cu titlu de despăgubiri.

S. A. R. A. SA, a formulat răspuns la întampinarea formulata de către ..

Cap. 5 din convenția incheiata stabilește răspunderea contractuala care prevede la art. 5.2 următoarele: „in cazul plații cu intarziere a ratelor de prima, prevăzute in prezenta Convenție, daca in perioada dintre data scadentei ratei si data plații ratei in cauză unul din vehiculele asigurate RCA, incluse in prezenta Convenție produce din culpa sa un accident de vehicul, ASIGURĂTORUL va plați despăgubirea cuvenita celui păgubit si o va recupera de la ASIGURAT, in limita despăgubirii plătite „.

Prevederile art. 2199 si umatoarele din C.civil care definesc contractul de asigurare au următorul conținut:

(1)P. contractul de asigurare, contractantul asigurării sau asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului, iar acesta din urmă se obligă ca, în cazul producerii riscului asigurat, să plătească o indemnizație, după caz, asiguratului, beneficiarului asigurării sau terțului păgubit.

(2)Contractantul asigurării este persoana care încheie contractul pentru asigurarea unui risc privind o altă persoană ori pentru bunuri sau activități ale acesteia și se obligă față de asigurător să plătească prima de asigurare.

Intimata invoca prevederile art. 58 din legea 136/1995- Legea asigurărilor din România, insa asa cum a arătat si la instanța de fond prevederile acestui articol nu isi regăsesc aplicabilitatea in aceast caz.

Aceste prevederi sunt aplicabile in cazul in care conducătorul auto (asigurat al societății de asigurare ) incalca una din prevederile art. 58 lit. a - d, numai in astfel de cazuri asigurătorul face acțiune in regres impotriva persoanei vinovate de producerea accidentului.

Legea aplicabila in aceasta situație sunt clauzele contractuale stabilite in convenția cadru incheiata intre parii, respectiv intre societate si ..

Intimata a luat cunoștința despre clauzele convenției la incheierea acesteia. Nu este prima convenție incheiata cu ., acesta este asiguratul societății noastre de mai mulți ani, iar condițiile contractuale sunt aceleași, convenția fiind semnata de fiecare data de către intimata - in calitate de asigurat.

In drept, prevederile art.1357, 1489 Codul civil, coroborate cu prevederile art.22 din Legea nr. 136/1995, cu modificările ulterioare.

Analizând actele și lucrările dosarului, hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța de control judiciar constată următoarele:

Între reclamanta . SA. în calitate de asigurator și pârâta . în calitate de asigurat s-a încheiat contractul de asigurare pentru răspundere civilă auto sens în care s-a emis polița de asigurare RCA nr._ din 14.12.2012. Obiectul poliției îl constituia autovehiculul Mercedes cu număr de înmatriculare_ proprietatea pârâtei.

Între apelantă si . a fost incheiata convenția nr. 315/ 14.12.2012 prin care s-au emis polițele RCA cu plata primelor de asigurare in rate pentru parcul auto al paratei .. La data incheierii convenției s-au stabilit de către parti modalitatea si termenele de plata a primelor de asigurare.

Obligația asiguratului . era de a plati primele de asigurare conform datelor inscrise la punctul 3, la data producerii evenimentului intimata neplătind decât o rată.

Cap. 5 din convenția incheiata între părți a stabilit o răspundere contractuala: „in cazul plații cu intarziere a ratelor de prima, prevăzute in prezenta Convenție, daca in perioada dintre data scadentei ratei si data plații ratei in cauză unul din vehiculele asigurate RCA, incluse in prezenta Convenție produce din culpa sa un accident de vehicul, ASIGURĂTORUL va plați despăgubirea cuvenita celui păgubit si o va recupera de la ASIGURAT, in limita despăgubirii plătite ...

Deși intimata pârâtă nu a achitat celelalte trei rate pentru polița de asigurare, reclamanta a despăgubit pe terțul parte vătămată, conform legii.

Instanța de fond a apreciat în mod greșit că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 58 din Legea 136/1995 cu privire la asigurarea obligatorie RCA, a trecut peste temeiul de drept indicat de apelantă în susținerea cererii -convenția de asigurare.

Apelanta nu a formulat o acțiune în regres întemeiată pe dispozițiile art. 58 din Legea nr. 136/1995 pentru a reține incidența cazurilor limitativ prevăzute de lege, la lit. a – d.

Apelanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 5.2 din convenția părților, prin care acestea au hotărât ca în situația în care asiguratul nu plătește la termen ratele de primă și în perioada dintre rata scadenței și data plății ratei se produce din culpa asiguratului un accident, asigurătorul va plăti despăgubirea și o va recupera de la asigurat în limita despăgubirii plătite.

Așadar, suma solicitată de asigurător are natura juridică a unei clauze penale ce se aplică asiguratului aflat în culpă pentru neplata ratelor de asigurare, având drept scop responsabilizarea acestuia în achitarea ratelor la data scadentă stabilită de comun acord de către părți, precum și o evaluare anticipată a despăgubirilor în caz de neexecutare sau executare necorespunzătoare a obligațiilor asumate.

Chiar dacă asigurătorul are la îndemână o acțiune în justiție pentru recuperarea ratelor restante, nu este nelegală includerea unei clauze prin care asiguratul să fie sancționat în cuantumul prevăzut de părți, dacă nu își achită ratele scadente la termenul stipulat.

Având în vedere aceste considerente, față de dispozițiile legale reținute a fi incidente în cauză și față de dispozițiile art. 480, alin. 3 Cod procedură civilă, instanța va admite apelul și va schimba în parte hotărârea instanței de fond.

În temeiul dispozițiilor art. 453 Cod procedură civilă pârâta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată suma de 233,34 lei reprezentând atât cheltuielile de judecată de la fond cât și cele din apel fiind schimbat și capătul de cerere privind cheltuielile de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de apelanta S. A. R. A. SA, împotriva sentinței civile nr. 836/03.12.2014, pronunțată de Judecătoria Huși în dosarul nr._, pe care o schimbă în parte în sensul că:

Admite acțiunea civilă formulată de reclamanta S. A. R. A. SA., cu sediul în București, .. 3, .. 10, sector 3, P. S. V., cu sediul în V., ., nr. 47, jud. V. în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în Huși, ., jud. V. și domiciliul procesual ales la Cabinet avocat Focia A. din Huși, . în consecință:

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 848,7 lei, reprezentând despăgubiri contractuale și a dobânzii legale calculate de la data de 10.02.2014 și până la plata efectivă a sumei de 848,7 lei.

Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 233,43 lei reprezentând cheltuieli de judecată – taxă de timbru la fond și în apel.

Păstrează restul dispozițiilor ce nu sunt contrare prezentei decizii.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 27.05.2015.

Președinte,

C. A.

pentru Judecător,

I.-M. P., aflat în C.O.,semnează,

Președinte complet,

C. A.

Grefier,

E. G.

red .C.A.

Tehnored. E.G.

4 ex./1.1.06.2015

Judecător fond – A. I. C.

..06.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 693/2015. Tribunalul VASLUI