Plângere contravenţională. Decizia nr. 400/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 400/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 05-05-2014 în dosarul nr. 400/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 400/A
Ședința publică de la 05 Mai 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L.-M. B.
Judecător A. C.
Grefier L.-C. L.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe apelanta – intimată C. Națională de A. și D. Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, .. 401 A în contradictoriu cu intimata – petentă . sediul în mun. V., ., jud. V., având ca obiect plângere contraventionala .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele: dosarul se află la primul termen de judecată, procedura de citare cu părțile este completă, apelul este declarat în termen, motivat, s-a depus întâmpinare ce a fost comunicată și apelantei și s-a solicitat judecata cauzei în lipsă.
S-au analizat actele și lucrările dosarului, după care;
Instanța apreciază că nu mai sunt alte cereri prealabile de formulat și nici alte probe de administrat în cauză, motiv pentru care constată terminată cercetarea judecătorească, după care, constatând că s-a solicitat și judecata cauzei în lipsă, lasă dosarul în pronunțare, urmând a se trece ulterior la deliberare, conform art. 395 C., pentru când s-a dat decizia civilă de față;
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului declarat de apelanta – intimată C. Națională de A. și D. Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN împotriva sentinței civile nr. 3844 pronunțată de Judecătoria V. la data de 29.11.2013 constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 3844/2013 Judecătoria V. a admis plângerea contravențională formulată de petenta S.C. TRANSURB S.A. împotriva procesului – verbal . nr._/11.06.2013, întocmit de intimata-organ constatator C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA, a dispus anularea acestuia și exonerarea petentei de plata amenzii în cuantum de 1.750,00 lei.
Pentru a pronunța o astfel de hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/11.06.2013, petenta . a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 1750 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.8 alin.(1) din O.G. nr.15/2002, reținându-se că la data de 26.03.2013, ora 15:40, pe DN 2F km 79+300m, R., autovehiculul_, aparținând ., a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța a reținut că acesta nu este afectat de nicio cauză de nulitate absolută, care să poată fi constatată și din oficiu. Raportat la dispozițiile art.5 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică („Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată”), procesul-verbal apare ca legal întocmit, din punct de vedere al complinirii semnăturii de către agentul constatator.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța a reținut că, potrivit art.1 alin. (2) și (3) din Normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România - Ordinul Ministrului Transporturilor nr.769/2010, „(2) Tariful de utilizare se aplică utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele deținute de aceștia, înmatriculate temporar sau definitiv, care circulă pe rețeaua de drumuri naționale din România. (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), tariful de utilizare nu se aplică pentru sectoarele de drumuri naționale aflate în interiorul reședințelor de județe și al municipiilor, între indicatoarele rutiere de intrare/ieșire în/din acestea”.
Conform relațiilor furnizate de Primăria mun.V. prin adresa nr._/28.10.2013, suburbia R., respectiv DN 2 F km 77+800 – km 79+750m, așadar inclusiv km 79+300m de pe DN 2 F, face parte din teritoriul administrativ al municipiului V..
În consecință, instanța a apreciat că prezenta situație de fapt se circumscrie excepției prevăzute la art.1 alin.(3) din Normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România - Ordinul Ministrului Transporturilor nr.769/2010, sens în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina petentei.
Referitor la cele precizate de intimată cu privire la titularii dreptului de administrare ai segmentului de drum respectiv, instanța a considerat că împrejurarea că CNADNR – DRDP Iași are în administrare sectorul de drum care cuprinde și km79+300 m nu exclude incidența excepției anterior menționate, motivat de faptul că administrarea unui drum, în sensul O.G. nr.43/1997 privind regimul drumurilor, se referă la obligațiile de întreținere a drumului iar nu la calificarea sa ca și drum public pentru care este necesară plata rovinietei, indiferent de faptul că el se află în interiorul unui municipiu.
Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal, a declarat apel intimata C. Națională de A. și D. Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, pentru următoarele motive:
În fapt: Prin Sentința civila mai sus menționata, instanța a admis plângerea contravenționala si a dispus anularea procesului verbal contestat . nr._/11.06.2013 si pe cale de consecința, a exonerat petenta de plata amenzii aplicate prin acesta.
Consideră că hotărârea este criticabila in raport de art. 480 alin. 2 si 3 din Legea 134/2010 privind Codul de procedura civila republicat, cu modificările si completările ulterioare, instanța reținând in mod eronat ca "petenta nu se face vinovata de săvârșirea contravenției " întrucât " DN 2F Km 79+300m; Localitatea: R. face parte din teritoriul administrativ al municipiului V. " Conform prevederilor art.l din Ordinul 769/2010 - NORME METODOLOGICE din 1 octombrie 2010 pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România: "3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), tariful de utilizare nu se aplică pentru sectoarele de drumuri naționale aflate în interiorul reședințelor de județe și al municipiilor, între indicatoarele rutiere de intrare/ieșire în/din acestea."
Instanța in mod corect a reținut faptul ca cele precizate de subscrisa prin DRDP IASI SI ANUME CA SETORUL DE DRUM DN 2F Km 79+300m se afla sub administrarea CNADNR, cu toate acestea instant in mod eronat a admis plângerea contravenționala si a anulat procesul verbal de_/11.06.2013.
Solicită instanței să constate faptul ca petenta nu a fost in măsura sa răstoarne prezumția temeiniciei actului constatator, acesta nedepunand la dosar, in fond, dovada ca la data săvârșirii contravenției deținea rovinieta valabila. Pe de alta parte, pe langa procesul verbal, dovada săvârșirii contravenției o reprezintă proba foto emisa de sistemul SIEGMCR, care atesta prezenta autovehiculul in data, la ora si in locul stipulat in procesul verbal.
În conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002 "fapta de a circula fără rovinieta valabilă constituie contravenție continua și se sancționează cu amendă".
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre această instituție și CNADNR S.A.
Solicită instanței să observe că nu se poate reține culpa procesuală a C.N.A.D.N.R. S.A. - CESTRIN deoarece autovehiculul petentului fiind identificat în trafic, s-a verificat baza de date cu roviniete valabile și s-a constatat că pentru autoturismul acestuia nu există înregistrată rovinieta. Consideră ca nu sunt îndeplinite condițiile pentru ca petenta sa fie exonerata de la plata tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale, ceea ce rezida ca agentul constatator a reținut in mod corect faptul ca petenta se face vinovata de săvârșirea contravenției prevăzuta de art. 8 din O.G. 15/2002, iar procesul verbal este astfel temeinic si legal.
In drept și – a întemeiat apelul pe dispozițiile Legii 134/2010 privind Codul de procedura Civila republicat, O.G. 15/2002, O.G. 2/2001 si normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a zonei drumurilor naționale din România, aprobate prin Ordinul Ministrului Transporturilor și Infrastructurii nr. 769/2010.
Intimata – petentă . citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului formulat de apelanta – intimată C. Națională de A. și D. Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN și menținerea hotărârii instanței de fond pe care o consideră temeinică și legală pentru următoarele motive:
In fapt: Făcând o apreciere corectă și aplicând corect legea, Instanța de Judecată a admis plângerea contravențională formulată de . procesului - verbal . NR._/11.06.2013 întocmit de C. Națională de A. și D. Naționale din România și a dispus anularea procesului verbal contestat și pe cale de consecință a fost exonerată de plata amenzii aplicate prin acesta.
Având în vedere că, potrivit adresei nr._/28.10.2013 a Primăriei municipiului V., suburbia R., respectiv DN 2F km 77+800 - km 79+750 face parte din teritoriul administrativ al municipiului V., deci inclusiv km 79+300 de pe DN 2 F, această situație se circumscrie excepției prevăzute la art. 1 alin.(3) din Normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România - Ordinul Ministrului Transporturilor nr.769/2010, „(3) Prin excepție de la prevederile alin.(2), tariful de utilizare nu se aplică pentru sectoare de drumuri naționale aflate în interiorul reședințelor de județe și al municipiilor, între indicatoarele rutiere de intrare/ieșire în/din acestea". D. urmare, nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției.
Menționează că celelalte motive invocate ulterior de contestator nu fac obiectul apelului Sentinței Civile nr. 3844/29.11.2013 pe care o consideră temeinică și legală.
Față de cele invocate, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea Sentinței civile dată de Tribunalul V. ca fiind temeinică și legală.
În drept, a invocat dispozițiile Legii 134/2010 privind codul de procedură civilă și Ordinului Ministrului Transporturilor nr.769/2010 pentru aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
S-a solicitat judecata cauzei în lipsă.
Tribunalul, față de motivele de apel invocate de apelanta – intimată C. Națională de A. și D. Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, constată că apelul este nefondat.
Conform art. 1 alin. (2) și (3) din Normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România - Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 769/2010, „(2) Tariful de utilizare se aplică utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele deținute de aceștia, înmatriculate temporar sau definitiv, care circulă pe rețeaua de drumuri naționale din România. (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), tariful de utilizare nu se aplică pentru sectoarele de drumuri naționale aflate în interiorul reședințelor de județe și al municipiilor, între indicatoarele rutiere de intrare/ieșire în/din acestea”.
Conform relațiilor furnizate de Primăria mun. V. prin adresa nr._/28.10.2013, suburbia R., respectiv DN 2 F km 77+800 – km 79+750m, așadar inclusiv km 79+300m de pe DN 2 F, face parte din teritoriul administrativ al municipiului V..
Contrar susținerilor apelantei, din cererea de apel, art. 1 alin. 3 din Normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România - Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 769/2010 prevăd expres că tariful de utilizare nu se aplică pentru sectoarele de drumuri naționale aflate în interiorul reședințelor de județe și al municipiilor, între indicatoarele rutiere de intrare/ieșire în/din acestea.
Corect a arătat instanța de fond, în baza argumentelor pe care instanța de control judiciar le însușește, că împrejurarea că CNADNR – DRDP Iași are în administrare sectorul de drum care cuprinde și km79+300 m nu exclude incidența excepției anterior menționate
Față de considerentele anterior expuse, va respinge, ca nefondat, apelul declarat de C. Națională de A. și D. Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN împotriva sentinței civile nr. 3844 din 29.11.2013 pronunțată de Judecătoria V., pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de C. Națională de A. și D. Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN împotriva sentinței civile nr. 3844 din 29.11.2013 pronunțată de Judecătoria V., pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05 mai 2014.
Președinte, L.-M. B. | Judecător, A. C. | |
Grefier, L.-C. L. |
Red. A.C.
Tehnored. L.-C. L.
Ex. 4/15.05.2014
.>
Judecător fond – Z. A. I., Judecătoria V.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 920/2013. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 200/2014. Tribunalul VASLUI → |
|---|
