Plângere contravenţională. Decizia nr. 920/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 920/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 25-06-2013 în dosarul nr. 920/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 920/R/2013
Ședința publică de la 25 Iunie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. F.
Judecător L.-M. B.
Judecător E. S.
Grefier T. B.
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de recurs formulată de recurenta . Bîrlad, cu sediul social în mun. Bîrlad, ..23, județul V. în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R.-D.R.D.P. Iași- S.D.N. Bîrlad cu sediul în mun. Iași, ..19, județul Iași, împotriva sentinței civile nr. 407/2013 din data de 06 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria Bîrlad în dosarul civil nr._ având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut la pronunțare, au lipsit părțile în proces.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 17 iunie 2013, susținerile părții prezente la termen, prin reprezentant legal fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi ce face parte integrantă din prezenta decizie, și când, fiind necesar un timp suplimentar pentru a delibera, s-a dispus amânarea pronunțării asupra cauzei la termenul din data de 25 iunie 2013, când conform prevederilor art. 256 Cod pr.civilă, instanța a trecut la deliberare, dând decizia de față.
INSTANȚA:
Deliberând asupra recursului declarat, tribunalul constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 407/2013 din data de 06 februarie 2013 pronunțată în dosarul civil nr._ Judecătoria Bîrlad a respins plângerea contravențională formulată de petenta S.C” I. C.” S.R.L., cu sediul în B., ..23, județul V. împotriva procesului verbal de constatare a contravenției nr.IS000264 încheiat la data de 18 septembrie 2012 de C.N.A.D.N.R D.R.D.P. Iași, cu sediul în Iași, ..19, județul Iași, prin care i s-a aplicat amenda de 3000 lei și măsura complementară de dezafectare a accesului auto la DN 24 km 75 plus 016 partea stângă, pentru săvârșirea contravenției prev.de art. 46 alin.1 din O.U.G.nr.43/1997, cu modificările și completările ulterioare, proces verbal pe care l-a menținut.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele;
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 4 octombrie 2012 cu nr.de dosar_, petenta S.C. I. C. SRL a contestat în contradictoriu cu intimatul C.N.A.D.N.R D.R.D.P. Iași procesul-verbal de contravenție ..IS_ încheiat la data de 18 septembrie 2012, solicitând anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea de plata amenzii, iar în subsidiar aplicarea unei sancțiuni mai blânde întrucât la data aplicării sancțiuni demersurile pentru obținerea autorizației erau demarate.
Plângerea a fost întemeiată pe disp.O.G.nr.2/2000.
Intimatul nu a depus întâmpinare
În prezenta cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și proba testimonială în cadrul căreia a fost audiați martori: I. Miluță B. și C. I..
În urma analizării procesului-verbal și a probelor administrate în cauză, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal ..IS_ încheiat la data de 18 septembrie 2012, s-a reținut în sarcina petentei utilizarea zonei drumului național prin accesul auto fără autorizație de amplasare emisă de administratorul drumului.
Fapta a fost încadrată juridic ca reprezentând contravenția prevăzută de art.46 alin.1 din O.G.nr.43/1997 și s-a dispus, aplicarea unei amenzi contravenționale în cuantum de 3000 lei și sancțiunea complementară dezafectarea accesului auto la DN 24 Km 75 plus 016 parte a stângă.
S-a menționat obligația contravenientei de a se prezenta în termen de 30 de zile la sediu S.D.N. B. cu documentația tehnică în vederea autorizării obiectivului și accesul la D.N.24, cu precizarea că a fost somată anterior cu actul 1240 din 9 iulie 2012.
Procesul-verbal a fost încheiat în lipsa petentei și în prezența martorului C. I..
Potrivit prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța învestită cu soluționarea plângerii verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Cu privire la legalitatea procesului verbal instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute exprese.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța a reținut că, agentul constatator a reținut în sarcina petentei săvârșirea contravenției prev.de art.46 alim.1 din O.G.nr.43/1997.
Potrivit art.46 din O.G.nr.43/1997:
(1) Realizarea sau amplasarea în zona drumului public a panourilor publicitare, a oricăror construcții, accesuri, amenajări sau instalații, în orice scop, fără a periclita siguranța circulației, este permisă pe baza autorizației de construire și doar în condițiile existenței acordului prealabil și a autorizației de amplasare și/sau de acces în zona drumului public emise de administratorul drumului respectiv. Prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local sau județean, se reglementează situațiile în care se emite autorizație de amplasare și/sau de acces în zona drumului public fără acord prealabil.
(2) În lipsa autorizației de amplasare și/sau de acces în zona drumului public pentru lucrările prevăzute la alin. (1) administratorul drumului notifică titularului autorizației de construire să desființeze lucrările în termen de 5 zile de la data notificării. În cazul nerespectării acestui termen, administratorul drumului desființează lucrările prevăzute la alin. (1), pe cheltuiala titularului autorizației de construire, în conformitate cu reglementările în vigoare.
(3) Prevederile alin. (2) privind desființarea lucrărilor se aplică în mod corespunzător și în cazul nerespectării condițiilor prevăzute în acordul prealabil și/sau în autorizația de amplasare și/sau de acces în zona drumului public.
(4) Acordul și autorizația de amplasare și/sau de acces la drum se emit pentru o anumită funcție și/sau destinație a obiectivului. Schimbarea funcției și/sau a destinației obiectivului de către titularul autorizației de amplasare și/sau de acces se realizează numai cu aprobarea administratorului drumului.
(5) La eliberarea autorizației de amplasare și/sau de acces în zona drumului public, titularul autorizației de amplasare și/sau de acces încheie contractul cu administratorul drumului pentru utilizarea și accesul în zona drumului public. Autorizația de amplasare și/sau de acces în zona drumului public nu se eliberează până la încheierea contractului cu administratorul drumului.
Potrivit art.61 (1) din O.G.nr.43/1997: Următoarele fapte constituie contravenții, dacă nu constituie infracțiune potrivit legii penale, și se sancționează după cum urmează:
b) încălcarea prevederilor art. 16 alin. (2), art. 17 alin. (2), art. 26, 27, 30, art. 32 alin. (2), art. 37, art. 39 alin. (2) - (4), art. 40 alin. (1), art. 43, art. 44 alin. (4), art. 46 alin. (1) și (4), art. 47 alin. (1^1) și (2), ale art. 48, 50, 52 și art. 53 alin. (1), cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, aplicată persoanei fizice sau juridice, iar în cazul prevederilor art. 40 alin. (1), aceasta se aplică administratorului drumului sau executantului, după caz;
Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta fiind un act întocmit de un agent al statului, se bucură de prezumția relativă de temeinicie.
Această prezumție operează fără a depăși o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării sub toate aspectele.
În speță, petenta nu a contestat fapta reținută în conținutul procesului verbal, faptă ce se încadrează în disp.legale sus menționate, însă apreciază că sancțiunea este prea aspră întrucât la data aplicării sancțiunii demersurile pentru obținerea autorizației erau demarate.
A depus în acest sens documentația pentru obținerea Avizului Inspectoratului Județean V. Serv.Rutier ce a primit aviz favorabil din partea acestei instituții pentru documentația obiectivul:amenajare acces la DN 24, km 75 plus 017, partea stângă, însă nu a primit aviz pentru amenajarea drumului de acces conform schiței, din partea S.C.Primacons, coordonator de proiect, astfel că drumul de acces se va face prin spatele construcției pe drumul de exploatare care iese la DJ 245 ,care are acces amenajat pentru devierile de stânga.
A se observa că acest răspuns a fost primit de petentă în decembrie 2012, iar contravenția a fost constatată la data de 18 septembrie 2012, după ce a fost somată pentru a se prezenta cu documentația în vederea avizării și prin actul 1240 din 9 iulie 2012, așa cum s-a menționat în conținutul procesului verbal
Pe de altă parte, martorul petentei I. Miluță B. a precizat că autovehiculele mici folosesc acea porțiune de drum și că s-au făcut demersurile pentru obținerea autorizației.
Prin urmare, instanța a apreciat că nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție a petentului, iar procesul verbal este temeinic întocmit.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Prin procesul-verbal a fost aplicată o amendă în cuantum de 3000 lei, chiar la limita minimă prevăzută de lege.
În ceea ce privește cuantumul amenzii, instanța a apreciat că, în raport cu împrejurările concrete ale săvârșirii faptei și circumstanțele personale ale petentei care a utilizat zona drumului național deși nu avea autorizație de amplasare, punând în pericol siguranța circulației, cu atât mai mult cu cât nu a primit nici ulterior aprobare, că sancțiunea nu este prea aspră.
Pentru aceste considerente plângerea a fost respinsă ca neîntemeiată cu menținerea procesului verbal ca temeinic și legal..
Plângerea a fost formulată în termen legal, fiind scutită de plata taxei de timbru.
Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termen legal, recurs petenta ., care a cirticat sentința instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie.
În primul rând, recurenta a susținut faptul că sentința atacată este neîntemeiată în condițiile în care din probatoriile administrate în fața instanței de fond nu rezultă faptul că ar fi săvârșit contravenția reținută în sarcina sa, respectiv cea prev. de art. 46 alin.1 din O.U.G.nr.43/1997, cu modificările și completările ulterioare, neexistând probe că ar fi folosit, fără a avea autorizația prevăzută de lege, un drum de acces la DN 24, km 75+016.
În al doilea rând, recurenta a susținut faptul că, sancțiunea contravențională aplicată, respectiv cea a amenzii în cuantum de 3.000 lei, este prea aspră raportat la gradul de pericol social al faptei, care constă în amenajarea și utilizarea, fără autorizație, a unui drum de acces la un drum european, dar si la persoana recurentei, care nu a mai fost sancționată contravențional și a efectuat demersuri în vederea obținerii autorizației prevăzute de lege.
Recurentul nu și-a motivat în drept cererea. Cele învederate se încadrează în cazul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 C..
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate de către recurent, dar si din oficiu, prin prisma prevederilor de art. 304 ind.1 C., instanta de recurs constată că recursul declarat în cauză este neîntemeiat, sentința recurată fiind atît legală, dar si temeinică.
În ceea ce privește primul motiv de recurs, tribunalul arată că, în mod corect, a reținut instanța de fond faptul că a utilizat drumului național DN 24 pentru accesul autoturismelor fără autorizație de amplasare, amenajând un drum de acces în dreptul km 24+016, partea stângă. emisă de administratorul drumului public, săvârșind contravenția prev. de art.46 alin.1 din O.G.nr.43/1997
Din mențiunile procesului verbal de sancționare contravențională confirmate de către depoziția martorului I. Miluță B. rezultă că, realmente, recurenta folosea pentru circulația autovehiculelor de capacitate mică un drum de acces din DN 24, fără a avea eliberată în acest sens autorizație, vinovăția sa sub aspectul săvârșirii acestei contravenții fiind în mod indiscutabil dovedită, acest motiv de recurs fiind neîntemeiat.
În ceea ce privește cel de al doilea motiv de recurs, respectiv cel privind greșita individualizare a sancțiunii contravenționale, care este prea aspră raportat la gradul de pericol social concret al faptei, dar si raportat la persoana recurentei care nu a mai fost sancționată contravențional, Tribunalul reține că acesta este neîntemeiat, sancțiunea principală a amenzii în cuantum de 3.000 lei fiind corect individualizată raportat la gradul de pericol social concret al faptei săvârșite de către recurentă, sancțiunea avertismentului fiind insuficientă pentru îndreptarea acesteia.
Prin procesul-verbal ..IS_ încheiat la data de 18 septembrie 2012, s-a reținut în sarcina petentei utilizarea zonei drumului național DN 24, în dreptul km 75+016, prin amenajare unui drum de acces autovehicule, fără autorizație de amplasare emisă de administratorul drumului, fiind sancționată cu amenda în cuantum de 3.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.46 alin.1 din O.G.nr.43/1997 .
Potrivit prevederilor art. 5 al.5 din O.G nr.2/2001, instanța de judecată trebuie să se raporteze în aprecierea temeiniciei sancțiunii contravenționale aplicate de către agentul constatator la gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Conform prevederilor art. 21 al.3 din OG nr.2/2001, gradul de pericol social concret al unei contravenții se apreciază în fiecare caz în parte de către instanța de judecată ținându-se seama de o . criterii stabilite de acest text de lege, respectiv de împrejurările în care a fost săvârșită fapta contravențională, de modul și mijloace de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și urmare produsă.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese faptul că recurenta a amenajat un drum de acces autovehicule, fără autorizație de amplasare emisă de administratorul drumului, punând în pericol circulația autovehiculelor pe DE 581, dovadă în acest sens fiind chiar faptul că i s-a respins cererea de eliberare a autorizație de către coordonatorul de propiect al drumului european tocmai cu motivarea că într-un drum cu trafic internațional nu pot avea acces autovehicule de la societatea recurentă.
Raportat la cele expuse mai sus, avînd în vedere că sancțiunea contravențională trebuie să îmbine caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ, reținem că fapta comisă de către recurentă are un grad de pericol social semnificativ, sancțiunea amenzii fiind corect individualizată raportat la împrejurările săvârșirii faptei și la circumstanțele personale ale recurentei.
Datele pozitive ce caracterizează persoana recurentei, singure, nu pot determina instanța de recurs să ajungă la concluzia că sancțiunea contravențională este greșit individualizată.
Pentru toate cele învederate mai sus, instanța de recurs constata că sentința atacata este întemeiată, instanța de fond făcând o corectă aplicare a legii raportat la probatoriile administrate în cauză, astfel că, în temeiul prevederilor art. 312 C., va respinge, ca neîntemeiat, recursul declarat de . împotriva sentinței civile nr.407 din 6.02.2013 pronunțată de Judecătoria Bîrlad, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca neîntemeiat, recursul declarat de . împotriva sentinței civile nr.407 din 6.02.2013 pronunțată de Judecătoria Bîrlad, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Iunie 2013.
Președinte, G. F. | Judecător, L.-M. B. | Judecător, E. S. |
Grefier, T. B. |
Redactat: B.L.M.
Tehnoredactat-T.B.
Ex.2- 03.07. 2013
Judecătoria Bîrlad-judecător fond:D. J.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 945/2013. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 400/2014. Tribunalul... → |
|---|
