Validare poprire. Sentința nr. 1275/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1275/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 04-12-2014 în dosarul nr. 1275/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚEI CIVILE Nr. 1275/2014
Ședința publică de la 04 Decembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. E. S.
Grefier M. C. S.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe creditor . și pe debitor U. A. T. . M. FINANȚELOR P. P. DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR P. IAȘI, terț poprit S. F. M. B.-T. B., având ca obiect validare poprire.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu s-a prezentat nici o parte.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că dosarul este al doilea termen de judecată; cauza s-a amânat pentru ca părțile să formuleze răspuns cu privire la excepția de necompetența materială a Tribunalului V. în a judeca prezenta cauză, ridicată din oficiu; s-a solicitat judecata în lipsă.
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Văzând excepția de necompetență materială invocată la termenul anterior din oficiu, tribunalul, constatând că nu au mai fost formulate alte cereri noi, lasă cauza în pronunțare pe excepție, când;
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.08.2014 reclamanta S.C P. C. S.R.L. în contradictoriu cu debitoarea, U. A. T. ., terți popriți M. Finanțelor P. reprezentat prin Direcția G. Regională a Finanțelor P. Iași, S. F. M. B. -T. B. solicită obligarea terților popriți la plata către creditoare, în contul debitoarei a sumelor stabilite prin titlul executoriu de Sentința civilă nr. 2524/2013, pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr. 1658.189/2013, din care se va scădea suma de 1.000,00 lei, achitată de debitoare, precum și la plata celorlalte cheltuieli efectuate cu executarea silită. De asemenea, solicită instanței să observe că terțul poprit a încălcat cu rea-credință principiile fundamentale ale statului de drept prin refuzul nejustificat de punere în executare a unei hotărârii judecătorești irevocabile și totodată să i se aplice trezorierului șef al Trezoreriei B. din cadrul Serviciului F. M. B., amenda prevăzută la art.460 alin.2 Cod procedură civilă.
În fapt, creditoarea arată prin cererea de chemare în judecată și înscrisurile depuse la dosar faptul că are contra debitoarei U.A.T. ., o creanță constatată prin titlul executoriu anterior menționat și actualizată de Biroul Executorului Judecătoresc „Silitra A." în cadrul dosarului execuțional nr. 571/2013, așa cum rezultă din actele si lucrările respectivului dosar.
În condițiile în care debitoarea nu a adus la îndeplinire de bună voie dispozițiile hotărârii anterior menționate, creditoarea a fost nevoită să solicite B.E.J. „Silitra A." să demareze procedura de executare silită împotriva debitoarei, formându-se astfel dosarul execuțional nr.571/2013.
În cadrul lucrărilor dosarului de executare, subsecvent încuviințării executării silite de către instanța de judecată, executorul judecătoresc a formulat către debitoare o somație iar în condițiile în care debitoarea nu a efectuat de bună voie plata sumelor înscrise în somația emisă în data de 07.02.2014, la data de 18.03.2014 s-a emis o dispoziție de înființare a popririi asupra conturilor debitoarei deschise la T. B. din cadrul Serviciului F. M. B., care poartă în mâinile sale fondurile debitoarei în conformitate cu dispozițiile art.59 din Legea nr.273/2003.
Ca urmare, T. B. din cadrul Serviciului F. M. B., în calitatea de terț poprit, a refuzat să consemneze sumele ce erau datorate de către debitoare deși a trecut aproape 7 luni de zile de la data înființării popririi, rezumându-se să consemneze doar o sumă derizorie în raport cu suma datorată, în concret suma de 1.000,00 lei.Astfel, din suma datorată de 115.359,95 lei, s-a consemnat până la data formulării prezentei cereri doar suma de 1.000,00 lei.
Creditoarea consideră refuzul intimatei de a consemna sumele datorate de către debitoare, ca fiind netemeinic și nelegal, reprezentând totodată un abuz de putere, reprezentanții Ministerului Finanațelor P. suspendând de facto executarea silită în afara unei proceduri judiciare, nefacându-se dovada de către debitoare înăuntrul unei proceduri judiciare desfășurate înaintea unei instanțe independente și imparțiale, a lipsei de fonduri necesare pentru achitarea debitului și cu invocarea dispozițiilor art.2 din OG nr.22/2002 modificată și completată prin Legea nr. 110/2007 și în condițiile în care termenul de 6 luni instituit de actul normativ anterior menționat constituie o încălcare a prevederilor art.6 din CEDO.
Totodată, aduce în atenție faptul că situația în care se regăsește creditoarea, de a fi fost nevoită să recurgă la executarea silită împotriva Statului Român reprezentat de U. A. T. . sine însăși o încălcare a art.6 paragraful I și art.l din Protocolul adițional 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, astfel, cum Curtea Europeană a drepturilor omului a statuat prin jurisprudența sa relevantă.
Astfel, apreciază că este esențial ca principiul preeminenței dreptului să facă parte integrantă din cultura administrativă, apărând ca un răspuns la nevoia de legitimitate, ea fiind necesară pentru exercițiul puterii publice.
Cum potrivit Constituției României „ Nimeni nu este mai presus de lege" și cum terțul poprit, acționând cu rea - credință nu s-a conformat adresei de înființare a popririi cu toate că înființarea popririi este încuviințată de instanța de judecată, creditoarea solicită instanței să-i aplice trezorierului-șef al Trezoreriei B. din cadrul Serviciului F. M. B. amenda prevăzută de art.460 alin.2 Cod proc. civ.
Creditoarea arată că potrivit dispozițiilor art.l6 alin.3 și art.l7 din Codul de procedură fiscală, subiectele raportului juridic fiscal sunt statul, unitățile administrativ- teritoriale, contribuabilul și alte persoane care dobândesc drepturi și obligații în cadrul acestui raport, iar statul este reprezentat de M. Finanatelor P., prin Agenția de Administrare Fiscală și unitățile sale subordonate cu personalitate juridică.
Față de toate acestea susnumita se consideră îndreptă să formuleze prezenta acțiune pe care o consideră întemeiată pe dispozițiile art. 460 din vechiul Cod de procedură civilă: ”Dacă terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul, sau organul de executare, în termen de trei luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi”.
Pe de altă parte, trebuie avute în vedere și dispozițiile Deciziei nr.4/1998 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recursul în interesul legii, potrivit căreia: ”Poprirea poate fi validată chiar și în cazul în care debitorul nu are disponibil bănesc în contul deschis la terțul poprit, executarea popririi urmând să aibă loc în măsura alimentării contului”.
Deși termenul de 6 luni de zile prevăzut de OG nr.22/2002 constituie o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale, creditoarea arată prin cererea sa că terțul poprit nu a înțeles să consemneze sumele datorate de debitoarea U.A.T. Șuletea, în conturile poprite, la dispoziția executorului judecătoresc, în ciuda adreselor emise și comunicate de către acesta, prin care a solicitat să-i comunice cuantumul și natura sumelor cu care au fost alimentate conturile debitoarei, asupra cărora a fost înființată măsura popririi, de la data înființării popririi și până la data formulării respectivelor adrese, precum și destinația acestor sume și motivul pentru care nu au fost consemnate în conturile asupra cărora există înființată măsura popririi.
În drept, creditoarea își întemeiază cererea pe dispoziițiile art.460 Cod proc civ; Art.6 alin.l din Convenția Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale ( în cauza Hornsby c. G.) Art.11 și 20 alin.2 din Constituția României.
Debitoarea, U. A. T. ., legal citată, nu s-a prezentat în fața instanței.
Terțul poprit, M. Finanțelor P. pentru Direcția G. Regională a Finanțelor P. Iași și pentru S. F. M. B.-T. B., a depus întâmpinare prin care arată că, atât timp cât adresa de înființare a popririi emisă de către B.E.J. ”Silitra A.” în dosarul de executare nr.571/2013 din 18.03.2014 a fost pusă în executare de către terțul poprit S. F. M. B.-T. B., așa cum rezultă și din adresa nr. 5561/20.03.2014 emisă de acesta și comunicată B.E.J. ”Silitra A.”, solicitarea creditorului . de aplicare a dispozițiilor art.460 alin.2 din vechiul Cod procedură civilă este considerată ca fiind nefondată și pe cale de consecință trebuie respinsă ca neîntemeiată.
S. F. M. B.-T. B. a primit si înregistrat sub nr. 5561 din 20.03.2014 adresa de înființare a popririi asupra conturilor debitoarei U. A. T. . de 127.818,38 lei, emisă de către Biroul Executorului Judecătoresc ”Silitra A.” în dosarul de excutare nr.571/2013, pentru creditoarea ..
La termenul din data de 20.11.2014, cu ocazia verificării competenței generale, materiale și teritoriale în soluționarea cauzei, Tribunalul V. a invocat din oficiu necompetența sa materială, excepție pe care o va admite din următoarele considerente.
Suma pentru care creditoarea . solicită validarea popririi este de 127.818,38 lei.
Potrivit art. 95 pct. 1 din C.pr.civilă, tribunalele judecă în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.
Cauzele care sunt date în competența în primă instanță judecătoriei sunt enumerate la art. 94 pct.1 lit. a-j din C.pr.civilă, iar la litera j regăsim orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști.
P. urmare, raportat la valoarea litigiului, prezenta cerere revine spre competență soluționare judecătoriei, în concret Judecătoriei B. în a cărei rază teritorială își au sediul debitoarea și unul dintre terții popriți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite exceptia de necompetenta materială a Tribunalului V. invocată din oficiu, precum si de A.J.F.P. V..
Declină competenta de solutionare a cererii de validare a popririi formulată de creditoarea . V. în contradictoriu cu debitoarea U.A.T. ., tertii popriti M. Finantelor P. reprezentat de Directia Regională a Finantelor P. Iasi si S. F. M. B. – T. B., în favoarea Judecătoriei B..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.12.2014.
Președinte, D. E. S. | ||
Grefier, M. C. S. |
Red. S.D.E.-29.12.2014
tehnored. S.M.-05.01.2015
ex.2/05.01.2015
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 453/2014. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 89/2012. Tribunalul VASLUI → |
|---|
