Plângere contravenţională. Decizia nr. 87/2012. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 87/2012 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 23-01-2012 în dosarul nr. 87/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 87/R/2012
Ședința publică de la 23 Ianuarie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. F.
Judecător L.-M. B.
Judecător E. S.
Grefier F. P.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe recurentul I. T. DE M. V. cu sediul în V., ..274, jud.V. în contradictoriu cu intimatul I. I. B. I. - V. - P. REPREZ. B. I. – V. cu sediul în Bârlad, ., nr. 24, jud.V., împotriva sentinței civile nr.2607 din 11.10.2011 dată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._ având ca obiect plângere contraventională.
La apelul nominal făcut în ședința publică d se prezintă pentru intimatul I. I. B. I. - V. - P. REPREZ. B. I. – V., reprez. B. I. V., lipsă fiind intimatul I. T. DE M. V.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că dosarul este la primul termen de judecată,recursul este declarat în termen ,motivat ,nu s-a depus întâmpinare și s-a solicitat judecata cauzei în lipsă.
S-au citit și verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Reprez.B. I. depune întâmpinare într-un exemplar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, acte de depus sau excepții de invocat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul reprez. intimatului.
Reprez.B. I. având cuvântul arată că pe data de 22.02.2011 a deschis o mică afacere prin faptul că a lucrat la Hotel M. cu mai mult timp în urmă ,d-l director de acolo a vrut să-l ajute cu niște mobilier pentru a-și deschide afacerea.
In schimb nu și-a permis să aibă angajați și a trebuit să vină el în fiecare zi, pentru nu știa dacă va reuși să facă profit și să-și plătească datoriilor către stat și să facă și aprovizionarea.
Precizează că mai târziu avea să apele la forța de muncă străină,dar acest lucru urma să-l facă după trecerea unui tip rezonabil de activitate în care să vadă cum merg lucrurile.
Pe data de 3.08.2011 a plecat pentru câteva minute de la punctul de lucru din . a mers la domiciliul mamei sale care se simțea rău,fiind este o femeie în vârstă și bolnavă pentru a-i duce niște medicamente.
Arată că în acest scurt timp l-a lăsat pe prietenul său M. F. care este militar de carieră, angajat cu contract de muncă, să rămână în locul său și exact în acele momente s-a prezentat la punctul de lucru un inspector de la Inspecția Muncii V. care l-a găsit pe prietenul său ducând un pahar cu apă unor prieteni care îl așteptau, dar care nu aveau pe masă nici băuturi alcoolice sau altceva.
Arată că probabil s-a interpretat prezența lui acolo ca fiind având calitatea de barman, pentru că organul de control a lăsat o înștiințare pentru el prin care îi aduceau la cunoștință să se prezinte a doua zi la ITM. și cu documentele enumerate în înștiințare.
Solicită să fie respins recursul declarat de I.T.M.V. și să fie menținut avertismentul, având în vedere că fapta nu a fost săvârșită cu intenție.Contractul de muncă a fost încheiat în următoarea zi după ce d-l inspector a vorbit la unitate și i s-a spus că de fapt au voie cei de la armată să lucreze în același domeniu, dar la alte instituții, nu.
Instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, când;
TRIBUNALUL:
Asupra recursului civil de față, tribunalul reține următoarele:
P. sentința civilă nr. 2607 din 11.10.2011 Judecătoria Bârlad a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta Intreprinderea Individuală ,, B. I. V." cu sediul în loc. Bârlad, ., nr. 24, jud. V. împotriva procesului –verbal de constatare a contravențiilor . nr._ în contradictoriu cu intimatul I. T. de M. V. cu sediul în loc. V., .. 274, jud. V..
A dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei aplicată prin procesul-verbal . nr._ întocmit de către intimat la data de 04.08.2010 cu sancțiunea „avertisment”.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 04.08.2011 de intimatul I. T. de M. V., s-a reținut că în urma controlului efectuat la punctul de lucru –bar al societății Întreprinderea Individuală B. I. V., din data de 03.09.2011, orele 19,00 a fost depistat prestând activitate specifică pe salariatul M. F. care a semnat fișa de identificare, consemnând că lucrează fără contract de muncă. S-a reținut că, la data și ora controlului în bar erau prezenți doar M. F. și doi consumatori la o masă.
P. procesul verbal de contravenții s-a mai reținut că, angajatorul nu a făcut nici o transmisie în registrul salariaților în format electronic, conform H.G. nr. 500/2011. În urma înștiințării nr. 4261 din data de 03.08.2011 titularul întreprinderii nu a prezentat foi de prezență și nici contracte de muncă, completând un înscris în care consemnează că M. F. nu consimte la încheierea unui contract de muncă.
Fapta a fost încadrată în dispozițiile art. 276 alin. 1 lit. e din Legea 53/2003 și s-a dispus în temeiul același act normativ aplicarea unei amenzi contravenționale în cuantum de 10.000 lei.
Cea de-a doua faptă, a fost încadrată juridic ca reprezentând contravenția prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. A din H.G. 161/2006 și, s-a dispus aplicarea sancțiunii avertisment.
Procesul - verbal a fost semnat de către petentă prin aplicarea ștampilei și semnătura olografă a reprezentantului legal.
Potrivit prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța învestită cu soluționarea plângerii verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
I.Cu privire la legalitatea procesului-verbal instanța a reținut că potrivit art. 17 din O.G. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. De altfel, instanța a constatat că petenta nu a formulat obiecțiuni exprese privitoare la legalitatea procesului-verbal.
II. În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța a reținut că fapta a fost încadrată corect de către agentul constatator.
Potrivit art.16 alin.1 din Legea 53/2003 cu modificări, contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă.
Potrivit art. 260 alin. 1 lit. e din același act normativ, constituie contravenție, primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1).
Instanța are în vedere O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta fiind un act întocmit de un agent al statului, învestit cu autoritate de constatare a faptelor care constituie contravenții, rezultând că procesul-verbal contravențional se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie până la proba contară. Această prezumție operează fără a depăși o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării sub toate aspectele.
Astfel, procesului-verbal de contravenție trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, în condițiile în care cele reținute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta sau sunt susținute cu alte mijloace de probă.
Instanța a mai reținut că persoana (fizică sau juridică) sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor.
Având în vedere aceste principii, în speță, se constată că actul de constatare și sancționare criticat prin cererea introdusă în fața acestei instanțe este rezultatul constatărilor personale ale agentului constatator, motiv pentru care, ca act administrativ, se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie. Totodată, se observă că, procesul verbal de contravenție a fost întocmit în baza fișei de identificare a persoanei găsite prestând activitate M. F. (fila 21) și care, audiat nemijlocit în fața instanței a recunoscut că a semnat fișa de identificare, că la momentul controlului l-a înlocuit la locul de muncă pe patronul Intreprinderii individuale (fila ).
De altfel, instanța a constatat că petenta a recunoscut aceste aspecte, cu ocazia controlului efectuat de agenții constatatori (fila 22), dar și în fața instanței, dar invocă faptul că nu se face vinovată de săvârșirea contravenției.
Față de probele administrate în cauză, cât și de recunoașterea petentei, s-a apreciat că se impune reținerea în sarcina petentei a contravenției descrise prin procesul verbal de contravenție.
Instanța nu a reținut susținerea petentei, aceea că persoana găsită prestând activitate nu a săvârșit acte de comerț, întrucât această susținere este contrazisă chiar de declarația reprezentantului legal dată în fața agentului constatator prin care recunoaște că angajatul ,, îi ține locul atunci când nu se află la bar".
Instanța are în vedere dispozițiile art. 104 din Legea 53/2003 care prevede că angajatorul poate încadra salariați cu fracțiune de normă prin contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, denumite contracte individuale de muncă cu timp parțial. Așadar, în situația în care administratorul întreprinderii individuale sancționate era angajat în alte activități, avea posibilitatea să încheie cu o altă persoană contract individual de muncă cu timp parțial pentru perioada în care nu putea să presteze activitate, evitând astfel sancțiunea contravențională.
Pentru aceste considerente, instanța a apreciat că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției - întocmit de un agent constatator aflat în exercițiul funcțiunii și susținut de probe obiective (fișa de identificare) are valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, până la proba contrară, probă care nu s-a făcut în cauză. Petenta prin probele administrate nu a răsturnat prezumția de temeinicie a procesului verbal de contravenție.
P. urmare, instanța a confirmat temeinicia procesului verbal de contravenții.
III. În ceea ce privește sancțiunea aplicată de agentul constatator, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
P. procesul verbal de contravenții pentru fapta reținută, agentul constatator a aplicat o amendă în cuantum de 10.000 lei, în temeiul art. 260 alin. 1 lit. e din Legea 53/2003, republicată. Instanța a constatat că sancțiunea este stabilită conform legii, chiar la limita minimă prevăzută de lege
Cu privire însă la proporționalitatea sancțiunii, reținând circumstanțele concrete ale săvârșirii faptei, urmările produse, circumstanțele personale ale petentei, . în raport cu fapta săvârșită, s-a apreciat că fapta prezintă un grad de pericol social redus, iar sancțiunea aplicată nu este justificată.
Astfel, din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă că petenta a mai fost sancționată contravențional pentru fapte asemănătoare, iar în cursul procesului a dat dovadă de bună credință, recunoscând fapta. Administratorul societății a avut atitudine de cooperare cu agenții constatatori, s-a prezentat la chemarea acestora, furnizând acestora informațiile și explicațiile solicitate de către aceștia (declarația de la fila 22).
Totodată, instanța a constatat că la data controlului, angajatul M. F. avea încheiat contract de angajare cu Ministerul Apărării Naționale (așa cum rezultă din contractul depus la dosar –fila 34-36). Având în vedere acest aspect, cât și faptul că neîncheierea contractului de muncă a fost cauzată și de atitudinea angajatului, prieten cu reprezentatul legal al petentei care a invocat anumite restricții, se relevă faptul că primirea la muncă a lucrătorului fără contract de muncă nu s-a făcut cu intenția de a prejudicia angajatul unității. Astfel, instanța a constatat că petenta, ulterior constatării faptei, a dat dovadă de o preocupare pentru a intra în legalitate (contractul depus la dosar la filele 37-40) astfel că, scopul educativ, preventiv al sancțiunii contravenționale s-a realizat.
De asemenea, la controlul efectuat a fost găsită o singură persoană lucrând fără contract de muncă, acea persoană lucra ocazional și de puțin timp (așa cum rezultă din declarația martorului audiat și înscrisurile depuse la dosar).
Instanța a mai reținut că, sancțiunea juridică, în general, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate și ca urmare nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice numai sancțiunea amenzii, acesta fiind și scopul dispozițiilor art.7 alin 3 din O.G.nr.2/2001 și că, în funcție de gradul de pericol social concret al faptei, poate fi aplicat chiar în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune sau când prevede limite ridicate.
Față de aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora instanța hotărăște asupra sancțiunii, instanța, constatând gradul de pericol social redus al faptei, a admis în parte plângerea contravențională formulată împotriva procesului verbal . nr._ din data de 08.08.2011 și a dispus înlocuirea amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei cu sancțiunea avertisment. S-au menținut celelalte dispoziții ale procesului verbal contestat.
Totodată, instanța a atenționat petenta asupra pericolului social al faptei săvârșite, recomandând respectarea în viitor a dispozițiilor legale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, recurentul I. T. de M. V., criticând-o pentru netemeinicie.
Astfel, în esență, s-a arătat că sentința recurată este neîntemeiată deoarece sancțiunea contravențională aplicată, respectiv cea a avertismentului, este prea blândă raportat la gradul de pericol social al faptei, care constă în primirea la muncă a unei persoane, fără a i se încheia contract individual de muncă, sancțiunea adecvată fiind cea a amenzii în cuantum de 10.000 lei.
Recurentul nu și-a motivat în drept cererea. Cele învederate se încadrează în cazul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 C..
În recurs, nu s-au administrat probe noi.
Legal citat, intimatul s-a prezentat în fața instanței de judecată, solicitând menținerea hotărârii instanței de fond.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate de către recurent, dar si din oficiu, prin prisma prevederilor de art. 304 ind.1 C., instanța de recurs constată că recursul declarat în cauză este neîntemeiat deoarece sancțiunea principală a avertismentului, aplicată de către instanța de fond, este corect individualizată raportat la gradul de pericol social concret al faptei, dar si raportat la persoana recurentei care nu a mai fost sancționată contravențional, fiind suficientă pentru îndreptarea acesteia.
P. procesul verbal ., nr._, emis la data de 4.08.2011, intimata a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum de 10.000 lei, sub aspectul săvârșirii contravenției prev. de art. 260al.1 din Legea nr. 53/2003, constând în aceea că, 3.08.2011, l-a primit la muncă pe numitul M. F., fără a –i încheia acestuia contract individual de muncă, înainte de începerea activității.
Potrivit prevederilor art. 5 al.5 din O.G nr.2/2001, instanța de judecată trebuie să se raporteze în aprecierea temeiniciei sancțiunii contravenționale aplicate de către agentul constatator la gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Conform prevederilor art. 21 al.3 din OG nr.2/2001, gradul de pericol social concret al unei contravenții se apreciază în fiecare caz în parte de către instanța de judecată ținându-se seama de o . criterii stabilite de acest text de lege, respectiv de împrejurările în care a fost săvârșită fapta contravențională, de modul și mijloace de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și urmare produsă.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese faptul că intimata, realmente a primit la muncă, fără a-i încheia contract individual de muncă în formă scrisă, o persoană, care, însă, a refuzat încheierea contractului individual de muncă deoarece, concomitent, avea si calitatea de militar, în temeiul unui alt contract individual de muncă.
Totodată, intimata nu a mai fost sancționată contravențional pentru fapte de aceiași natură, iar în cursul procesului civil a avut o poziție procesuală sinceră, recunoscând si regretând săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
Raportat la cele expuse mai sus, având în vedere că sancțiunea contravențională trebuie să îmbine caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ, reținem că fapta comisă de către intimată, constând în primirea la muncă a unei persoane, fără a i se încheia contract individual de muncă, are un grad de pericol social scăzut, sancțiunea amenzii în cuantum de 10.000 lei, fiind prea aspră raportat la împrejurările săvârșirii faptei și la circumstanțele personale ale intimatei, sancțiunea principală adecvată fiind cea a avertismentului, care a fost aplicată de către instanța de fond.
.Pentru toate cele învederate mai sus, instanta de recurs constata că sentinta atacata este întemeiată, instanța de fond făcând o corectă aplicare a legii raportat la probatoriile administrate în cauză, astfel că, în temeiul prevederilor art. 312 C., se va respinge recursul declarat de către I. T. de M. V., ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat recursul declarat de I. T. de M. V. împotriva sentinței civile nr.2607 din 11.10.2011 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Ianuarie 2012.
Președinte, G. F. | Judecător, L.-M. B. | Judecător, E. S. |
Grefier, F. P. |
Red./tehred.B.L.M./31.01.2012
2ex./31.01.2012
J..fond:B. G.
F.P. 26 Ianuarie 2012
| ← Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 109/2012.... | Abitatie. Sentința nr. 104/2012. Tribunalul VASLUI → |
|---|
