Acţiune în constatarea capacităţii succesorale. Inadmisibilitate
| Comentarii |
|
C. civ., art. 654
C. proc. civ., art. 111
Prin cererea de chemare în judecată formulată şi înregistrată la data de 16 decembrie 2008 pe rolul Judecătoriei Buftea, reclamanta
D.P. a chemat în judecată pe pârâţii Primăria P., C.A. şi N.D., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate că tatăl său, D.M., este fiul lui S.G. şi S.S., precum şi să constate că S.T. este fratele tatălui său, D.M.
în motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că naşterea tatălui său s-a produs în casa părinţilor săi, din comuna C., însă, întrucât tatăl său nu era acasă, o femeie care a asistat la naştere a mers la primărie pentru a declara naşterea copilului şi pentru că nu cunoştea numele de familie al părinţilor copilului, dar ştia că tatăl este dascăl la biserica din sat, l-a declarat pe copil cu numele D.M., ca fiind fiul lui G. şi M.
La data de 4 februarie 2009, reclamanta a formulat o cerere scrisă prin care şi-a precizat acţiunea, arătând că a formulat o acţiune în constatare conform art. 111 C. proc. civ., solicitând să se constate legătura de rudenie între tatăl său, D.M., şi fratele său, S.T., precum şi legătura de rudenie dintre aceştia şi părinţii lor, S.G. şi S.S.
Prima instanţă a reţinut că primul capăt al acţiunii precizate îl constituie solicitarea de a se constata o situaţie de fapt, existenţa în fapt a unei legături de rudenie între cele patru persoane, iar prin capătul al doilea al cererii se solicită exclusiv „constatarea calităţii reclamantei de moştenitoare a bunicilor şi unchiului”, Iară a se solicita şi dezbaterea celor trei succesiuni, stabilirea moştenitorilor cu vocaţie succesorală concretă la succesiune.
A reţinut instanţa că, faţă de dispoziţiile art. 654-658 C. civ., dreptul la moştenire se poate analiza în cadrul devoluţiunii legale, nu în sensul aptitudinii generale a persoanei fizice de a avea acest drept în conţinutul capacităţii sale de folosinţă, ci în sensul dreptului asupra unei moşteniri deschise, drept ce îşi are temeiul în lege.
în privinţa capacităţii succesorale, au fost reţinute dispoziţiile art. 654 C. civ., astfel că existenţa capacităţii succesorale este o situaţie de fapt, ce poate fi dovedită cu acte de stare civilă, nu prin acţiunea în constatare întemeiată pe art. 111 C. proc. civ., iar prin acţiunea principală precizată instanţa nu a fost învestită cu o cerere privind dezbaterea celor trei succesiuni, de stabilire a vocaţiei succesorale concrete a reclamantei faţă de cei trei defuncţi.
A mai reţinut Judecătoria că împrejurarea că în unele acte de stare civilă s-a menţionat numele de S.(S.)G., iar în alte acte de stare civilă
D.G. şi M. nu poate conduce la admisibilitatea cererii în constatare pentru a se stabili identitatea de persoană între cele ce au figurat cu nume diferite în actele de stare civilă, tocmai pentru că dispoziţia cuprinsă în art. 111 C. proc. civ. nu poate fi folosită pentru constatarea unei situaţii de fapt.
S-a constatat că prin cerere nu se invocă în cadrul devoluţiunii legale neînţelegeri între moştenitorii legali cu vocaţie succesorală concretă, cu privire la calitatea lor de moştenitori acceptanţi ai celor trei succesiuni ori cu privire la componenţa masei succesorale, astfel că acţiunea în constatare a calităţii de moştenitor nu este admisibilă.
C.A. Bucureşti, s. a IX-a civ. şi propr. int., decizia nr. 550/R din 17 decembrie 2009
| ← Dreptul special de moştenire al soţului supravieţuitor.... | Partaj. Vânzarea bunului indiviz. Transmiterea calităţii... → |
|---|
