ACŢIUNE REALĂ IMOBILIARĂ ÎNREGISTRATĂ DUPĂ INTRAREA ÎN VIGOARE A LEGII NR. 10/2001. LIPSA NOTIFICĂRII. INADMISIBILITATE
| Comentarii |
|
După intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, nu se mai poate intenta o acţiune reală imobiliară, întemeiată pe dispoziţiile dreptului comun, privind revendicarea unui imobil naţionalizat care face obiectul legii speciale, în lipsa notificării.
Secţia civilă, decizia nr. 163 din 8 octombrie 2003
Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. 966 din 15 august 2002 la Tribunalul Cluj, reclamantele T.M.I., T.M.C. şi R.A.M. i-au chemat în judecată pe pârâţii Consiliul Local Al Municipiului Cluj-Napoca, P.R., V.D.M., F.P., I.E., R.R., R.A., Institutul Proiect S.A. Cluj, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa, să constate că Decretul nr. 92/1950 este lovit de nulitate absolută şi astfel imobilul situat în Cluj-Napoca, str. Avram lancu nr. 42, înscris în CF nr. 3250 Cluj-Napoca şi reînscris în CF nr. 120555 şi 120556, precum şi în CF nr. 121437, 127241, 120677, 122653, 127272, 136220 şi 121559, 127271, imobilul înscris în CF nr. 116065, 18020, a intrat în proprietatea statului în mod nelegal, lovit de nulitate absolută.
Au solicitat de asemenea reclamantele să se constate că situaţia de CF urmează a se reface prin reînscrierea proprietarilor tabulari, apoi a reclamanţilor cu titlu de moştenire, iar înscrierile ulterioare naţionalizării să fie radiate ca şi consecinţă a nulităţii absolute a titlului de proprietate al Statului Român.
Prin sentinţa civilă nr. 294 din 25 martie 2003 a Tribunalului Cluj, s-au admis excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului K.C. şi a pârâtei S.C. Constructardealul S.A. Cluj-Napoca prin lichidator S.C. AT Prestigiu S.A. Cluj-Napoca; a inadmisibilităţii acţiunii de drept comun privind nevalabilitatea preluării de către stat a imobilelor din CF iniţiale 4196, 3250 şi 18020 Cluj-Napoca şi rectificarea întabulării dreptului de proprietate prin restabilirea situaţiei anterioare, în sensul reînscrierii vechilor proprietari tabulari; a prescripţiei extinctive a dreptului la acţiune privind petitele de constatare a nulităţii absolute a contractelor de vânzare-cumpărare şi a celor subsecvente acestora, de rectificare a întabulării, în sensul reînscrierii dreptului de proprietate al Statului Român.
S-a respins acţiunea civilă intentată de reclamantele T.M.J. şi T.M.C. împotriva pârâţilor Municipiul Cluj-Napoca, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, S.C. Constructardealul SA Cluj-Napoca prin S.C. AT Prestigiu SA Cluj-Napoca, P.R. V.D.M., F.P., I.E, R.R, RA, S.C. Institut Proiect S.A. Cluj-Napoca, KlşiKC.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că excepţiile invocate din oficiu sunt fondate, întrucât prin cererea iniţială de chemare în judecată, reclamantele au solicitat doar pe calea dreptului comun restituirea în natură a imobilului în litigiu, ca urmare a constatării nevalabilităţii titlului statului şi a rectificării întabulării, prin reînscrierea vechilor proprietari tabulari. O astfel de acţiune promovată la 14.08.2002, data poştei, este inadmisibilă sub imperiul Legii nr. 10/2001, atât raportat la principiul general de drept, potrivit căruia legea specială derogă de la legea generală, cât şi raportat la dispoziţiile exprese ale Legii nr. 10/2001.
Capetele de cerere privind constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare-cumpărare fiind formulate abia prin precizarea de acţiune din data de 21.11.2002, sunt prescrise.
Cererea de rectificare a întabulării, este prescrisă la fel ca şi acţiunea de fond.
Pârâţii K.C. şi S.C. Constructardealul S.A. Cluj-Napoca, nu au calitate procesuală pasivă.
împotriva acestei sentinţe, au declarat apel reclamantele, solicitând modificarea ei, în sensul admiterii acţiunii precizate.
în motivarea apelului, reclamantele au arătat că în mod nelegal prima instanţă a admis excepţiile ridicate din oficiu şi a respins excepţia necompetenţei materiale a tribunalului în soluţionarea cauzei pe fond, întrucât valoarea fiecărui apartament, nu depăşeşte 2 miliarde lei.
Inadmisibilitatea acţiunii, este o problemă de fond şi nu o excepţie procesuală. In mod nelegal a reţinut prima instanţă că acţiunea reclamantelor ar fi inadmisibilă, din moment ce însăşi art. 46 din Legea nr. 10/2001 trimite la promovarea unor astfel de acţiuni pe calea dreptului comun.
Acţiunea în constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare-cumpărare nu este prescrisă, întrucât acest capăt de cerere a fost formulat prin acţiunea principală.
Decretul nr. 92/1950 s-a aplicat în mod nelegal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 481 C.civ. Acest decret a fost neconstituţional în raport cu dispoziţiile art. 11 din Constituţia României din anul 1948.
Prin urmare, imobilele cuprinse în anexa la decret, care nici nu a fost publicată, au fost naţionalizate fără titlu, astfel că ele nu puteau fi vândute în baza Legii nr. 112/1995, situaţie în care subdobânditorii nu mai pot invoca buna-credinţă.
Intimata S.C. Institut Proiect S.A. Cluj-Napoca prin întâmpinare depusă la dosar, s-a opus admiterii apelului.
Intimaţii R.R şi R.A. prin întâmpinare depusă la dosar, s-au opus admiterii apelului.
Intimata V.D.M. prin întâmpinare depusă la dosar s-a opus admiterii apelului.
Intimata K.l. prin întâmpinare depusă la dosar, s-a opus admiterii apelului.
Examinând apelul prin prisma motivelor invocate, Curtea reţine următoarele :
în ceea ce priveşte excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea cauzei în primă instanţă de către tribunal, în baza art. 137 alin. (1), coroborat cu art. 159 pct. 2 şi art. 2 pct. 1 lit. b)
C.pr.civ. a fost respinsă, întrucât însuşi reprezentantul reclamantelor a declarat în instanţă la termenul din 1 octombrie 2003, că imobilul situat în str.Avram iancu are o valoare de 5 miliarde lei, iar cel situat în str. Moţilor are o valoare de 2,5 miliarde lei.
Rezultă că tribunalul era competent să judece acţiunea în primă instanţă, conform normelor procedurale în vigoare la data înregistrării acţiunii. Dacă s-ar anula sentinţa primei instanţe, în baza art. 297 alin. (2) C.pr.civ., ar deveni incidente dispoziţiile art. 2 pct 1 litb) C.pr.civ., modificate prin O.U.G. nr. 58/2003, conform cărora tribunalele judecă în primă instanţă procesele şi cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, ceea ce înseamnă că per a contrario, judecătoria este competentă să judece în primă instanţă, procesele şi cererile în materie civilă, al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei, inclusiv.
Prin acţiunea introductivă de instanţă, reclamantele au solicitat instanţei să constate că Decretul nr. 92/1950 este lovit de nulitate absolută cu privire la imobilele în litigiu şi rectificare de carte funciară. Chiar dacă reclamantele au intenţionat să solicite să se constate că Decretul nr. 92/1950, s-a aplicat greşit în nevalabilitatea titlului, căci instanţa nu ar putea constata nulitatea absolută a unui act normativ, rezultă că acţiunea lor este una reală imobiliară petitorie, care tinde la recunoaşterea şi apărarea dreptului de proprietate, ea privind însăşi fondul dreptului. Valabilitatea titlului constituie o chestiune de judecată şi de aceea este întotdeauna prevalentă faţă de orice rectificare a unei întabulări sau înscrieri în cartea funciară, care pot opera doar în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de recunoaştere a dreptului real.
Imobilele în litigiu, au fost preluate abuziv, în temeiul Decretului nr. 92/1950 şi fac obiectul art. 2 din Legea nr. 10/2001. Conform art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obţinute prin vicierea consimţământului, pot fi revendicate de foştii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparaţie.
întrucât imobilele în litigiu fac obiectul Legii nr. 10/2001, după intrarea ei în vigoare la data de 14 februarie 2001, acţiunea în revendicare formulată de reclamante nu mai putea fi primită şi judecată pe baza dreptului comun. O acţiune întemeiată pe dispoziţiile legii noi nu mai era posibilă fără parcurgerea în prealabil a procedurii administrative obligatorii. Prin urmare, reclamantelor nu li s-a eliminat accesul la justiţie, dar acesta este condiţionat de parcurgerea procedurii, administrative prealabile..
Inadmisibilitatea este o excepţie de fond, iar nu de procedură, deoarece admiterea ei conduce la respingerea acţiunii.
Referitor la respingerea ca prescris a capătului de cerere privind anularea contractelor de vânzare-cumpărare, în mod corect a reţinut prima instanţă că această solicitare a fost formulată de către reclamante doar prin precizarea de acţiune depusă la data de 21 noiembrie 2002. Termenul de un an de la intrarea în vigoare a legii, prevăzut de art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 prelungit ulterior până la data de 14 august 2001, s-a împlinit pe data de 14 august 2002. Aşadar, acest capăt de cerere a fost respins ca prescris în mod legal de prima instanţă.
La fel, legal au fost admise şi excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor K.C. şi S.C. Constructardealul S.A. Cluj-Napoca, prin lichidator S.C. AT Prestigiu S.A. Cluj-Napoca.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 296 C.pr.civ., se va respinge apelul reclamantelor, ca nefondat. (Judecător Traian Dârjan)
| ← LEGEA NR. 10/2001. NOTIFICARE. LIPSA RĂSPUNSULUI PRIMARULUI.... | REVENDICARE. DAUNE COMINATORII. INADMISIBILITATE ULTERIOR... → |
|---|
