Cale de atac. Excepţia lipsei calităţii procesuale. Ne-agravarea situaţiei în propria cale de atac
| Comentarii |
|
C. proc. civ., art. 296, art. 316
Prin soluţionarea căii de atac pe excepţia lipsei calităţii procesuale a părţii ce a exercitat-o, nu i se înrăutăţeşte situaţia, întrucât hotărârea pronunţată nu este pe fond. Autoritatea de lucru judecat se raportează la soluţionarea pe fond a acţiunii, şi nu pe excepţie.
Decizia civilă nr. 571 din 25 noiembrie 2009
Prin sentinţa civilă nr. 11604 din 22 octombrie 2008 a Judecătoriei Iaşi, au fost respinse excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi a lipsei de interes. A fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul local Iaşi în raport de primul capăt de cerere având ca obiect constatare nulitate absolută a dispoziţiilor nr. 3415 din 26.10.2005 şi 1357/12.04.2006 emise de Primarul municipiului Iaşi şi, în consecinţă, a fost respins acest capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul local Iaşi, ca fiind introdus faţă de o persoană care nu are calitate procesuală pasivă. A fost respinsă acţiunea formulată de reclamantă, în contradictoriu cu pârâţii Primarul municipiului Iaşi, P.C., şi Consiliul local Iaşi ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reţinut că prin cererea de chemare în judecată reclamanta F.M., în nume propriu şi în calitate de administrator al SC I.P. SRL, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului Iaşi, Consiliul local Iaşi şi alţii, constatarea nulităţii absolute a dispoziţiilor nr. 3415/26.10.2005 şi nr. 1357/12.04.2006 emise de Primarul municipiului Iaşi, în favoarea pârâtului P.C.; nulitatea procesului-verbal de punere în posesie nr. 5374 din 17.04.2006 încheiat între Consiliul local Iaşi şi P.C.; nulitatea contractului de donaţie autentificat sub nr. 2106 din 29.12.2005 încheiat între pârâţii persoane fizice.
Reclamanta a susţinut că restituirea în natură a unui teren care are un alt amplasament decât al fostei proprietăţi P. a fost abuzivă, fiind realizată atât în frauda legii, cât şi în fraudarea intereselor legitime ale reclamantei şi ale SC I.P. SRL, societate care avea amplasate patru construcţii civice pe acest teren.
Pârâtul Primarul municipiului Iaşi a invocat lipsa calităţii procesuale active a reclamantei şi a lipsei de interes în promovarea acţiunii în capetele
1 şi 2 din acţiune.
Pârâtul P.C. a invocat excepţia necompetenţei materiale a judecătoriei de a soluţiona cererea de faţă, excepţia de litispendenţă şi lipsa interesului reclamantei în promovarea acţiunii.
Pârâtul Consiliul local Iaşi a invocat lipsa calităţii procesuale pasive în capetele 1 şi 3 din acţiune, iar pârâţii D.S.-M. şi D.C.-I. au invocat lipsa calităţii procesuale active a reclamantei şi a lipsei de interes în capătul 3 din acţiune şi excepţia necompetenţei materiale a judecătoriei de a soluţiona acţiunea.
De asemenea, pârâtul Primarul municipiului Iaşi a invocat şi lipsa calităţii procesuale pasive în capătul 3 din acţiune cu privire la constatarea nulităţii absolute a contractului de donaţie.
La termenul din 29.01.2007 reclamanta a renunţat la capătul de acţiune vizând constatarea nulităţii absolute a contractului de donaţie încheiat între pârâţii persoane fizice şi, drept urmare, excepţiile invocate de pârâţi în capătul de cerere vizând constatarea nulităţii absolute a contractului de donaţie au fost respinse ca rămase fără obiect.
La termenul din 7 octombrie 2008, pârâtul P.C. a renunţat la invocarea excepţiei litispendenţei. Instanţa de fond a pus în discuţia contradictorie a părţilor excepţiile invocate în capetele de acţiune deduse judecăţii, unindu-le cu fondul.
Raportat la înscrisurile invocate de părţi şi la susţinerile acestora, instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a lipsei de interes a reclamantei cu următoarele motive:
Reclamanta a făcut dovada calităţii procesuale active, prin aceea că a dobândit un drept de folosinţă asupra terenului ce face obiectul dispoziţiilor primarului nr. 3415 şi 1357. De asemenea, reclamanta a justificat şi un interes în promovarea acţiunii, deoarece prin deciziile a căror nulitate s-a solicitat ar fi afectat pe viitor dreptul de folosinţă ce decurge din contractele de folosinţă încheiate de reclamantă cu Consiliul local Iaşi în privinţa terenului restituit în natură fostului proprietar.
In motivarea admiterii excepţiei calităţii procesuale pasive a Consiliului local Iaşi, în raport de primul capăt de acţiune, respectiv nulitatea absolută a dispoziţiilor nr. 32415 şi 1357 emise de Primarul municipiului Iaşi, obligat în raportul juridic dedus judecăţii era Primarul municipiului Iaşi. Pe fondul cauzei, judecătoria a constatat că reclamanţii, deşi au invocat, nu au dovedit existenţa fraudei la lege, respectiv încălcarea esenţială a Legii nr. 10/2001 atunci când retrocedarea în natură a terenului s-a realizat pe un alt amplasament decât cel al fostei proprietăţi P. Astfel, emiterea dispoziţiilor nr. 3415 şi 1357 s-a făcut după verificarea prealabilă a îndeplinirii de notificantul P.C. a condiţiilor pentru restituire în natură a terenului, constatându-se caii-tatea sa de persoană îndreptăţită în sensul Legii nr. 10/2001 şi posibilitatea restituirii în natură a terenului raportat la principiul prevalenţei restituirii în natură a terenului.
împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanta şi SC I.P. SRL Iaşi.
Prin decizia civilă nr. 422 din 11 mai 2009, Tribunalul Iaşi a admis apelul promovat de reclamantă contra sentinţei civile nr. 11604/22.10.2008 a Judecătoriei laşi, sentinţă pe care a desfiinţat-o în parte, în sensul că a anulat cererea de chemare în judecată formulată de F.M., în calitate de reprezentant al SC I.P. SRL, în contradictoriu cu pârâţii Primarul municipiului Iaşi, Consiliul local Iaşi şi P.C. în capetele 1 şi 2 de cerere pentm lipsa calităţii de reprezentant. A fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei F.M. şi au fost respinse ca atare capetele 1 şi
2 de cerere formulate în contradictoriu cu aceiaşi pârâţi. S-a dispus trimiterea cauzei având ca obiect constatare nulitate donaţie formulată în dosaml nr. 10643/245/2007 conexat la dosaml nr. 1137/245/2006 spre rejudecare la Judecătoria laşi.
Pentm a hotărî astfel, tribunalul a reţinut următoarele:
La termenul din 29.01.2007, reclamanta a învederat instanţei că înţelegea să renunţe la judecata capătului de cerere având ca obiect nulitatea contractului de donaţie, situaţie în care, în temeiul art. 246 C. proc. civ., instanţa de fond a luat act în acest sens şi a dispus scoaterea de pe citativ a pârâţilor D.S.-M. şi D.C.-I. Aceeaşi acţiune a fost înregistrată la 20.09.2006 (anterior înregistrării cauzei cu nr. 21137/245/2006 la Judecătoria Iaşi), la Tribunalul Iaşi, iar prin sentinţa civilă nr. 392/14.02.2007, pronunţată în dosaml nr. 15095/99/2006, s-a declinat în favoarea Judecătoriei laşi competenţa de soluţionare a cauzei. în aceste condiţii, acţiunea a fost înregistrată la Judecătoria laşi sub nr. 10643/245/2007, iar la termenul din 25.06.2007, instanţa de fond a dispus, în temeiul art. 164 C. proc. civ., reunirea dosamlui nr. 10643/245/2007 la dosarul nr. 21137/245/2006. Astfel, în urma reunirii celor două dosare, instanţa de fond a rămas învestită cu soluţionarea cererii având ca obiect nulitatea donaţiei, întmcât în cauza nr. 10643/245/2007, reclamanta nu a renunţat la acest capăt de cerere.
Atât la prima instanţă, cât şi în faza procesuală a apelului, pârâţii au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei F.M., în apel invocând şi excepţia lipsei calităţii de reprezentantă a SC I.P. SRL în ce o privea pe reclamanta F.M.
Soluţionarea excepţiilor invocate era prioritară analizei fondului pricinii, în raport de prevederile art. 137 C. proc. civ., avându-se în vedere că motivarea în fapt a acţiunii avea la bază pretinse vătămări ale intereselor SC I.P. SRL, care îşi desfăşura activitatea în baza unor contracte de folosinţă încheiate cu Consiliul local al municipiului Iaşi, pe terenul asupra cămia i s-a stabilit dreptul de proprietate pârâtului P.C. prin cele două dispoziţii contestate, emise de Primarul municipiului Iaşi.
Nici la prima instanţă şi nici în apel reclamanta nu a depus nicio dovadă din care să rezulte calitatea sa de reprezentant al SC I.P. SRL, invocată prin cererea de chemare în judecată. în aceste condiţii, se impunea ca instanţa de fond să dea eficienţă prevederilor art. 161 alin. (2) C. proc. civ. şi să anuleze cererea de chemare în judecată formulată de F.M. în calitate de reprezentant al SC I.P. SRL.
în ce priveşte calitatea procesual activă a reclamantei, tribunalul a reţinut că din motivarea cererii de chemare în judecată nu rezulta existenţa vreunui drept invocat de F.M. în nume propriu asupra terenului pentru care s-au eliberat cele două dispoziţii contestate şi, legat de acest aspect, nici existenţa unui interes legitim în promovarea acţiunii. în raport de aceste aspecte, instanţa de fond a respins în mod greşit excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantei F.M., în cauză nefiind probat faptul că reclamanta - persoană fizică a dobândit un drept de folosinţă asupra terenului litigios şi chiar în situaţia în care acest aspect ar fi fost demonstrat, nu-i putea conferi legitimare procesuală activă în contestarea dreptului de proprietate al pârâtului P.C., dobândit prin cele două dispoziţii emise de Primarul municipiului Iaşi.
în condiţiile în care instanţa de fond s-a pronunţat prin sentinţa atacată doar cu privire la primele două capete de cerere, cele două excepţii erau operante doar în raport de acestea, reţinându-se totodată nesoluţionarea capătului de cerere având ca obiect nulitatea contractului de donaţie, fapt ce atrăgea incidenţa dispoziţiilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ.
Aşa fiind, tribunalul a admis apelul, a desfiinţat în parte sentinţa atacată în sensul că a anulat cererea de chemare în judecată formulată de F.M. în calitate de reprezentant al SC I.P. SRL, în contradictoriu cu pârâţii Primând municipiului laşi, Consiliul local al municipiului Iaşi şi P.C. - pentru capetele 1-2 de cerere pentru lipsa calităţii de reprezentant, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei F.M., în aceleaşi capete de cerere pe care le-a respins ca atare; a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe cu privire la capătul de cerere având ca obiect nulitatea donaţiei (formulată în dosarul nr. 10643/245/2007), cu menţiunea că analiza motivelor de apel ce vizau fondul litigios a devenit superfluă în raport de cele expuse.
împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantele F.M. şi SC I.P. SRL pentru următoarele motive:
Prin anularea cererii de chemare în judecată formulată de F.M., în calitate de reprezentant al SC I.P. SRL, tribunalul a încălcat principiile fundamentale ce guvernează procesul civil şi astfel i-a fost afectat dreptul reclamantei la un proces echitabil.
în cursul apelului nu s-a pus problema lipsei calităţii reclamantei F.M. de reprezentant al SC I.P. SRL, aceasta având calitatea de asociat unic şi administrator al SC I.P. SRL, iar intimaţii nu şi-au contestat niciodată această calitate.
Mai mult pârâţii persoane fizice au chemat în judecată SC I.P. SRL reprezentată de F.M. într-o cauză ce are ca obiect revendicarea terenului ce face obiectul dispoziţiilor şi contractului de donaţie, cauza fiind suspendată până la finalizarea acestui litigiu.
Instanţa nu a invocat din oficiu lipsa calităţii de reprezentant şi nu a pus-o în dezbaterea contradictorie a părţilor, neavând posibilitatea să se apere în sensul de a depune înscrisuri cu privire la calitatea de reprezentant.
Instanţa de apel a acordat cuvântul părţilor pe excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi lipsei de interes, dar s-a pronunţat pe altă excepţie, aceea a lipsei calităţii de reprezentant.
Chiar dacă instanţa ar fi constatat după închiderea dezbaterilor că lipsea dovada calităţii de reprezentant al reclamantei F.M. pentru pârâta-reclamantă societatea comercială, ar fi trebuit să repună cauza pe rol în baza principiului rolului activ şi să îi pună în vedere să facă dovada calităţii de reprezentant.
Tribunalul a încălcat principiul neînrăutăţirii situaţiei în propria cale de atac. Deşi a admis apelul, i-a creat o situaţie mai grea decât la instanţa de fond în propria cale de atac.
Instanţa de fond a respins excepţiile invocate privind calitatea procesuală activă şi interesul legitim, iar intimaţii nu au apelat sentinţa sub acest aspect, astfel că nu mai puteau reitera cele două excepţii pe calea întâmpinării, iar instanţa de apel nu le putea reanaliza în lipsa unei cereri de apel.
Hotărârea instanţei de fond a fost apelată numai de reclamantă, în ceea ce priveşte soluţionarea fondului litigiului, astfel că ceea ce nu s-a atacat trec în puterea lucrului judecat.
Tribunalul a greşit atunci când a ignorat dovada calităţii de reprezentant al SC I.P. SRL şi corect a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active. Astfel, reclamanta a dovedit că deţinea dreptul de proprietate asupra construcţiei în care îşi desfăşura activitatea SC I.P. SRL, construcţia fiind edificată cu toate aprobările legale pe terenul atribuit în frauda Legii nr. 10/2001 şi în frauda intereselor sale legitime, atâta timp cât s-a dovedit că amplasamentul proprietatea autoarei pârâtului se afla numai pe 75% din terenul înscris în cele două dispoziţii contestate.
Motivarea instanţei de apel era lapidară, confuză şi străină de natura pricinii, neîntrunind cerinţele art. 261 pct. 5 C. proc. civ., iar soluţia era greşită şi sub aspectul trimiterii spre rejudecare la instanţa de fond a dosarului nr. 10643/245/2007 conexat la dosaml nr. 1137/245/2006, fară a dispune disjungerea celor două cauze, conform art. 165 C. proc. civ.
Curtea de apel a constatat că este fondat motivul de recurs vizând greşita modalitate de soluţionare a excepţiei lipsei calităţii de reprezentant. Astfel, cererea de chemare în judecată a fost formulată de doi reclamanţi, respectiv
F.M., persoană fizică şi SC I.P. SRL, persoană juridică reprezentată de F.M.
Instanţa de fond, atunci când a soluţionat acţiunea, a avut în vedere ambele părţi ca şi reclamante. împotriva hotărârii instanţei de fond au formulat apel atât reclamanta F.M., cât şi reclamanta SC I.P. SRL, persoană juridică. Tribunalul Iaşi, într-adevăr, nu a pus în discuţia contradictorie a părţilor lipsa calităţii de reprezentant al reclamantei pentru SC I.P. SRL, încălcând astfel principiul contradictorialităţii procesului civil, precum şi dispoziţiile art. 161 C. proc. civ., potrivit cărora dacă se constată că reprezentantul pârâtei nu face dovada calităţii sale, se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri, iar dacă lipsurile nu se împlinesc, instanţa va anula cererea.
Instanţa de apel nu numai că a soluţionat cauza pe o excepţie pe care nu a pus-o în discuţia părţilor, dar nu a soluţionat nici apelul formulat de SC I.P. SRL, astfel că soluţia de anulare a cererii de chemare în judecată formulată de SC I.P. SRL pentru lipsa calităţii de reprezentant al reclamantei
F.M., era nelegală. Aşa fiind, curtea de apel a admis recursul formulat de SC I.P. SRL, prin reprezentantul său legal F.M. şi a desfiinţat decizia tribunalului numai în ceea ce priveşte modul de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de SC I.P. SRL Iaşi, care se putea face numai în măsura în care se soluţiona apelul formulat de SC I.P. SRL.
Celelalte critici formulate de reclamanta F.M. sunt nefondate, iar soluţia pronunţată de tribunal în apelul acesteia este legală, excepţiile privind lipsa calităţii procesuale active a reclamantei F.M. şi lipsa interesului acesteia în promovarea acţiunii fiind respinse, iar acţiunea acestei reclamante respinsă ca nefondată.
în mod firesc, împotriva sentinţei prin care s-a soluţionat pe fond acţiunea nu au formulat apel pârâţii cărora le profita o soluţionare pe fond a acţiunii, ceea ce a făcut ca hotărârea să intre în puterea lucrului judecat.
Această cauză nu le limita dreptul pârâţilor de a reitera excepţiile de procedură şi mijloacele de apărare, deoarece această posibilitate este conferită de dispoziţiile ce reglementează judecarea apelului (art. 294, 292 C. proc. civ.) şi de caracterul devolutiv al apelului. Aşa fiind, instanţa de apel în mod corect a primit excepţiile invocate de pârâţi în ceea ce priveşte lipsa calităţii procesuale active a reclamantei F.M. Astfel, reclamanta, pentru a formula o acţiune în nume propriu trebuia să facă dovada că este deţinătoarea unui drept propriu asupra terenului ce face obiectul dispoziţiilor nr. 3415 şi 1357 şi a procesului-verbal încheiat între Consiliul local şi P.C., şi că prin emiterea acestor acte i s-ar fi adus vreo vătămare, atingerea vreunui drept ce se justifica a fi apărat pe această cale. Or, reclamanta era un terţ absolut faţă de terenul ce făcea obiectul dispoziţiilor contestate, neavând niciun drept asupra terenului sau construcţiei invocate în promovarea acţiunii, deci un interes legitim. Reclamanta nu a dovedit că vreunul dintre drepturile afirmate i-ar fi fost încălcate, dar niciun folos practic actual pe care l-ar fi putut obţine prin acţiunea promovată, astfel că în mod greşit au fost respinse excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a interesului reclamantei F.M. în promovarea acţiunii.
Prin soluţionarea pe excepţie a apelului reclamantei F.M. nu i s-a înrăutăţit acesteia situaţia în propria cale de atac, deoarece soluţia pronunţată nu era pe fond, ci pe excepţie, fiind de principiu că autoritatea de lucru judecat se raportează la soluţionarea pe fond a acţiunii, şi nu pe excepţie. Aşa fiind, prin schimbarea soluţiei în apel, dimpotrivă reclamantei i s-a tăcut o situaţie mai uşoară decât dacă soluţia de respingere pe fond ar fi fost păstrată.
In mod corect s-a trimis cauza având ca obiect constatarea nulităţii donaţiei formulată în dosarul nr. 10643/245/2007 spre rejudecare Judecătoriei Iaşi, având în vedere că la această cerere reclamanta nu a renunţat, nefiind îndeplinite condiţiile disjungerii.
Drept urmare, toate criticile formulate fiind nefondate, recursul formulat de reclamanta F.M. a fost respins.
Curtea de apel a admis însă recursul formulat de SC I.P. SRL reprezentat prin F.M., împotriva deciziei civile nr. 422 din 11.05.2009 pronunţată de Tribunalul Iaşi, decizie pe care a casat-o, dispunând trimiterea cauzei Tribunalului Iaşi pentru soluţionarea apelului formulat de SC I.P. SRL, reprezentată prin F.M.
| ← Căi de atac. Neagravarea situaţiei părţii în propria cale de atac | Cale de atac. Acţiune în nulitate. încheiere de carte → |
|---|
