Calitatea de persoană îndreptăţită la restituire potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001
| Comentarii |
|
Legea nr. 10/2001, art. 3 alin. (1) lit. b) şi lit. c)
Pentru persoanele juridice, foste proprietare ale imobilelor preluate abuziv, art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 stabileşte cu valoare de principiu, că acestea sunt îndreptăţite la măsuri reparatorii, dacă şi-au continuat activitatea ca persoană juridică ori dacă şi-au reluat activitatea după 22 decembrie 1989 şi se constată prin hotărâre judecătorească că sunt aceleaşi persoane cu cele desfiinţate sau interzise.
Societăţile comerciale cu capital de stat sau privatizate, potrivit legii nu au calitatea de persoane îndreptăţite în sensul art. 3 alin. (1) lit. c) şi în consecinţa nu beneficiază de măsurile reparatorii instituite de Legea nr. 10/2001.
Decizia civilă nr. 193/Ap din 06 octombrie 2006 - R.P.
Conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001, de care se prevalează apelanta, sunt îndreptăţite la măsuri reparatorii personale juridice, proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv după data de 6 martie 1945; îndreptăţirea este condiţionată de continuarea activităţii ca persoană juridică până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau de împrejurarea ca activitatea să fi fost întreruptă sau interzisă în perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989, iar aceasta să-şi fi reluat activitatea după data de 22.12.1989, dacă, prin hotărâre judecătorească, se constată că este aceeaşi persoană juridică cu cea desfiinţată sau interzisă.
Pentru persoanele juridice, foste proprietare ale imobilelor preluate în mod abuziv textul de lege stabileşte cu valoare de principiu că acestea simt îndreptăţite la măsuri reparatorii dacă şi-au continuat activitatea ca persoană juridică ori dacă şi-au reluat activitatea după 22.12.1989 şi se constată prin hotărâre judecătorească că sunt aceleaşi persoane cu cele desfiinţate sau interzise.
Excepţiile de la acest principiu sunt prevăzute în alin. (2) al aceluiaşi text de lege care dispune că ministerele, celelalte instituţii publice ale statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, regiile autonome, companiile sau societăţile naţionale, societăţile comerciale cu capital de stat, precum şi cele privatizate potrivit legii, nu au calitatea de persoane îndreptăţite şi nu fac obiectul prezentei legi.
Ca atare, societăţile comerciale cu capital de stat sau privatizate, potrivit legii, nu au calitatea de persoane îndreptăţite în sensul art. 3 alin. (1) lit. c) susmenţionat şi în consecinţă nu beneficiază de măsurile reparatorii instituite de Legea nr. 10/2001.
Exceptarea este logică, întrucât s-ar acorda drepturi necuvenite noilor acţionari pe de o parte, iar pe de altă parte capitalul societăţii comerciale s-a dobândit de noii acţionari prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni.
în speţă, petiţionara este societate comercială privatizată, acţionarii dobândind capitalul prin contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni din 4.02.1999 astfel că nu poate beneficia de măsurile reparatorii neavând calitatea de persoană îndreptăţită conform art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Nu întâmplător legiuitorul a dispus prin art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 că au calitatea de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii persoanele fizice acţionari ai persoanei juridice care deţinea imobilele şi de la care au fost preluate în mod abuziv, fiind evidentă voinţa ca noii acţionari să nu se îmbogăţească fară justă cauză, iar reparaţia să privească pe adevăraţii acţionari îndreptăţiţi şi care au fost deposedaţi abuziv.
S-a reţinut în consecinţă, că în mod legal şi temeinic, prima instanţă a respins plângerea pe considerentul că petiţionara nu are calitatea cerută de lege pentru a beneficia de măsuri reparatorii şi a menţinut dispoziţia atacată.
Susţinerea în cauză, că operează excepţia puterii de lucru judecat nu poate fi primită.
Conform art. 1201 C. civ., pentru a opera această excepţie se impune să se realizeze tripla identitate de părţi, obiect şi cauză în ambele procese.
Dacă identitatea de părţi şi cauză este îndeplinită, în schimb nu se realizează identitatea de obiect, întrucât în procesul soluţionat prin decizia civilă nr. 1134/A/2005 a Curţii de Apel Bucureşti, obiectul l-a constituit alte dispoziţii emise de intimat în soluţionarea altor notificări.
Prin urmare, cerinţele prevăzute de art. 1201 C. civ. nu sunt îndeplinite, astfel că excepţia reglementată de art. 166 C. proc. civ. şi invocată în susţinerea apelului nu poate fi reţinută.
Se face confuzie între excepţia reglementată de art. 166 C. proc. civ. şi care intr-adevăr paralizează cercetarea pe fond în cel de al doilea proces şi puterea de lucru judecat ca şi caracter al unei hotărâri judecătoreşti şi care permite continuarea celui de al doilea proces.
Nu mai puţin este de consemnat faptul că prin decizia civilă nr. 1134/A din 16 iunie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti nu s-a examinat excepţia reglementată de legiuitor în art. 3 alin. (2) din Legea nr. 10/2001. Or, potrivit acestui text nu au calitatea de persoane îndreptăţite societăţile privatizate. Astfel spus, chiar dacă o persoană juridică este continuatoarea persoanei juridice de la care s-a preluat abuziv un imobil, aceasta nu are calitatea de persoană îndreptăţită şi nu poate uza de dispoziţiile Legii nr. 10/2001 dacă s-a privatizat.
Aşa fiind şi faţă de considerentele de mai sus, instanţa a reţinut că apelul nu este fondat, iar hotărârea instanţei de fond este temeinică şi legală.
Ca urmare, făcând aplicaţiunea art. 296 C. proc. civ., instanţa a respins apelul şi a păstrat sentinţa atacată.
| ← Legea nr. 18/1991. Inaplicabilitatea regulii unanimităţii | Dovada calităţii de persoană îndreptăţită în procedura... → |
|---|
