Noţiunea de persoană interesată în invocarea nulităţii unui act de convocare a adunării generale a asociaţiilor salariaţilor
Comentarii |
|
i i
C. civ., art. 948
Sfera titularilor îndreptăţiţi să invoce nulitatea absolută a unui act de convocare a unei adunări generale extraordinare şi a hotărârilor adoptate de această adunare trebuie raportată la dreptul comun în materia nulităţilor, acesta fiind art. 948 C. civ.
Poate fi titular orice persoană interesată care invocă un interes ocrotit de lege, în legătură cu nulitatea a cărei constatare se solicită. Chiar şi persoana vinovată de încălcarea legii, beneficiază, potrivit unei jurisprudenţe constante, de calitatea de a introduce acţiunea în anulare.
Decizia civilă nr. 216/R din 30 martie 2006 - R.P.
Acţiunea introductivă poartă asupra constatării nulităţii absolute a unui act de convocare a unei adunări generale extraordinare şi a hotărârilor adoptate de această adunare.
Sfera titularilor îndreptăţiţi să invoce nulitatea celui dintâi act, nu este reglementată de O.G. nr. 26/2000, astfel încât ea trebuie raportată la dreptul comun în materie.
Ori dreptul comun în materia nulităţilor îl constituie Codul civil, în cadrul Codului civil nulitatea este una dintre instituţiile cele mai lipsite de sistematizare, formând obiectul unor dispoziţii legale izolate şi cu caracter cazuistic. Astfel, nulitatea excede limita contractelor în contextul cărora este enumerată, ea acţionând asupra oricărui act juridic. Aceasta înseamnă - în planul acţiunii de faţă - că art. 948 C. civ. invocat de reclamantă şi reţinut ca temei legal de către tribunal, constituie sediul materiei nulităţilor pentru orice act juridic, cum este şi cel al actului de convocare pentru ca a fost sesizată instanţa.
Apoi, între titularii îndreptăţiţi să invoce nulitatea unui act juridic se numără orice persoană interesată, respectiv aceea care invocă un interes ocrotit de lege, în legătură cu nulitatea a cărei constatare se solicită. însăşi persoana vinovată de încălcarea legii, beneficiază, potrivit unei jurisprudenţe constante, de calitatea de a introduce o acţiune în anulare.
Aşa fiind, instanţa a reţinut că tribunalul a rezolvat potrivit legii excepţia lipsei calităţii procesuale active şi în mod corelativ a făcut o justă aplicare a dispoziţiilor art. 297 C. proc. civ. desfiinţând sentinţa care soluţionase cauza pe baza unei excepţii greşit rezolvate.
în consecinţă şi faţă de cele ce preced, instanţa a reţinut că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Ca urmare recursul a fost respins ca nefondat, iar decizia atacată va fi menţinută ca legală.
← Dovada calităţii de persoană îndreptăţită în procedura... | Acceptare tacită a succesiunii. Caracterul actului. Renunţare... → |
---|