Caracterul personal al obligaţiilor asumate. Plecarea debitorilor în străinătate. Efecte
| Comentarii |
|
Contractul de întreţinere se încheie în considerarea persoanei ambelor părţi, iar, pe cale de consecinţă, obligaţia de întreţinere este esenţialmente personală, netransmisibilă, excepţie făcând cazul în care părţile au stabilit de comun acord că aceasta poate fi executată şi prin mandatar.
Pârâţii debitori nu şi-au îndeplinit în mod corespunzător obligaţiile asumate, ei fiind plecaţi de circa opt luni în străinătate, perioadă în care au mandatat un terţ să presteze întreţinere reclamantei creditoare, deşi s-au obligat prin convenţie să o întreţină personal, aceasta având nevoie şi de o atenţie specială, fiind surdomută şi nevăzătoare, cu gradul I de invaliditate.
C.A. Timişoara, s. civ., dec. nr. 2922 din 31 octombrie 2001, în Buletinul jurisprudenţei, Culegere de practică judiciară 2000-2001, p. 133-134
Prin decizia civilă nr. 642 din 9 mai 2001, Tribunalul Arad a respins apelul declarat de reclamanta B.F., prin curator B.T., împotriva sentinţei civile nr. 31 din 22 ianuarie 2001, pronunţată de Judecătoria Chişineu-Criş în dosarul nr. 551/2000.
Tribunalul a confirmat, astfel, sentinţa primei instanţe, care a respins acţiunea formulată de reclamantă împotriva pârâţilor P.M.G. şi P.N., având ca obiect rezoluţiunea contractului de întreţinere autentificat la 05.10.1995, motivată de neîndeplinirea de către pârâţi a obligaţiei de întreţinere asumată prin contract şi întemeiată pe dispoziţiile art. 1020-1021 C. civ.
Tribunalul a apreciat că hotărârea instanţei de fond a fost dată cu aplicarea corectă a probelor, reţinând că din declaraţiile martorilor rezultă că pârâţii şi-au respectat obligaţiile asumate, asigurându-i reclamantei îmbrăcăminte corespunzătoare şi alimente.
în recursul declarat împotriva acestei decizii, reclamanta a solicitat modificarea ambelor hotărâri, iar în fond, admiterea acţiunii şi a invocat, în temeiul art. 304 pct. 10 C. proc. civ., ancheta socială efectuată de Autoritatea tutelară de pe lângă Primăria S., de care cele două instanţe nu au ţinut seama şi din care rezultă că pârâţii nu şi-au îndeplinit corespunzător obligaţiile, precum şi adeverinţele eliberate de Poliţia S., de Primăria S. şi de Asociaţia nevăzătorilor din România - filiala Arad, depuse ca acte noi în recurs, conform art. 305 C. proc. civ.
Analizând recursul declarat de reclamantă prin prisma motivelor invocate, a înscrisurilor noi depuse şi a dispoziţiilor art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ., Curtea l-a apreciat drept întemeiat.
Astfel, din analiza anchetei sociale şi a celorlalte înscrisuri noi depuse în recurs, rezultă că pârâţii nu şi-au îndeplinit corespunzător obligaţiile asumate, ei fiind plecaţi de circa 8 luni în străinătate, perioadă în care au mandatat-o pe numita V.A. să presteze întreţinere reclamantei.
Pârâţii s-au obligat însă personal să o întreţină pe reclamantă, care are nevoie de o întreţinere specială, fiind surdo-mută şi nevăzătoare, asimilată gradului I de invaliditate.
Or, contractul de întreţinere se încheie în considerarea ambelor părţi, având caracter intuitu personae. Prin urmare, obligaţia de întreţinere este esenţialmente personală, nefiind transmisibilă, excepţie făcând cazul în care părţile au stabilit de comun acord că aceasta poate fi execută şi prin mandatar.
Pe de altă parte, Curtea a mai reţinut că executarea întreţinerii se face zi de zi, adică permanent, contractul de întreţinere fiind cu executare succesivă, iar debitorul fiind de drept pus în întârziere în caz de neexecutare.
Având în vedere şi dispoziţiile art. 1020 C. civ., potrivit cărora condiţia rezolutorie este subînţeleasă întotdeauna în contractele sinalag-matice, atunci când una din părţi nu îşi execută obligaţiile asumate, Curtea a apreciat că cele două hotărâri sunt nelegale şi netemeinice, fiind date cu aplicarea greşită a legii şi fără a ţine seama de toate dovezile administrate.
în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi 10 şi art. 312 alin. (3) C. proc. civ., Curtea a admis recursul declarat de reclamantă, a modificat decizia Tribunalului, în sensul că a admis apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei primei instanţe, pe care a schimbat-o în tot, în sensul că a admis acţiunea, a dispus rezoluţiunea contractului de întreţinere cu consecinţa radierii dreptului de proprietate al pârâţilor asupra imobilului şi intabularea dreptului de proprietate al reclamantei.
Notă: A se vedea şi C.A laşi, dec. civ. nr. 2170 din 8 decembrie 2000, în C.P.J.C.C.A. laşi 2000, prin care s-a stabilit că intimatul nu poate schimba modalitatea de executare a obligaţiei de întreţinere pe care şi-a asumat-o prin contract, pe motiv că, mutându-se într-o altă localitate, îi remite recurentei diverse sume de bani cu titlu de întreţinere şi nici nu poate transmite executarea obligaţiei de întreţinere părinţilor săi, fără a schimba unilateral clauzele contractului de întreţinere încheiat cu recurenta.
Prestarea în natură a obligaţiei de întreţinere numai de către debitorul care şi-a asumat-o prezintă două elemente care ţin de însăşi esenţa contractului de întreţinere, prestaţia de întreţinere urmând a fi executată în natură, în condiţiile prevăzute în contract şi personal, potrivit regulilor aplicabile obligaţiilor de a face, contractate intuitu personae.
Prin urmare, mutarea debitorului într-o altă localitate nu reprezintă un caz fortuit ori un caz de forţă majoră, sub aspectul executării prestaţiei de întreţinere, pentru a justifica o imposibilitate fortuită de executare a contractului în natură şi personal de către acesta, ci un fapt deliberat al întreţinătorului, care nu îi conferă dreptul de a schimba obiectul prestaţiei de executat, prin oferirea unei alte prestaţii decât cea avută în vedere de recurentă la încheierea contractului. Pe de altă parte, obligaţia contractuală de întreţinere fiind esenţialmente personală, debitorul nu îşi poate substitui o altă persoană în prestarea întreţinerii creditoarei. De altfel, prezenţa sporadică a părinţilor intimatului la domiciliul recurentei nici nu are semnificaţia executării obligaţiei de întreţinere intuitu personae.
Deoarece recurenta nu a consimţit la substituirea unor alte persoane în locul întreţinătorului, parte în contract, şi nici la executarea unei alte prestaţii în locul celei configurate în convenţie, recursul reclamantei vizând schimbarea unilaterală de către pârâtul-intimat a clauzelor de esenţa contractului este întemeiat. în consecinţă, s-a dispus admiterea recursului reclamantei.
| ← Caracterul personal al întreţinerii. Executarea obligaţiei | Cuprinsul obligaţiei de întreţinere. Aprecierea instanţei... → |
|---|
