Cerere de notare în cartea funciară a unei cereri înregistrate la C.E.D.O. Condiţii de admitere
| Comentarii |
|
- Legea nr. 7/1996: art. 26 alin. 4
- Ordinul nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară, art. 42 alin. 2 lit. t)
înscrierea notării stărilor şi a faptelor prevăzute de art. 26 alin. 4 lit. c) din Legea nr. 7/1996, trebuie să aibă legătură cu imobilele din cartea funciară, condiţie reiterată de art. 42 alin. 2 lit. t) din Ordinul nr. 633/2006, dar această condiţie este îndeplinită, deoarece plângerea formulată de către pârât la C.E.D.O. are legătură cu imobilul, dat fiind că acesta se plânge la C.E.D.O. în legătură cu procesul ce avea ca obiect chiar imobilul cu privire la care se cere notarea în cartea funciară a plângerii la C.E.D.O.
Nu se cere ca şi condiţie de înscriere ca acţiunea care poate fi notată în cartea funciară să releve caracterul litigios al dreptului înscris, singura condiţie este aceea ca acţiunea să aibă legătură cu imobilul, potriint art. 42 alin. 2 lit. t) din Ordinul nr. 633/2006. Scopul notării în cartea funciară a plângerii, nu este indisponibilizarea acestuia şi nici asigurarea de către pârât că va avea la îndemână un bun din care să îşi satisfacă eventualul prejudiciu, ci doar de a atenţiona terţii că în legătură cu acel imobil există formulată o plângere, scop care este legitim şi permis de textul legal menţionat.
(Decizia nr. 2373/R din 6 noiembrie 2009)
Prin sentinţa civilă nr. 9453 din 03.09.2008, a Judecătoriei Cluj-Napoca s-a admis în parte plângerea formulată de petenţii V.O. şi V.E. împotriva intimatului F.R. şi în consecinţă a fost anulată încheierea nr. 9991/2008 emisă de către OCPI Cluj şi s-a respins cererea formulată de către intimatul F.R. privind notarea în CF 19058 Cluj, sub B 10, a cererii înregistrate la C.E.D.O. sub nr. 48003/2006.
S-a respins plângerea formulată de petentii V.O. şi V.E., împotriva intimatului OCPI Cluj.
împotriva sentinţei civile nr. 9453 din 03.09.2008 au declarat apel petenţii V.O. şi V.E., intimatul F.R. şi OCPI Cluj.
Prin decizia civilă nr. 92/A din 19 februarie 2009, pronunţată de Tribunalul Cluj, s-au admis apelurile declarate de Intimatul F.R. şi Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Cluj, sentinţa civilă nr. 9453/03.09.2008, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca şi sentinţa civilă nr. 112/07.01.2009 au fost schimbate în întregime în sensul că s-a respins plângerea petenţilor împotriva încheierii nr. 1991/2008 a O.C.P.I. Cluj.
S-a respins apelul declarat de petenţi.
împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii V.O. şi V.E., solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei atacate în sensul respingerii apelurilor declarate şi menţinerea sentinţei civile nr. 9453/2008 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta nu este fondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Recurenţii arată că decizia atacată este greşită deoarece înscrierea notării stărilor şi faptelor prevăzute de art. 26 alin. 4 lit. c) din Legea nr. 7/1996 în mod obligatoriu trebuie să aibă legătură cu imobilele din cartea funciară.
Curtea reţine că motivul de recurs nu poate fi primit deoarece, într-adevăr, înscrierea notării stărilor şi faptelor prevăzute de art. 26 alin. 4 lit. c) din Legea nr. 7/1996 trebuie să aibă legătură cu imobilele din cartea funciară, condiţie reiterată de art. 42 alin. 2 lit. q) - în prezent lit. t) - din Ordinul nr. 633/2006, dar această condiţie este ndeplinită, deoarece plângerea formulată de către pârât la C.E.D.O. are legătură cu mobilul, dat fiind că acesta se plânge la C.E.D.O. în legătură cu procesul ce avea ca obiect chiar imobilul cu privire la care se cere notarea în cartea funciară a plângerii la C.E.D.O.
Or, dacă plângerea se referă la procesul ce avea ca obiect chiar imobilul cu privire a care se cere notarea în CF a plângerii la C.E.D.O., atunci legătura dintre imobil şi olângerea formulată la C.E.D.O. există indubitabil.
Mai susţin recurenţii că notarea în cartea funciară are ca şi scop realizarea elementului de publicitate imobiliară, aducerea la cunoştinţa terţilor a unor informaţii în egătură cu situaţia juridică a bunului. în acest sens, nu ar exista impedimente la notarea unor căi de atac extraordinare cum ar fi revizuirea sau contestaţia în anulare, "nsă, având în vedere finalitatea notării unor asemenea acţiuni şi căi de atac, constând în avertizarea terţilor de bună credinţă cu privire la caracterul litigios a! dreptului pe care doresc să-l dobândească, înscrierea acestor căi de atac deja devine superfluă, atâta vreme cât raportul litigios a fost soluţionat irevocabil, în cazul reclamanţilor după 10 ani de judecată. Pe cale de consecinţă, nu orice acţiune poate fi notată în cartea funciară, ci numai cele care relevă caracterul litigios al dreptului înscris.
Nici acest motiv de recurs nu poate fi primit deoarece în speţă nu se cere ca şi condiţie ca acţiunea care poate fi notată în cartea funciară să releve caracterul litigios al dreptului înscris ci singura condiţie este aceea ca acţiunea să aibă legătură cu mobilul, potrivit art. 42 alin. 2 lit. q) - în prezent lit. t) - din Ordinul nr. 633/2006, or această legătură există, după cum am arătat mai sus. Condiţia arătată de către recurenţi, care să releve caracterul litigios al dreptului înscris, este cerută doar în cazul prevăzut de art. 42 alin. 2 lit. e) din Ordinul nr. 633/2006 iar nu şi în cazul prevăzut de art. 42 alin. 2 lit. q) - în prezent lit. t) - din Ordinul nr. 633/2006, cele două cazuri fiind diferite, cu cerinţe particulare şi distincte.
Un alt motiv de recurs constă în acela că plângerea adresată C.E.D.O. poate avea ca obiect numai actele unei autorităţi publice şi nu poate analiza plângeri îndreptate împotriva unor persoane particulare. De asemenea nu cunoaşte recurentul de unde instanţa de apel a tras concluzia că plângerea adresată C.E.D.O. ar viza încălcarea dreptului de proprietate atâta timp cât la dosar nu există plângerea acestuia. C.E.D.O. apără încălcarea drepturilor şi garanţiilor prevăzute în Convenţie sau în protocoalele sale, încălcare care trebuie comisă de către unul dintre Statele semnatare ale convenţiei. Arată că C.E.D.O. nu este o instituţie de apel împotriva instanţelor naţionale şi deci nu poate anula sau modifica deciziile lor.
Este real că procedură în faţa C.E.D.O. poate avea ca obiect numai actele unei autorităţi publice şi apără încălcarea drepturilor şi garanţiilor prevăzute în Convenţie sau în protocoalele sale, încălcare care se produce de către statele semnatare, neputând analiza plângeri îndreptate împotriva unor persoane particulare, dar Curtea de Apel reţine că aceasta nu exclude caracterul jurisdicţional al procedurii în faţa C.E.D.O., caracter necontestat de către recurenţi, caracter care de altfel face ca această plângere să poată fi inclusă în noţiunea de „acţiuni” prevăzută de art. 42 alin. 2 lit. q) - în prezent lit. t) -din Ordinul nr. 633/2006.
Chiar dacă plângerea adresată C.E.D.O. ar viza sau nu încălcarea dreptului de proprietate aceasta nu are relevanţă, relevant fiind ca această plângere să fi fost declanşată de un proces ce a avut ca obiect imobilul sau în legătură cu acesta, iar plângerea să aibă un caracter jurisdicţional, condiţii îndeplinite în cauză.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu este într-adevăr o instituţie de apel împotriva instanţelor naţionale şi deci aceasta nu poate anula sau modifica deciziile instanţelor naţionale, dar aceasta nu înseamnă că o hotărâre pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului este lipsită de relevanţă şi că nu trebuie pusă în executare prin mijloace specifice de către Statul împotriva căruia s-a pronunţat.
Susţin recurenţii că pârâtul F.R. nu se judecă în faţa C.E.D.O. cu reclamanţii şi nici nu mai poate emite pretenţii civile materiale sau de altă natură în ceea ce îi priveşte pe reclamanţi, relativ la cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. 608/2006/C al Curţii de Apel Tg. Mureş, unde s-a pronunţat decizia atacată de pârât la C.E.D.O. Indiferent de soluţia ce se va pronunţa de către C.E.D.O., imobilul recurenţilor nu poate servi la eventuala îndestulare a pârâtului F.R..
Curtea constată că scopul notării în cartea funciară a plângerii nu este indisponibilizarea acestuia şi nici asigurarea de către pârât că va avea la îndemână un bun din care să îşi satisfacă eventualul prejudiciu, ci doar a atenţiona terţii că în legătură cu acel imobil există formulată o plângere, scop care este legitim de altfel şi permis de către art. 42 alin. 2 lit. q) - în prezent lit. t) - din Ordinul nr. 633/2006.
Cât tim.p., aşa cum recunosc şi recurenţii, plângerea la C.E.D.O. este soluţionată în contradictoriu doar cu Statul Român şi se referă doar la încălcarea Convenţiei sau a Protocoalelor adiţionale, iar nu la acordarea de despăgubiri în contradictoriu cu reclamanţii, este evident că nici nu subzistă vreun interes ca bunul să fie indisponibilizat pentru a nu fi înstrăinat sau pentru a se asigura un bun din care să îşi satisfacă eventualul prejudiciu.
Recurenţii arată că în ce priveşte aprecierea instanţei de apel relativ la calea de atac a revizuirii pe care ar avea-o deschisă pârâtul după soluţionarea plângerii sale la C.E.D.O., pe lângă că nu are legătură cu prezenta cauză, este şi nefondată deoarece dacă se va constata de către C.E.D.O. o încălcare atunci Curtea va putea acorda o „satisfacţie echitabilă" care constă într-o compensare financiară a anumitor prejudicii şi să ceară Statului să îi ramburseze lui F.R. cheltuielile pe care le-a suportat pentru a-şi valorifica drepturile.
Curtea stabileşte că şi acest motiv de recurs este nefondat dat fiind că, pe de o parte, o eventuală revizuire a unui proces ce a avut ca obiect imobilul înscris în cartea funciară unde s-a notat plângerea, notare a cărei radiere se solicită în prezenta cauză, este evident că are legătură cu aceasta din urmă.
Pe de altă parte, cât priveşte soluţia ce se va pronunţa de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau soluţia ce se va pronunţa în eventuala cerere de revizuire, acestea nu au nici o relevanţă, cât timp singura condiţie este acea ca acţiunea, în concret plângerea C.E.D.O., să aibă legătură cu imobilul, să fi fost declanşată de un proces în legătură cu acest imobil, iar acţiunea, plângerea C.E.D.O., să aibă un caracter jurisdicţional. Restul alegaţiilor, succesul sau insuccesul plângerii la C.E.D.O. sau a revizuirii, sunt fără relevanţă, cât timp scopul notării este doar a atenţiona terţii că există o acţiune în legătură cu imobilul.
Se mal arată de către recurenţi că notarea va rămâne înscrisă în cf pe o perioadă nelimitată, având în vedere că recurenţii nu pot verifica şi nu sunt anunţaţi de stadiul demersurilor pârâtului la C.E.D.O., demersuri care pot dura şi 10 ani.
Nici acest motiv de recurs nu poate fi primit deoarece este evident că notarea are efecte doar pe durata procedurii desfăşurată în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, indiferent de durata acestei procedurii, durata mai lungă a acesteia neputându-se în sine constitui într-un argument, iar apoi recurenţii pot face evident demersuri pentru a afla rezultatul plângerii, şi pot face o cerere prin care să afle stadiul acesteia, având în vedere tocmai notarea plângerii în cartea funciară unde este înscris imobilul proprietatea lor.
în temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 şi art. 299 şi urm. C. pr. civ., curtea urmează să respingă ca nefondat recursul, nefiind incidente nici unul din motivele de casare sau modificare prevăzute art. 304 C. pr. civ. (Judecător loan Daniel Chiş)
| ← Cerere de înscriere în cartea funciară. Rang | Erori existente în cuprinsul înscrisului în baza căruia s-a... → |
|---|
