Cerere de dezbatere a succesiunii. Calitate procesuală activă. Moştenitor acceptant Posesie continuă asupra bunurilor moştenirii. Lipsa semnificaţiei de acceptare tacită
| Comentarii |
|
I. Prima instanţă a reţinut că a avea calitate procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care ar fi titular al dreptului afirmat.
II. Tribunalul a reţinut că în cazul cererilor având ca obiect dezbaterea unei succesiuni, ceea ce presupune stabilirea moştenitorilor, a masei succesorale şi a cotelor ce se cuvin moştenitorilor, calitate procesuală activă nu poate avea decât o persoană care întruneşte condiţiile pentru a fi moştenitor al defunctului şi, ca atare, este titular ai unei cote din bunurile moştenite.
Pentru ca o persoana să poată succede la moştenirea alteia, este necesar să îndeplinească, pe lângă condiţiile de a avea capacitate succesorală şi de a nu fi nedemnă de a moşteni, şi pe aceea de a fi chemată la moştenire, adică de a avea vocaţie succesorală, legală sau testamentară.
Reclamanta a invocat în motivarea acţiunii calitatea de soră a defunctului, ceea ce ar implica vocaţia succesorală legală în calitate de colateral de gradul II.
Cu toate că avea, conform art. 1169 C. civ. şi art. 129 alin. (1) C. proc. civ., obligaţia de a-şi dovedi susţinerile, reclamanta nu a depus la dosar acte de stare civilă în dovedirea acestei calităţi şi nici nu a administrat probe din care să rezulte că nu este înlăturată de la moştenire de un alt succesibil, chemat de lege în rang preferabil sau de un legatar.
Calitatea de moştenitor implică, pe lângă vocaţia succesorală, şi efectuarea unor acte de acceptare a moştenirii în cadrul termenului legal de opţiune.
III. Curtea a constatat că recursul declarat de reclamantul T.M. nu este fondat, pentru următoarele considerente:
Reclamanta T.M. a solicitat prin cererea de faţă să se dispună dezbaterea succesiunii defunctului N.M., întrucât procedura succesorală desfăşurată în faţa notarului a fost suspendată, părţile (respectiv N.E. -soţia defunctului şi N.I. - fratele defunctului) fiind îndrumate să se adreseze instanţei de judecată pentru a soluţiona neînţelegerile ivite între aceştia, conform încheierii de şedinţă din 22 aprilie 1982, emisă de notariatul de Stat Local al Sectorului 1 Bucureşti. A precizat reclamanta că la deschiderea succesiunii nu au fost citaţi ceilalţi fraţi ai defunctului (între care şi ea) şi nici nu s-a făcut vorbire de bunurile înscrise în actul de partaj voluntar încheiat la 28 februarie 1949, care reprezentau, în fapt, masa succesorală.
Singura apărare formulată de reclamanta T.M. în faţa instanţei de fond, cu referire la excepţia prescripţiei dreptului de opţiune succesorală invocată de pârâta A.R.Ş.C., s-a referit Ia necitarea sa la momentul deschiderii succesiunii defunctului N.M. în faţa notarului; or, aceasta nu înseamnă că succesibilul ar fi făcut un act de acceptare a moştenirii.
Potrivit legii, acceptarea este tacită când succesibilul face un act (fapt) pe care nu-1 putea săvârşi decât în calitatea sa de erede şi din care rezultă (indirect, dar) neîndoielnic intenţia sa de acceptare a moştenirii (art. 689 C. civ.).
Tribunalul a analizat şi acest aspect, susţinut prin motivele de apel, însă a constatat, în mod legal, că simpla împrejurare a unei posesii continue asupra bunurilor succesiunii nu ar fi de natură să conducă la concluzia săvârşirii unor acte tacite de acceptare a succesiunii.
Rezultă, pe de o parte, că instanţa de apel nu a stabilit cu certitudine exercitarea acestei posesii asupra bunurilor înscrise în actul de partaj voluntar din 1949, neexistând, de altfel, dovezi în acest sens, iar, pe de altă parte, chiar şi într-o astfel de situaţie, că actele săvârşite de succesibil nu pot fi definite ca fiind făcute de acesta în calitatea sa de proprietar/coproprietar sau de acceptant al moştenirii în lipsa unui probatoriu administrat conform art. 1169 C. civ.
Necitarea celorlalţi moştenitori la deschiderea succesiunii în faţa notarului, împrejurare susţinută de reclamantă în combaterea excepţiei prescripţiei dreptului de opţiune succesorală, nu produce consecinţe juridice, întrucât, în speţă, nu a fost eliberat un certificat de moştenitor care vatămă drepturile acestei părţi, în măsura în care sunt dovedite.
C.A. Bucureşti, s. a lll-a civ., miri. şi fam., decizia nr. 1362 din 22 octombrie 2009,
Notă: Spre deosebire de cererile având ca obiect constatarea nulităţii certificatului de moştenitor, în cazul acţiunilor prin care se solicită dezbaterea succesiunii, practica este constantă în sensul că legitimarea procesuală activă presupune şi însuşirea titlului de erede în termenul de prescripţie.
| ← Citarea în faţa instanţei a tuturor persoanelor cu vocaţie... | Dezbaterea succesiunii. înţeles. Constatarea deschiderii... → |
|---|
