Certificat de moştenitor. Acţiune în anulare exercitată de un terţ. Invocarea greşitei reţineri a componenţei masei succesorale. Prescripţia dreptului material la acţiune
| Comentarii |
|
Noţiunea de „anulare" folosită de prevederile art 88 din Legea nr. 36/1995 nu este identică cu cea generală din materia actelor juridice. Prin acţiunea promovată, reclamanta contestă exactitatea certificatului de moştenitor în privinţa masei succesorale, care nu ar fi trebuit să includă anumite terenuri, despre care afirmă că nu se găseau în patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii, urmărind, aşadar, apărarea unui drept real propriu, asemănător acţiunii în revendicare. Ca atare, o asemenea acţiune, cu atât mai mult cu cât este formulată de un terţ, este imprescriptibilă.
I.C.C.J., Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 2784 din 7 aprilie 2005,
Prin acţiunea înregistrată la 27 iunie 2003, pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu-Severin, reclamanta G.G.F.G., prin mandatar S.E., a chemat în judecată pe pârâţii C.P.I., C.P.I.V. şi L.E., pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună rectificarea, modificarea sau anularea parţială a certificatului de moştenitor nr. 392 din 27 mai 1972, eliberat în urma decesului lui C.G.P., decedat la 12 mai 1969, fiul din altă căsătorie al defunctului său soţ C.G., decedat în anul 1966. S-a motivat acţiunea, ncîncadrată în drept, prin împrejurarea că în mod eronat a fost înscrisă în masa succesorală rămasă de pe urma defunctului o suprafaţă de teren arabil (1 ha, 1600 mp) şi de curte (300 mp), deşi din anul 1962 figura în rolul agricol al reclamantei, care-s-a şi înscris cu această suprafaţă în C.A.P. Simian, jud. Mehedinţi. Prin precizarea din faţa instanţei, consemnată în scris, reclamanta a menţionat că a luat cunoştinţă despre certificatul de moştenitor atacat la începutul anilor 1990, când s-a pus problema retrocedării proprietăţilor agricole.
Prin întâmpinare, pârâţi-copii, respectiv soţia supravieţuitoare a defunctului C.P., au solicitat respingerea acţiunii, învederând că, aşa
cum s-a constatat şi prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, reclamanta a dobândit prin testament numai uzufructul viager al unor terenuri ce au aparţinut defunctului C.G., nuda proprietate revenind autorului lor.
Prin sentinţa civilă nr. 4818 din 16 octombrie 2003, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a admis excepţia ridicată din oficiu şi a respins ca prescrisă acţiunea în anularea certificatului de moştenitor.
Soluţia a fost menţinută prin decizia civilă nr. 236 din 23 februarie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, care a respins apelul declarat de reclamantă. A reţinut instanţa de apel că modul de soluţionare a excepţiei de către instanţa de fond a fost corect, în raport cu dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, certificatul de moştenitor neatestând, de altfel, dreptul de proprietate, ci numai calitatea de moştenitor a celor trei pârâţi, calitate necontestată de către reclamantă.
împotriva acestei decizii, în termen legal, reclamanta, prin mandatar, a declarat recurs. Se susţine, în esenţă, că hotărârea conţine motive străine de natura pricinii şi contradictorii, aşa-numita mărturisire reţinută de ambele instanţe nefiind determinantă pentru stabilirea momentului la care reclamanta a luat cunoştinţă de existenţa certificatului de moştenitor atacat, dovadă fiind şi titlul de proprietate emis în anul 1993 pe numele tuturor părţilor litigante. A susţinut că interesul anulării certificatului de moştenitor rezidă în folosirea lui ca probă de către pârâţi într-un alt litigiu şi în faptul că inexactităţile conţinute în certificatul de moştenitor întocmit în anul 1967 de pe urma defunctului său soţ (menţionarea unor terenuri care nu se mai găseau în patrimoniul defunctului, fiind predate la C.A.P. şi indicarea eronată a existenţei unei case de cărămidă, când, în realitate, casa era de bârne) s-au răsfrânt şi asupra celui din 1972, eliberat pârâţilor.
S-a mai precizat, în cererea de recurs şi în notele scrise, că reclamanta are o pregătire şcolară sumară şi s-a aflat în eroare cu privire la întrebarea instanţei de fond.
Pârâţii au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recursul este fondat, urmând a fi admis conform art. 312 C. proc. civ., cu consecinţa casării celor două hotărâri şi a trimiterii cauzei spre reju- decare la aceeaşi instanţă de fond, pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 304 pct. 8 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere, pentru motive de nelegalitate, când instanţa, interpretând greşit
actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia.
Iar, conform art. 129 alin. (3) C. proc. civ., în cazul în care părţile nu sunt asistate sau reprezentate de avocat, judecătorul le va da îndrumări cu privire la drepturile şi obligaţiile ce le revin în proces.
în speţă, curtea constată că instanţele şi-au încălcat obligaţia de a avea un rol activ în aflarea adevărului în cauză [art. 129 alin. (5) C. proc. civ.], astfel că a devenit incident motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., anterior menţionat.
Din lucrările dosarului rezultă că reclamanta, terţ faţă de certificatul de moştenitor nr. 392/1972, eliberat în favoarea pârâţilor, contestă exactitatea acestuia în privinţa masei succesorale, care nu ar fi trebuit să includă anumite terenuri, despre care afirmă că nu se găseau în patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii, ci se găseau înscrise în C.A.P. Simian, pe numele defunctului său soţ. Ca atare, după intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, ar fi fost şi ea îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate, alături de pârâţi (ceea ce s-a întâmplat prin emiterea în anul 1993 a unui titlu de proprietate, contestat în prezent de pârâţi într-un litigiu).
Conform art. 88 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, cei care se consideră vătămaţi în drepturile lor, prin emiterea ccrtificatului de moştenitor, pot cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii.
Noţiunea de „anulare" folosită în acest text nu este identică cu cea generală din materia actelor juridice, pentru a avea influenţă inclusiv sub aspectul prescripţiei extinctive, invocată greşit în speţă, din oficiu, de instanţă.
Prin acţiunea promovată, reclamanta urmăreşte apărarea unui drept real propriu, asemănător acţiunii în revendicare. Ca atare, o asemenea acţiune, cu atât mai mult cu cât este formulată de un terţ, este imprescriptibilă.
De aceea, data la care reclamanta a cunoscut despre existenţa şi conţinutul acestui certificat de moştenitor nu are relevanţa pe care ambele instanţe i-au acordat-o.
Ca atare, în speţă nu opera prescripţia cxtinctivă, excepţia greşit admisă de instanţa de fond şi menţinută în apel. Se impune desfiinţarea celor două hotărâri şi trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond a acţiunii, ocazie cu care se vor administra probe pertinente şi conclu
dente pentru lămurirea situaţiei terenurilor pretinse şi incluse în certificatul de moştenitor atacat.
Notă: A se vedea, cu privire la imprescriptibilitatea acţiunii în anularea certificatului de moştenitor, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, sentinţa civilă nr. 13072 din 28 septembrie 2007, nepublicată, prin care s-a reţinut că, întrucât reclamanţii nu au participat la procedura succesorală notarială în urma căreia s-a eliberat certificatul de moştenitor nr. 232 din 28 februarie 1983, pot contesta calitatea de succesor a celui pe numele căruia s-a eliberat certificatul sau pot invoca neincluderea lor în acesta, deşi aveau calitatea de succesibili.
Acţiunea în anularea ccrtificatului de moştenitor este imprescriptibilă când vizează constatarea calităţii de moştenitor, stabilirea masei succesorale şi a drepturilor fiecărui moştenitor (întrucât o acţiune cu un astfel de obiect, introdusă în mod independent, ar fi de asemenea imprescriptibilă).
Acţiunea în anularea ccrtificatului de moştenitor nu este o acţiune de sine stătătoare, ci o acţiune grefată pe acţiunile care sancţionează direct drepturile moştenitorilor sau terţilor faţă de moştenire, motiv pentru care se vor aplica regulile specifice acestor din urmă cereri, care constituie suportul şi dau consistenţă acţiunii în anularea ccrtificatului de moştenitor.
| ← Acţiune în anularea unui testament. Lipsa consecinţelor... | Nulitate certificat de moştenitor. Testament olograf.... → |
|---|
