Competenţă materială. Contract de arendare. Natura juridică
| Comentarii |
|
Contractul de arendare este reglementat prin Legea nr. 16/1994. Dispoziţiile din legea specială se completează cu prevederile legislaţiei civile, în măsura în care acestea nu sunt contrare Legii arendării, potrivit art. 26 din lege, aplicându-se astfel şi regulile particulare de arendare prevăzute de Codul civil (art. 1454 şi următoarele). Rezultă astfel că legile comerciale nu sunt incidente în materie.
întrucât contractul de arendare are natură pur civilă, competenţa de soluţionare a unor atari litigii aparţine instanţei civile.
(Sentinţa nr. 2/A din 5 noiembrie 2002 - Secţia a III-a civilă)
Prin cererea înregistrată la 16.04.2002, reclamantul A.N. a chemat în judecată pârâţii S.C. "S." S.R.L. şi P.N. pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligaţi pârâţii la plata sumei de 7.263.000 lei, urmare a nerespectării obligaţiilor contractuale izvorâte din Contractul de arendă nr. 001 din 10.07.1997, încheiat între părţi.
Judecătoria Urziceni, prin Sentinţa civilă nr. 1086 din 26.06.2002, constatând că este vorba de un contract comercial, în baza dispoziţiilor art. 2 pct. 1 lit. a din Codul de procedură civilă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Ialomiţa.
Tribunalul Ialomiţa, prin Sentinţa civilă nr. 1073/F din 7.10.2002, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Urziceni, în baza dispoziţiilor art. 2 pct. 1 lit. a din Codul de procedură civilă, constatând că litigiul derivă dintr-un contract de arendă, care are natură pur civilă, şi nu comercială.
în baza dispoziţiilor art. 21 şi 22 din Codul de procedură civilă, dosarul a fost înaintat Curţii de Apel Bucureşti pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Curtea, în baza dispoziţiilor art. 22 alin. 2 şi 5 din Codul de procedură civilă, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Urziceni, pentru considerentele ce urmează:
Contractul de arendare, varietate a contractului de locaţiune, este un contract prin care una dintre părţi, arendator, transmite celeilalte părţi, arendaş, bunuri agricole în vederea exploatării pe o durată determinată, în schimbul unui preţ numit arendă.
Contractul de arendare este reglementat prin Legea nr. 16/1994. Dispoziţiile din legea specială se completează cu prevederile legislaţiei civile, în măsura în care acestea nu sunt contrare Legii arendării (art. 26 din lege). în completarea actelor normative speciale, se aplică regulile particulare de arendare prevăzute în Codul civil (art. 1454 şi următoarele) care nu au fost abrogate expres de lege. în completarea acestor norme, se aplică regulile din partea generală a dreptului civil obligaţional (teoria generală a obligaţiilor civile).
Rezultă astfel că legile comerciale nu sunt incidente în materie, întrucât contractul de arendare are natură pur civilă.
| ← Competenţă materială. Drepturi salariate ale militarilor | Competenţă materială. Acţiune pentru plata cheltuielilor de... → |
|---|
