Constatarea prescrierii dreptului la sultă. Vacanţă succesorală. Dreptul de acces la instanţă
| Comentarii |
|
Legea nr. 36/1995, art. 85
Prin sentinţa civilă nr. 9674/18 decembrie 2008, pronunţată de Judecătoria Sector 5 Bucureşti, a fost admisă acţiunea modificată, formulată de reclamanta S.E., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor, s-a constatat deschisă succesiunea rămasă de pe urma defunctului H.E., decedat la data de 29 iunie 1992, vacanţa succesorală şi calitatea de moştenitor a pârâtului, s-a constatat că masa succesorală de pe urma defunctului se compune din creanţa în cuantum de 37.131,20 Iei şi s-a constatat ca prescris dreptul la acţiune cu privire la sulta în cuantum de 37.131,20 lei stabilită în favoarea defunctului prin sentinţa civilă nr. 4799/12 septembrie 1986, pronunţată de Judecătoria Sector 1 Bucureşti, ca urmare s-a dispus radierea dreptului de sultă asupra imobilului înscris în CF nr. 57864 a OCPI Sector 1 Bucureşti.
în mod corect instanţa de apel a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice, întrucât Statul Român dobândeşte moştenirea vacantă de la data decesului celui care lasă moştenirea, iar reprezentarea acestuia de către Ministerul de Finanţe este prevăzută de art. 5 alin. (8) din H.G. nr. 731/2007.
Neîntemeiat este şi motivul de recurs privind soluţionarea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, deoarece:
Instanţa, chiar în lipsa unui certificat de vacanţă succesorală, eliberat de notarul public, poate constata vacanţa succesorală pe cale incidentală, pornind de la interpretarea art. 85 din Legea nr. 36/1995. De asemenea, chiar dacă art. 2 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 128/1998 prevede că bunurile imobile care provin din succesiuni fără moştenitori legali sau testamentari intră, potrivit legii, în proprietatea statului după emiterea certificatului de vacanţă succesorală de către birourile notarilor publici, statul dobândeşte proprietatea asupra acestor bunuri imobile din momentul deschiderii succesiunii. Nu se poate reţine că legiuitorul a instituit o competenţă absolută şi exclusivă în sarcina notarilor publici, cu privire la constatarea vacanţei succesorale. Prin admiterea unei astfel de soluţii, reclamantul ar fi pus în imposibilitate de a-şi valorifica şi proba drepturile pe care le are asupra bunurilor ce au aparţinut celui ce a decedat fără moştenitori legali sau testamentari, ajungându-se la situaţia de a nu exista pârât în cauză, Statul Român neavând interes să solicite certificat de vacanţă succesorală.
C.A. Bucureşti, s. a iil-a civ., min. şi fam., decizia nr. 1483 din 4 noiembrie 2009, nepublicată
| ← Acţiune în constatarea vacanţei succesorale. Admisibilitate.... | Constatarea vacanţei succesorale pe cale incidentală. Dreptul... → |
|---|
