Contract de vânzare-cumpărare încheiat în baza Legii nr. 112/1995. Nulitate absolută invocată de chiriaş. Calitate procesuală activă. Interes
Comentarii |
|
Nu poate fi reţinută lipsa calităţii procesuale active, determinată de lipsa interesului, în situaţia chiriaşului care solicită să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat, în temeiul Legii nr. 112/1995, de către celălalt chiriaş al imobilului şi care a dobândit, ulterior, şi calitatea de proprietar asupra întregii construcţii, printr-o sentinţă irevocabilă de ieşire din indiviziune cu statul.
C.A. Bucureşti, Secţia a lll-a civilă, decizia nr. 369 din 7 februarie 2002, în P.J.C. 2001-2002, p. 360
Prin sentinţa civilă nr. 12109 din 9 octombrie 2000, pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta M.N., în contradictoriu cu pârâţii B.l. şi Municipiul Bucureşti, având ca obiect constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare nr. 4341 din 22 decembrie 1997 încheiat între pârâţi, în temeiul Legii nr. 112/1995.
Prin decizia civilă nr. 2002/A din 8 iunie 2001, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a IlI-a civilă, s-a admis apelul declarat de către pârâtul B.l. împotriva sentinţei sus-menţionate, pe care a schimbat-o în tot, în sensul că a respins cererea de chemare în judecată, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, fiind respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti.
Tribunalul a reţinut că reclamanta nu are calitate procesuală activă, întrucât nu justifică niciun interes, pârâtul B.l. devenind proprietar al spaţiului pe care 1-a ocupat în calitatc de chiriaş, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 4341 din 22 decembrie 1997, încheiat în temeiul Legii nr. 112/1995, şi ulterior proprietar al întregului imobil, ca urmare a sentinţei civile nr. 4596/1998 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, având ca obiect ieşirea din indiviziune cu statul, prin care i s-a atribuit întregul imobil.
împotriva acestei decizii, reclamanta M.N. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netcmeinicie, cu motivarea că, în mod greşit, s-a soluţionat cauza pe cale de excepţie, care nu este fondată, întrucât are interes şi legitimare în acţiunea prin care a solicitat
să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare, pentru frauda la lege, solicitând, totodată, admiterea recursului, modificarea deciziei rccurate, în sensul respingerii apelului pârâtului şi menţinerii sentinţei primei instanţe.
Recursul este fondat.
Curtea a reţinut că, faţă de obiectul acţiunii, respectiv constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare pentru frauda la lege, nu se poate reţine că reclamanta nu are legitimare activă, întrucât nu ar justifica un interes în promovarea unei astfel de acţiuni, deoarece interesul pentru promovarea acţiunii este dat tocmai de faptul că, iniţial, reclamanta a avut calitatea de chiriaş în imobilul ce aparţinea statului, iar, ulterior, a devenit chiriaş al pârâtului, care a dobândit proprietatea asupra întregului imobil, printr-o sentinţă de ieşire din indiviziune cu statul.
Având în vedere considerentele reţinute, în baza art. 312 C. proc. civ., Curtea a admis recursul declarat de reclamantă, a modificat în parte decizia recurată, în sensul că a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi a trimis cauza spre rejudecare pe fond a apelului declarat de către reclamanta M.N., la acelaşi tribunal, fiind menţinute celelalte dispoziţii ale deciziei recuratc.
← Cerere de constatare a nulităţii unei convenţii prin care... | Contracte de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul Legii... → |
---|