Contract de vânzare - cumpărare. Nulitate absolută. Legea nr.112/1995
Comentarii |
|
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de recurs reţine că urmând procedura prevăzută de Legea nr.112/1995, recurenta a demarat formalităţile pentru restituirea în natură a imobilului înscris în CF nr.410 Haieu, astfel încât indiferent de data la care dosarul a fost finalizat prin Hotărârea nr.21 a Comisiei Judeţene Bihor, era obligaţia organelor administrative de a identifica imobilul ca fiind afectat de această procedură de restituire. Din momentul în care fostul proprietar a formulat cererea de restituire în natură, trebuiau suspendate toate operaţiunile de vânzare ale bunului respectiv, până în momentul soluţionării cererii.
De altfel, din analiza art.9 din Legea nr. 1 12/1995, se constată că nu pot fi înstrăinate chiriaşilor decât apartamentele ce nu se restituie în natură foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, ori nu se poate şti dacă bunul urma sau nu să fie restituit în natură până la momentul în care hotărârea a fost adoptată, astfel încât sub un acest prim aspect, orice vânzare făcută între data depunerii cererii de către recurentă şi data de 18 februarie 1998 este lovită de nulitate absolută, vânzarea fiind încheiată cu încălcarea unor norme ce protejează un interes general, deoarece, fără putinţă de tăgadă, prin Legea nr.112/1995 s-a urmărit protejarea intereselor celor care au fost deposedaţi în mod abuziv de imobilele lor de către regimul comunist.
Curtea de Apel Oradea - decizia civilă nr.243 din 6 martie 2002.
← Buna-credinţă a dobânditorului unui imobil. Legea nr.112/1995 | Imobil trecut în proprietatea statului. înstrăinări succesive → |
---|